12,909 matches
-
tocmai confortabile și puțini ar fi tentați să și le asume și să se identifice simbolic cu ele. Dacă arta lui Brâncuși, de pildă, este una solară și afirmativă, dacă Eliade creează iluzia accesului, aproape turistic, la cele mai adînci resorturi ale lumii, dacă Cioran mîntuie de angoase prin stil și escamotează dramele existenței prin histrionism literar, dacă Ionescu descarcă absurdul în metafizică și ridică incoerența lumii pînă în pragul iluminării mistice și, pînă la urmă, cu toții oferă soluții suportabile, Victor
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
aproape fără notorietate. Am fost surprins la lectura romanului Povestea Marelui Brigand de prezența unei tehnici narative rafinate, pe un suport de viață și de depozitare livrescă extrem de pretențios, un autor la fel de stăpîn pe descripția fidelă de epocă și pe resorturile inspirației magice, cu rădăcini indigene, dar și străine. Ce-am reținut cu satisfacție la Cimpoeșu e că el adună la etajul de jos, răbdător, amănunte veridice, le intersectează, le răsucește cronologic, le filtrează cu simț pentru inedit și inopinat, le
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
ocupe cu promovarea literaturii noastre și cu cercetarea limbii grecești. Aceste burse - la recomandarea profesorilor universitari - sunt acordate pentru două luni, șase luni și un an și pot fi reînnoite. Ar fi util să se implice mai energic serviciile de resort din Ministerele Culturii din cele două state. O editură specializată în traduceri din literatura neoelenă ca "Omonia" ar putea - firește, în colaborare și cu alte case editoriale din țara dvs. - să consolideze drumul deschis de neoeleniști români al căror nume
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Marius Chivu Multă lume aștepta cu nerăbdare un critic care să ia taurul de coarne și să scrie dacă nu o istorie, măcar o sinteză despre literatura română și resorturile ei ideologice postbelice, un tablou real al (supra)viețuirii literaturii în perioada neagră a comunismului românesc. Câteva eseuri, studii, culegeri de documente apărute în ultimii ani ne-au ajutat să înțelegem cât de cât măcar anumite aspecte din acea perioadă
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi autori �recuperați" și maltratați ideologic de către național-socialiști, respectiv de către comuniști - precum și resorturile personale ale demersului său: "în ceea ce mă privește, m-am ocupat și de Marx, și de Nietzsche, pe măsura puterilor mele, înainte ca și după decembrie 1989. Conjunctura anterioară nu m-a constrâns să-l nesocotesc pe Nietzsche; presiunea actuală
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
dlui Onișoru întrece binișor granița unei alte însușiri a ființelor umane. Cît despre "informațiile noastre" privind vîrsta dlui Priboi...! Bine informat CNSAS! A doua declarație aparține ministrului Administrației Publice. Alertat de prognozele meteo, dl Octav Cozmâncă a notificat autorităților de resort că "e mai bine să oprim circulația pe aceste drumuri (afectate de îngheț - nota Cronicarului) decît să stăm apoi să numărăm morții". Alternativa exprimă admirabil gîndirea administratorului-șef. Cît despre deszăpezire, ce să mai vorbim? Poate doar să-l parafrazăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor, penibilă, la urma urmelor, care culminează lamentabil în cadrul solemnității finale până la totala substituire a acesteia. Am apreciat la Astra
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
generalilor, distribuie ajutoare la sinistrați, seduce chinezoaice în delegații, schimbă prim-miniștri etc. S-ar vrea, în același timp, și actor, și regizor. Și grefier, și procuror, și judecător, și plutonier de execuție. Prin această multiplă ipostaziere, încearcă să mascheze resortul intim care îl mână - exact reglarea conturilor (unele imaginare și ele), dar nu cu el însuși, ci cu aceia care l-au pus în inferioritate. Conturi pe care nu le-a rezolvat în viața reală și le rezolvă (ar vrea
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
într-o anume dezordine a priorităților, cele analitic-teoretice devansându-le adesea destul de brutal pe cele subordonate epicii afectului. Mi-au plăcut mai mult amintirile în condiția lor pură, decât considerațiile cu ambiții mai abstracte. Oricum ar sta lucrurile, amintirea rămâne resortul care însuflețește ideile acestui volum. Mai mult sau mai puțin evident, C. D. Zeletin cultivă concesia înaintea unei memorii mereu ofensive, nostalgia ca medicament (să-i spunem: amar de vreme) pe rănile timpului. Cu o anume ambiguitate însă, cu un
