1,074 matches
-
Contimporane a lui Gh. Sion apărută în București în 1915 la Editură Minerva, ediția din care am mai reprodus câteva pagini în anii trecuți, volum pe care mi l-a oferit amical domnul și fidelul meu cititor Noni Cristea. Fragmentul reprodus se intitulează Autorul la București. Citam: "După ce ne-am întors la Hârsova, însă, lucrurile au luat o altă întorsătură. Maică-mea extaziata (?) de bizară ideie a călugăriei mele, a început a plânge și a se lamenta, zicând că la această
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
comprehensiv cititor al lor). Prezența sa prin texte în viață literară e atît de pregnanta, încît toată lumea are impresia că îl cunoaște, deși, cel putin cei mai tineri, nu-l știu decît din fotografia aceea din urmă cu mulți ani, reprodusa de reviste. Reviste care, atunci cînd a împlinit 60 de ani, l-au omagiat, unele - prin numere monografice (Jurnalul literar, Contrapunct, Vatra). * Acestora li se adaugă acum PARADIGMĂ lui Marin Mincu; în nr. 3-4 scriu despre Gheorghe Grigurcu, pe lîngă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările flamengo și nimfele). Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe măsură, parodic și satiric - "nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica, mediocritatea, apoi bovarismele individuale și colective sînt toate prinse într-un
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
fost un barbat foarte frumos. Poate cel mai frumos pe care l-am văzut an viața mea (râde). Dar nu mai sunt. Acum, când mă uit an oglindă și văd tot ce văd sunt foarte crispat." O fotografie din tinerețe, reprodusa alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
Barbu Cioculescu După o notița a autorului, reprodusa de Perpessicius an ediția să din 1936, Mateiu I. Caragiale ar fi conceput an anul 1930. an traducerea din limba franceză, textul ănsemnării sună astfel: "Conceput an 1930. ănceput scris 18.V. 1930. ănceput fixat 8.X.1930. Titlul fixat
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
care locuia scriitorul la Mogoșoaia au fost ridicate și predate lui Cornel Popescu (pe atunci redactor-șef al Editurii Cartea Românească, unde Marin Preda fusese director) mai multe manuscrise. Lista lor, alcătuită la data respectivă de procuratură și miliție, este reprodusa de Mariana Sipos în cartea sa: " Tinerețea lui Moromete (scenariu de film); Delirul, volumul 1; Comedie țărăneasca, volumul IV; Morometii (manuscris și dactilo); Contrahoroscop, cinci pagini; Agenda 1980 cu Un an din viața unui scriitor, 1-10 ianuarie, în rest filele
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
considerațiile economice, de reflecțiile pe marginea băncilor și a burselor, a finanțelor, transformînd românul într-o enciclopedie a vremii. Să luăm finalul Casei Nucingen. Speculații, pește speculații. Vorbește, cred că Blondet, în separeul cabaretului Very, alături de Finot, Bixiou, Couturier, conversație reprodusa de Autor care o aude prin peretele despărțitor împărțind în două salonul mare al cabaretului. După o frază lungă, pe teme economice. ..."Rezultă, - trage concluzia eroul balzacian, - un simplu adevăr pecuniar pe care nu l-am văzut scris nicăieri... - Care
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
detenției, relatate sumar chiar de către penitent, sînt efectiv răscolitoare. În 1962 e eliberat din închisoare și capătă statut de domiciliu obligatoriu într-un sat de pe lîngă Slobozia, locuind într-o căscioara, cu lut pe jos și acoperiș cu stuf. E reprodusa, în cartea pe care o comentez, corespondență lui Brauner cu Lena Constante, tulburătoare în totul. Firește, nu lipsesc declarațiile de dragoste: "Înțelege că de multă, nespus de multă vreme te port în suflet nu ca pe un prieten numai, ci
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
în "Lupta Ardealului", ziarul local al partidului comunist, "un articol tare prin care să demasc nu opera, ci omul Blaga, pentru perversiuni legate de fiica sa nubilă", și dacă nu pe Blaga, atunci pe L. Rusu, pentru același lucru. Refuzul, reprodus textual, a fost urmat de acuza: "Atitudinea dumitale, tov. Sîrbu, nu este deloc marxistă". Răspunsul lui Sîrbu: "...este în orice caz morală". Pentru că n-a vrut să abdice de la conduita morală a fost destituit împreună cu profesorii săi, iar la "dosarul
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
