71 matches
-
cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu pe această frumoasă femeie, instinctul devine mai puternic, căci opera se încheie cu resimțirea unei plăceri concupiscente atât de vii, care îi inundă ființa, încât barierele visului sunt dărâmate și naratorul se trezește din fermecătoarea sa 170 viziune.614 „Giovanni Boccaccio este călăuzit de frumusețe și nu de virtute, spre crestele devenirii umane.” 615
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu pe această frumoasă femeie, instinctul devine mai puternic, căci opera se încheie cu resimțirea unei plăceri concupiscente atât de vii, care îi inundă ființa, încât barierele visului sunt dărâmate și naratorul se trezește din fermecătoarea sa 170 viziune.614 „Giovanni Boccaccio este călăuzit de frumusețe și nu de virtute, spre crestele devenirii umane.” 615
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unică în sine, nu apare ex nihilo. Ea se inserează într-o ordine stabilită care, fără s-o explice totuși întotdeauna, îi conferă un sens. Acesta poate fi impenetrabil, dar intră într-un cadru de referință comprehensibil, capabil să tempereze resimțirea suferinței prin așteptarea restaurării. La fel, fermentul de subversiune conținut de suferință este neutralizat prin această ritualizare care, prin cumulul catastrofelor pe care le înglobează, eliberează în același timp un spațiu de speranță. Toate calamitățile trecute fiind comemorate la același
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
internet. Este înalt corelat cu masturbarea, până la punctul lezării fizice; sexul exhibiționist: auto-expunerea (Epstein și Deyoub, 1983Ă; sexul intruziv: atingerea altora fără permisiune/ folosirea de poziții de putere pentru exploatarea sexuală a unei alte persoane; schimbul de durere: producerea sau resimțirea durerii pentru creșterea plăcerii sexuale; sexul exploatator: utilizarea forței față de un partener vulnerabil pentru a obține accesul sexual, sau activitatea sexuală cu copiii.(p. 42-4Ă. Pentru mulți dependenți de sex pornografia combinată cu masturbarea, uneori riscantă din punct de vedere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
locale, sociale și morale; din acest conflict rezultă anxietate, ostilitate, reacții nevrotice. „Modul de viață american” cu contradicțiile sale sociale obiective (ex. între competiție și „nevoia de dragoste”, între „libertățile preconizate” și „limitările concrete”) generează - spune K. Horney - frustrările și resimțirea, în plan intern, a contradicțiilor subiective ale „idealurilor”. Ca și K. Horney, H.S. Sullivan așază în centrul motivației umane „nevoia înnăscută de securitate” și cea de „satisfacție”, care nu poate fi, însă, atinsă decât în cadrul „relașiilor interpersonale”, pe căi aprobate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
moare; moment; monede; monetară; morală; neatenție; nebun; negru; neînțelegere; nepăsare; neplăcut; neștiință; nevoi; obstacol; om; parchet; pervers; pierdere; plîns; de plîns; prag; prăpastie; prețuri; prețuri ridicate; problema; probleme; profundă; progres; provocare; psihic; puțin; radicală; rate; răbdare; răscoală; reacție; recesiune; regres; resimțire; în România; Roxana; săraci; sărăcire; scump; de sete; slăbiciune; soluție; soție; spaimă; spasmofilie; spațiu deschis; speranță; spune; stare; strategie; studenție; șoc; țară; de țară; ureche; urît; urîtă; vai, nu; valutară; vestimentație; viață; vrăjeală; zarvă; 1929 (1); 795/235/75/160
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cuvânt, se clatină în neștire, stă răsturnată(moartea înseamnă răsturnare în firul ierbii). Pământul, lemnul și piatra creează în poem un univers propice morții. Adevărul pe care-l caută prin lunga meditație încorporează idei semnificative, apropiate de suferința generată de resimțirea limitării libertății, a închistării și a destinului: "E lumea văruită în somn/ mari păsări se lasă/ pe un fir de păianjen/ cât steaua de subțire/ se întunecă și nu știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