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
în scenă, în același loc, de Mihai Măniuțiu. Limbajul său actoricesc își adaugă acum o valență în plus, importantă și riguros elaborată în această lamentație vizuală care se numește Experimentul Iov. Măniuțiu a mizat pe resursele lui Marian Râlea, pe resortul său interior pregătit pentru orice inovație, pe tipul de energie care se iscă de aici în modul cel mai benefic. Nu este doar protagonistul absolut, dar și pilonul dominant al edificiului regizoral. Poate cel mai emoționant moment este chiar dansul
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
simplă, terre-a-terre și fabricată - cum e și Olympia însăși - pentru burghezia în ascensiune, atunci ca și acum. Sau invers. Dar Olympia nu este (numai) o păpușă, fie ea frumoasă și fermecător glăsuitoare. După cum nu e nici (numai) o mașinărie cu resorturi savant cizelate și îmbinate. Să fim totuși drepți și să admitem că ceea ce crede Hoffmann nu ne-a explicat nici chiar el însuși, în scrierile sale atît de greu, generic, de clasificat. Încă mai puțin o face Offenbach, în operaticele
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
care, știm acum, Olympia îl refuză. De mai multe ori și în mai multe feluri. Vă amintiți aria Olympiei? Cînd ajunge cam pe la trei sferturi, se oprește. Poate că s-a defectat deja. Salvator, Coppelius intervine și învîrte cheia, destinzînd resortul prea întins. Poate chiar o mîngîie pe creștet și/sau îi șoptește o amenințare. Iar Olympia n-are încotro. Cîntă toată aria, chiar dacă efortul o epuizează integral. Dar cînd termină, nu e decît o jucărie care s-a stricat iremediabil
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
forțe tinere; câtă abilitate în reformarea unei orchestre care, oricum, ar fi năpârlit de la sine! Cu iscusință strategică și cu fler selectiv, Cristian Mandeal a polisat un colectiv a cărui omogenitate era până mai ieri brăzdată de asperități inconfortabile, lubrifiindu-i resorturile cele mai delicate. De-fosilizarea orchestrei s-a săvârșit treptat, în etape, printr-un mecanism ce a agreat deopotrivă atitudinile de acceptare și de respingere. S-a acceptat astfel ideea unor audiții și concursuri prin care cei mai buni juni
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
reduse doar la negoțul cu praf de scărpinat. A ignora praful de oase, praful de pe tobă, praful și pulberea, praful de copt sau praful în ochi, precum și farurile, vitrinele sau fotografiile denotă multă nostalgie și o dubioasă travestire a adevăratelor resorturi economice ale zmeilor, încât mai că-ți vine să-ntrebi: „Domnule... poet, părinții dumneavoastră știe cu ce vă pierdeți vremea?" Ce să mai, Enciclopedia lui Cărtărescu suferă de bolnăvicioasă imaginație, o predispoziție orbitoare pentru tot felul de speculații gratuite și
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
intervenție este relativ simplu de Îndeplinit, apoi că nu are motorină, hrană, echipament, arme, muniție și nici chef de trai În condiții de bivuoac. Mmmdaaa... Guvernul Își dădu seama că, Într-adevăr, cam așa era! Rămânea diplomația alianțelor! Ministerul de resort intră urgent În priză! Astfel, au aflat de la nemți că poate este o neînțelegere, și că, dacă trece suficient timp, lucrurile se rezolvă de la sine, de la francezi că ei au acum probleme cu fermierii, dar că, după un an-doi ni
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
paharul cu Coca Cola. Înainte de film, pe marele ecran, o puzderie de reclame. În timpul filmului, o sală bună, adică "reactivă" și generoasă în hohote de rîs. Chiar și cronicarul care a mai văzut filmul, deci pentru care nu mai funcționează resortul surprizei, s-a trezit de cîteva ori rîzînd. Semn bun: comedia rezistă. În fond, așa cum rîdem a mia oară la Unora le place jazz-ul, să zicem (știm că Billy Wilder e cineastul favorit al lui Nae Caranfil), de ce n-
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
constată alterarea fibrei morale a națiunii. Trăind dezastrele în serie, cei mai mulți români și-au anihilat orice reflex de normalitate. N-am auzit ca vreunul dintre pensionarii miluiți cu două sute de mii de lei să tresară de indignare când ministrul de resort anunța, ritos, "substanțiala majorare". Două sute de mii de lei, adică cinci dolari și nouăzeci și șapte de cenți. Adică două-trei drumuri cu metroul într-o țară occidentală. Iată ce înțelege o putere nesimțită și rapace prin "majorare substanțială". Secondați de
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