stabilește în Peru unde își cîștigă existența ca funcționar dar și ca muzician în Orchestra Simfonică Națională. De la cele trei fiice are opt nepoți răspîndiți prin lume. Doamna Adelina Cugler-Fodorac i-a furnizat revistei Antiteze și fotografii inedite, foarte bine reproduse, ca și desenele lui Grigore Cugler ce-i ilustrează textele reeditate în acest grupaj.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
orice "Trompetă": "Dv. nu știți virgula, nici punctuația, fiindcă sunteți intelectuali" (p. 173). Ultimul text din volum este tot un fel de evocare, apărută în "Universul" din 18 iunie 1912 cu titlul Caragiale despre chestia naționalităților din Ungaria, unde sunt reproduse opiniile exprimate de scriitor la o întâlnire cu studenții români de la Budapesta. E un text foarte diplomatic, relatat de un corespondent, despre posibila înțelegere româno-maghiară, cu un accent politic ce merită reținut: "Orice bărbat politic luminat al Ungariei - arăta Caragiale
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
urmă (iar nu Criticele) le-a lucrat mai insistent. În fine, prezenta ediție este cu adevărat una critică, întrucât oferă lectorului profesionist, pe lângă traducerea românească a pasajelor scrise în limbi străine, și o a doua secțiune, dedicată exclusiv textului maiorescian, reprodus ca atare după manuscrisul caietelor, așa cum s-au păstrat ele până în zilele noastre. Alături de notele exasperant de detaliate (o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
către o receptare conștientă, într-un traseu a cărui logică se relevă prin succesiunea de săli, unitar tematizate. De la costumul specific unei zone la multietnicitatea ilustrată vestimentar, de la unealtă la produsul finit realizat cu ajutorul ei, de la obiecte casnice la locuință, reprodusă integral, prin strămutarea unei case tradiționale în spațiul muzeal, totul e gândit să alcătuiască o imagine completă și complexă a țăranului român - obiect și subiect tototdată al acestei prestigioase instituții muzeale bucureștene. Deschideți-i, deci, poarta, îndrăzniți ! Căci dincolo de ușă
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
cum ar părea să rezulte din exprimarea "îmi cer scuze"). În realitate, lucrurile sunt ceva mai complicate, așa cum a arătat, într-un articol din 1984, Mioara Avram ("ŤÎmi cer scuzeť sau Ťvă cer scuzeť?", în Limba română, nr. 5; text reprodus în volumul Probleme ale exprimării corecte, 1987). Vorbind de "condamnarea nejustificată a construcției a-și cere scuze", autoarea demonstra că ambele construcții sînt corecte: "criticile la adresa uneia dintre cele două construcții, îmi cer scuze și vă cer scuze, pot fi
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
Constantin Țoiu Ședință de pomină care trebuie neapărat reprodusă... O înfruntare violentă de opinii pe care ziarele vremii din epocă o relatară cu multe amănunte picante... Un deputat conservator: ...- Și să vă mai spun un lucru, domnilor... (vacarm, strigăte)... domnilor... domnilor... vă rog, puțină răbdare... zece secunde și am
În Parlamentul dintre cele două războaie… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7041_a_8366]
-
Costel, prăjea cartofi într-o tigaie uriașă, pentru rușii înfometați care veniseră, și cînta pentru ea, în sfîrîitul uleiului din tigaie, "Prasceai, prasceai, pa-druș-ca daragaia...", fără să audă chemările ciocănarului și fără să observe că se ardeau cartofii în tigaie. Reprodus din ?"Lettre Internationale" nr. 69, primăvara 2009
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
reprodusă după copia pe hârtie fotografică aflată în tezaurul aceleiași biblioteci, fără a putea găsi nicăieri vreun exemplar original complet. Nu am putut afla, de asemenea, nici o informație despre data efectuării fotocopiei și fondul din care a fost procurat originalul reprodus al revistei." Deosebit de interesant și semnificativ este faptul că, apărând în 1858, în perioada pregătirii Unirii, B.P. Hasdeu și-a intitulat revista România, dând expresie unui ideal patriotic al neamului românesc. în prima revistă pe care o editează, relevă I.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
decât, să zicem, să înțeleagă, prin raționament, motivele defectării unui coleg apropiat. Diferența de implicare în raport cu cele două episoade e sesizabilă la distanță de numai câteva zeci de rânduri. Numai cel de-al doilea însă, în ordine intimă, se cuvine reprodus (cel legat de cererea de adeziune fiind în prea mare măsură legat de evenimente exterioare): S-a petrecut însă un lucru care m-a mirat. P. a refuzat să-mi dea recomandarea. Mi-a spus că știa ce gândesc (gândeam