anticipate, în pură devenire pe scara romanului și care va avea, de aici înainte, un singur protagonist. Pentru Apostol Bologa, stadiile procesului de conștiință sînt chinuitoare, însă invers proporționale, în privința intensității, față de evoluția înțelegerii. Insuportabile sînt momentele de confuzie, de resimțire a "imputărilor" de oriunde. Personajul se zbate într-o situație care-l "condamnă" fără explicații, atîta timp cît "mustrările" nu au glas, dar îl amenință deopotrivă din exterior și din interior. Iritabilitatea denotă inconfundabil acest stadiu, în care cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Morar - sunt incluse și elemente morale: „valoarea morală și estetică fuzionează, se Înfrățesc În cuprinsul unității personalității.” Același autor subliniază și legătura dintre etic și religios, arătând că și omul care se consideră laic simte nevoia de seninătate cosmică ori „resimțirea stării de pace poate fi considerată un element prim, de nesuprimat al oricărei stări sacre, și, un element ultim, definitoriu al oricărei religiozități. Așa ceva ar putea accepta până și un om care se definește pe sine ca areligios.” Desigur, această
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
estetica modernă a sublimului nu reprezintă adevăratul sublim, care rezultă din combinația plăcerii și a suferinței), în timp ce "postmodernul ar fi ceea ce în modern invocă imprezentabilul în prezentarea însăși; ceea ce se refuză consolării formelor bune, consensului unui gust care ar permite resimțirea în comun a nostalgiei imposibilului; ceea ce se preocupă de prezentări noi, nu pentru a se bucura de ele, ci pentru a face să se simtă mai bine faptul că există imprezentabil"216. Lyotard include "mărturisirea" imprezentabilului în "războiul" pe care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
necunoscute până atunci. De fapt, formele, expresiile și manifestările fenomeologice ale sacrului au putut fi investigate, așa cum enunța filosoful francez Jean-Jacques Wunenburger, "în experiența psihică a omului, (..) în emoțiile, afectele și reprezentările sale"14, care au oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a actului final al morții, căpăta conotații sacre. Gândind sacrificiul ca o "mediere între un sacrificator și o divinitate"44, pentru Girard urmările violenței sunt duale 45, atât negative prin sporirea răului provocat în mod brutal -, cât și pozitive prin resimțirea unei mulțumiri împărtășite, datorate ofrandei aduse. De altfel, prezența însăși a divinității în această ecuație asigura caracterul sacru al actului sacrificial, a cărui etimologie exprimă ideea în sine a "facerii de sacru". Tot în acest spirit, filosoful român Nae Ionescu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religios. Putând fi înțeleasă ca o expresie a entuziasmului și a puterii de creație, înglobând un întreg ansamblu de idei creatoare, inspirația dezvăluie un bogat conținut semantic. Referindu-ne strict la artă, starea de inspirație ar putea fi caracterizată prin resimțirea la nivel individual a unor trăiri specifice, care favorizează în plan psihologic procesul creației artistice. Privitor la aceste aspecte, esteticianul, criticul și filosoful român Tudor Vianu descria inspirația ca un "moment exploziv în care se desenează liniile generale ale operei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tehnice, etice și estetice, folosirea de materiale de lucru de proastă calitate, și multe altele asemenea, se răsfrâng asupra caracterului spiritual, și nu în ultimul rând, asupra valorii artistice a acestor lucrări. Luând exemplul unor icoane recente, realizate industrial, fără resimțirea vreunui simțământ religios, încărcate în stridențe cromatice, împodobite sau acoperite cu armături metalice, broboade, mileuri și ștergare "naționale", așa cum se practică în special în mediul rural, din tendința forțată de a înfrumuseța ceva ce din principiu nu ar avea nevoie
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pildă, cu unele ale contemporaneității, care tratează în speță aceleași subiecte, putând fi astfel observate numeroase discrepanțe în ceea ce privește abordarea tematică și stilistică a creațiilor actuale pe tematică sacră și religioasă. De altfel, evoluția stilistică amintită echivalează în plan spiritual cu resimțirea unui gol tot mai acut, problematizând caracterul "sacru" al unor imagini ce frizează, uneori, cu kitsch-ul și prostul gust. Alături de exemplele autentice ale artei sacre, contemporaneitatea așează deopotrivă în fața privitorului și unele realizări artistice continuatoare ale valorilor consacrate, "golite
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