iar conflictul - interior - este expurgat; interioritatea nu doar că nu va fi explorată, dar va fi chiar abandonată. Pandantul acestor soluții-minune îl reprezintă - și Roudinesco schițează convingător istoricul unei atari involuții - șamanismele, spiritismele și ocultismele de tot felul, similare ca resort și uz cu hapurile sintetice ale fericirii. Iar indicatorul poate cel mai limpede al regresiei îl constituie edițiile succesive ale faimosului manual american pentru diagnosticarea și statistica tulburărilor mentale DSM, ajuns la a patra ediție revăzută - prima fiind tipărită în
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
la un punct, aspectul de superficialitate al feminității, trăind drama personalității forțate în sensul unei construcții autoimpuse". La fel, nesocotirea conceptului de bine prin egalizarea sa cu cel de rău, în perspectiva urmăririi unei "verosimilități" a vieții și a dibuirii resorturilor mascate ale acesteia, nu are ca produs o "neutralitate", situarea liniștitoare într-o "țară a nimănui", imună la imperativul etic, ci, de facto, o confirmare și proliferare a Răului. Act iluzoriu, evitarea Răului nu constituie decît o asumare a lui
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
Iar ceea ce de obicei numim noi un om inteligent, e mai degrabă contrariul unui om de acțiune". Ori, ca o profesie de credință a duhului său contemplativ și cugetător: "Omul de acțiune trebuie să fie destul de ambițios, - pentru ca să aibă un resort lăuntric; dar și destul de mărginit, pentru ca să nu-și dea seama de puținătatea puterilor sale. Și mai ales, destul de prost, ca să nu poată face teorii". Dezangajarea de cele lumești, ca resort al meditației lui Nae Ionescu, a fost sesizată cu sagacitate
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
de acțiune trebuie să fie destul de ambițios, - pentru ca să aibă un resort lăuntric; dar și destul de mărginit, pentru ca să nu-și dea seama de puținătatea puterilor sale. Și mai ales, destul de prost, ca să nu poată face teorii". Dezangajarea de cele lumești, ca resort al meditației lui Nae Ionescu, a fost sesizată cu sagacitate de Mircea Vulcănescu: "Hotărît lucru! Relațiile dintre împărăția lui Dumnezeu și stăpînirea veacului, dacă se deosebesc în Răsărit, tăios și cu neputință de confundat, ca țintă, ele se-mbină în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
în seamă. Eternul caz Vadim, preșul de care iliescienii s-au folosit ani de zile pentru a-și compromite adversarii, ridică o problemă de principiu vizând legitimitatea puterii de azi. Oare de ce vor toți acești indivizi să ne conducă? Ce resorturi intime îi împing spre vârful piramidei? S-or fi născut cu o căiță în frunte și n-am aflat noi? Or fi având un pact cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
limba română a rămas repetent” (Grădina publică). Sau se complică printr-un suprarealism pimpant, printr-o emfază a asociației eteroclite, printr-o satisfacție tehnică a unui meșteșugar ștrengar (să notăm că poetul nostru nu putea fi un suprarealist consecvent, deoarece resortul scrisului său nu îl reprezenta dicteul automat, ci impulsul ironic; primul plan e ocupat nu de substanța intersecțiilor imagistic-verbale, ci de jovialitatea auctorială): „puneți doamnă ochelarii de sticlă afumată,/ căci inima mea în fuziune cu un metal/ turnat dintr-un
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
mitropolitului Dosoftei, sunt urmare a tot atâtor articulații de gândire. În paginile cărții, ele exercită o fascinație a limpezirii complicațiilor, a orientării combinațiilor, a determinării relațiilor, marcând o linie de continuitate, riguros elaborată și un arc de probleme ca un resort încordat, mereu pe puctul de a surprinde semnificații din declanșarea lui lăuntrică. Cartea se remarcă astfel îndrăzneț speculativă, crescută pe un fundal de exigențe rostite în termeni care surprind cu exactitate nuanțele. Iar ele se aleg din prea plinul informației
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
prima, apărută tot în 2002, dar la Editura Pontica, sub titlul Un animal mic, poetul ar fi făcut "saltul salutar de la alienarea subiectului autotelic, incapabil de comunicarea cu exteriorul, către regăsirea căilor de acces afective", manifestând, după blocarea inițială a "resorturilor eului" o "deschidere tulburătoare către sine și către alter". Nereușind, din pricina foarte defectuoasei difuzări a cărților în patria noastră, să-mi procur acea apariție dintâi, nu pot confirma sau infirma cele spuse despre "subiectul autotelic" alienat, rămânând, cu un anume
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]