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]
-
întreagă echipă de artiști plastici, antropologi, istorici, informaticieni, creatori de costume, peruchieri lucrând câte șase luni pentru confecționarea unei singure figuri. În această a patra felie de expoziție itinerată la Timișoara avem și un unicat mondial: Cina cea de Taină, reprodusă fidel după Da Vinci“, precizează curatorul Ilie Adrian Murariu. Puteți vedea figurile de ceară de la Pro Armia zilnic între orele 9,00-19,00, până în 13 martie, contra sumei de 40 de lei/bilet. T.N.T. dorește Sala de Sport nr. 2
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor, scorburi etc. Țara noastră, cu cele peste 13 000 de peșteri, reprezintă un important refugiu și un centru populațional pen-tru liliecii din sud-estul Europei. Pe timbrele emisiunii sunt reproduși următorii lilieci: Myotis myotis (Liliacul cu bot ascuțit), pe timbrul cu valoarea nominală de 30 bani; Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu nasul potcoavă), pe timbrul cu valoarea nominală de 50 bani; Plecotus auritus (Liliacul urecheat brun), pe timbrul cu valoarea
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
Traficului Ilicit de Droguri“. Timbrul emisiunii filatelice, cu valoarea nominală de 2,20 lei, ilustrează logo-ul „Drogurile nu sunt un joc pentru copii“, cu imagini care sugerează pericolul degradării ființei umane. Pe cele două viniete ce însoțesc timbrele sunt reproduse siglele Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate și Agenției Naționale Antidrog. ( C. V) Parteneriat de afaceri Centrul Regional de Afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va găzdui luni și marți, 3 și 4 iulie, un parteneriat
Agenda2006-26-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285109_a_286438]
-
amănunt la altul. Analiza însușirilor obiectelor este superficială, parțială. Pentru grupa mică este caracteristică structura insuficient de clară a imaginii integrale. Imaginile sunt schematice, inconsistente și instabile, greșelile în percepție sunt frecvente și evidente. Reprezentările, așa cum se știe, sunt imagini reproduse și adeseori prelucrate ale unor obiecte și fenomene care au acționat în trecut asupra analizatorilor. Dezvoltarea lor presupune creșterea elementului de generalizare. La vârsta preșcolară mică, reprezentările sunt, în general, sărace în conținut, fragmentare, lacunare, imprecise și neclare, au stabilitate
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cînd afirma că Eminescu nu este un descriptiv (cf. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Fundația pentru literatură și artă, 1982, p. 458). Mihaela Mancaș procedează de cele mai multe ori deductiv, așa cum o cere noua poetică. Astfel, fiecare text reprodus este precedat de precizarea procedeelor, ilustrate apoi în pasajul respectiv. Rezultă de aci un basorelief al citatelor, reconfortant prin didactica tipurilor de literă. Semnalez, tot pentru ineditul și subtilitatea analizelor, "cazul" Sadoveanu. Cîtă platitudine populează manualele și chiar lucrările cu
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
unei obligatorii promovări, autoarea Sensurilor perfecțiunii nu mai e la fel de convingătoare. Citatul exact și comentariul tehnic devin singurele ei instrumente de lucru. Din păcate, nu întotdeauna (și nu pe de-a-ntregul) operaționale. E adevărat că, fie și numai din pasajele reproduse aici, Horia Bădescu surprinde plăcut, ca un poet cel puțin de luat în seamă. Dar e la fel de adevărat că în jurul acestor pasaje nu mai întâlnim șarmul intuitiv cu care ne-a obișnuit deja Ioana Bot: "Ți s-a părut sau
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
ignorate de vechii comentatori foiletoniști. Expunerea, utilă, sacrifică specularitatea hermeneutică. Consider corectă admiterea primatului textualist al oniricului Țepeneag în Înscenare (1964). Nici eu, recunosc, nu știam textele teoretice ale "oniricilor", când doar am intuit visul textualist, visul produs și nu reprodus, "visul pe care el șpersonaj cu funcție narativă, n. n.ț, ca și cum ar fi zeu, îl produce" (Patul lui Onir, "Ramuri", nr. 1, 1993, apud Felecan, p. 76). Găsesc curajoasă, oricât de discutabilă, datarea (proto)postmodernismului lui Țepeneag în 1969, când
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]