simbolică, prin banale Înflorituri de stil. Gestul mîinii care strînge un obiect, bătrînul și ceasul conțin suficientă informație alegorică pentru ca textul să nu rămînă la nivelul unei notificări sterpe despre un fapt oarecare și să evolueze simultan, atît pe planul resimțirii unei scene vizuale care ne impresionează prin intenția vădită de a prinde, de a nu scăpa, de a reține un lucru cu tandrețe sau poate cu disperare, cît și pe planul, de data asta contemplativ, În care bătrînul și ceasul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de poezie sau nu. Prin sabi, sensul inițial de izolare, singurătate, tristețe se Îmbogățește cu un fel de asumare a Însingurării ca modalitate de contemplare a adevărului lumii - un fel de melancolie senină, de compasiune pentru cele trecătoare, simultan cu resimțirea unei anume unități și stabilități esențiale a tuturor lucrurilor. Pentru Bashō, melancolia lirică ofilită a predecesorilor este recuperată și convertită În tonus existențial senin, cognitiv, plin de un blînd umor. Wabi este și ea o categorie estetică a cărei devenire
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
una lipsită de angoasă. "Grija" și "trăirea autentică" sunt incompatibile cu această umanitate care se pierde în stereotipii de conduită și de limbaj, în preocupări derizorii și în verbiaj. Un caz singular și derutant este cel al personajului Anghelache. Dacă resimțirea stării de angoasă ar fi un criteriu de recunoaștere a eroului absurd, enigmaticul casier ar avea statut de precursor al acestuia. El nu s-a sinucis, cum descifra Călinescu, "de frică"51 , întrucât nu avea cunoștință de pericolul real și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
planul internațional. „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale lumii.”<footnote Grigore Alexandrescu , Amenințări la adresa securității,Editura Universității Naționale de Apărare, București 2004, p.10; footnote> Din punct de vedere economic globalizarea se realizează într-un ritm alert însă noile instituții
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sensations, Beyaert se referă la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență: una de corp cognitiv / corps cognitifreconstituind scena narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi asupra relațiilor intersenzoriale în care se recunoaște cadrul contextual limitat al discuției pe tema sinesteziei care lasă liberă legătura de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale indecompozabile, de relaționarea dificilă a calităților sensibile cu abstractul, de tensiunea figurativ/abstract
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale lumii." Din punct de vedere economic globalizarea se realizează într-un ritm alert însă noile instituții sunt încă vulnerabile la schimbările bruște care pot surveni în mediul internațional. Specialiștii din domeniul relațiilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
chipul aproapelui, nu este compasiune. Ea se poate manifesta sub forma răspunsului lui Avraam: „Iată-mă!”, „smerire față de slava Infinitului care mă supune aproapelui” (Lévinas, 1978, p. 186). Ceea ce se Întâmplă nu este o Întâlnire a individuluicuun altul identic prin resimțirea suferinței acestuia din urmă. Etica,filosofie primă În viziunea lui Lévinas, depășește sau precedă ceea ce se Întâmplă În interiorul ființei. Exteriorul este cel care Îmi ordonă și care se face „voce interioară”. Nu „blânda voce” a lui Rousseau, ci cea care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândirii (ca act). Și poate că acest act, asemenea actului ca atare de intrare într-o lume, poate fi însoțit de uimirea simplei sondări a unui loc neumblat. Dar poate că actul gândirii, mai bine-zis, gândirea-act, nu este altceva decât resimțirea acestei "iubiri" primare a unui alt-ceva, însoțită, destinal, de uimirile descinse din părăsirea unei lumi și de intrarea într-o lume "nouă". Gândirea-positum, gândirea dată în orizontul dictaturii judicativului, așezată în formele pe care tradiția ni le scoate la iveală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că se află în „locul mult visat al unei vacanțe din copilărie'. 2. Faza inducției relaxării se realizează prin sugestionarea pacientului de a-și îndrepta gândul spre diferite părți ale corpului în sens descendent, cu obținerea unei decontractări secvențiale și resimțirea unei senzații de căldură. Decontracția musculară se învață cu ușurință prin adoptarea unei conștiințe dirijate, restrânse doar la schema corporală, care urmărește să conștientizeze relaxarea mușchilor într-o ordine adecvată, accentuând mai ales pe mușchii care în cursul somnului nu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]