634 matches
-
de furtuni care încercau să mă spulbere. Am încercat mereu la rându-mi, să fiu și eu țărmul ei de speranță și să țin lumina farului cât mai vizibilă, ca să simtă, că există și pentru sufletul ei în timpuri de restriște un umăr primitor, unde șă-și sprijine capul și să-și ostoiască lacrimile. Acel concediu al meu s-a terminat și noi ne-am luat la revedere cu lacrimi în ochi, ne-am promis că ne vom auzi deseori la telefon
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479759918.html [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
79, 82). În psalmii 19, 60, 119, 120, 140 se cer haruri speciale pentru felurite împrejurări ale vieții. Psalmul 11 este o rugăciune pentru scăparea din nevoi, iar psalmii 12, 87, 101, 122, 142 sunt cereri ale unui suflet în restriște. În alți psalmi se dă expresie dorinței sincere de a vedea sau a fi în preajma templului lui Dumnezeu (psalmii 41, 62, 83, 121). Psalmii de încredințare proniei dumnezeiești sunt următorii: psalmii 26,46, 61,70,89,90. Psalmi de pocaință
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
istorisește aceleași binefaceri revărsate asupra lui Israel până la reașezarea în Canaan. Psalmul 105 descrie alternativ necredincioșia lui Israel și marea milostivire a lui Dumnezeu, din aceeași perioadă Psalmul 136 este un psalm scris în timpul exilului babilonic, el reflectând vremurile de restriște pe care le-au cunoscut evreii în starea de robie. Alți psalmi amintesc mai mult sau mai puțin explicit faptele istorice cu prilejul cărora au fost compuși. Astfel, psalmul 70/71 s-a scris în timpul invaziei lui Nabucodonosor iar psalmul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Baciu Publicat în: Ediția nr. 158 din 07 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Orice sfințenie țâșnește din răstignirea unui suflet cât lumea...Orice cumințenie se cuminecă în metafora inimii...Orice lacrimă devine o vocabulă transcendentă a divagației cosmogonice, sublimată în restriștea Kogaionului și înmuiată în DORUL spațiului mioritic. Am zărit pe un ram al gândului o biserică. Și-n dangătul clopotului său am simțit că sună veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_noastra_cea_de_toate_zilele.html [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
propria viață în care nu mai reușești să te autodefinești din cauza fricii de moartea mamei tale, a pierderii fratelui tău, de lipsa tatălui tău care doar prin simpla sa prezență îți dădea putere, te sprijinea să treci prin clipele de restriște, de profundă deprimare, dar încearcă totuși să regăsești câteva repere pe care ți le voi lăsa în fiecare punct fierbinte al zilei și când spun zi, cuprind și noaptea sub coiful meu ascuțit. Uite, îți propun un joc simplu și
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472583787.html [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un tablou autumnal bacovian, neliniștitor, angoasant, în sintonie cu sufletul poetului. Dar și cu „Vremurile de restriște” într-un „veac hain și interzis”, în care, în viziunea poetului, am devenit un „popor proscris”. În aceste circumstanțe nefavorabile, poetul se simte străin de lume pentru că, spune el, „Suntem și-n ceruri prigoniți”. De aceea, el îndeamnă: „Chiar de-
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
un „popor proscris”. În aceste circumstanțe nefavorabile, poetul se simte străin de lume pentru că, spune el, „Suntem și-n ceruri prigoniți”. De aceea, el îndeamnă: „Chiar de-am rămas fără cazarme / N-avem de-ales - Români, „La arme!” (Vremuri de restriște). O serie de poeme cu dedicații, reflectă prețuirea de care se bucură în ochii poetului, anumite persoane și personalități române. O notă aparte o constituie cele 15 „Reflecții” alcătuite din câte 3 versuri, chiar și 2, la fel ca poeziile
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
celui care trăiește în diaspora. De altfel, poetul este un rătăcitor prin excelență. El a scris în 2010 cartea „Pierdut în lume”. Dar, atribute ale acelei rătăciri sunt în întreaga creație a sa: pribegind, hoinărind, bâjbâind, călătorind în vremuri de restriște, galopând, bătând câmpii și câmpiile și munții, strigând în pustiu, bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
și glumele grobiene ale Demisului-șef de stat. Sistemul cripto-mafiot, ce a ocupat, viclean, ambele aripi ale eșicherului politic românesc, a fost pus pe coji de nucă, de către electoratul amorsat de diaspora. Păpușarii FSN, erijați în democrați, la vremuri de restriște, au început, în sfârșit, să dea socoteală. Fie în fața Justiției pământene, fie a celei divine. Lista e foarte lungă ! Mai sunt câteva mii, ascunși prin vizuini de lux. Alt eveniment pe care vreau să-l subliniez e conștientizarea puterii votului
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1420003349.html [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
spiritul Daciei și încă multe altele), dar realizează uneori și blitz-uri de inspirație, stări revelatorii, ca această succintă, dar superbă imagine a întunericului: „Noaptea mea cea neagră nu mai are vrajă/ Gânduri răzvrătite au rămas de strajă/ Vremuri de restriște vin fără să zică/ Unde crește noaptea floarea de sipică// Bat vânturi în noapte ape-nvolburate/ Ard focuri pe cerul plin de nestemate/ Tună din senin, fulgerul adună/ Mai toți vârcolacii ce-s ascunși pe lună.” (Noaptea neagră, în volumul
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449500274.html [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
românului, când poate a crezut că a pierdut-o. Explică manifestări precum hibernarea, ce ar avea un ințeles mult mai larg în sensul deșteptării „din somnul cel de moarte", prevestind astfel renașterea. Nu mă pot minuna cum în vremuri de restriște sau de criză, țara găsește invariabil bărbați mari care să o apere, care să vorbească articulat și clar în numele ei. Barbați îndrăgostiți de țara lor, care vorbesc din inimă, apărând-o. Se vede că la timpuri de cumpănă se găsesc
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1397391488.html [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]
-
SUFLETULUI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului „Poezia lui Boris Ioachim inspiră încredere, speranță și poartă o aură specială. Este, fără umbră de îndoială, aura unui învingător care, în ciuda vremurilor de restriște pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intact seninătatea sufletului, așternută în mod miraculous în versete de tainică rugăciune”. (Gheorghe A. Stroia) Autor a patru volume de poezii, Boris Ioachim este unul dintre poeții ale
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1427115049.html [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie de ei. Câți dintre ei sunt viitorii Brâncuși, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei țări au nevoie de slujbași
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Tu_taci_arhimandrid_justin_parvu_marin_voican_ghioroiu_1332528975.html [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
aproape un secol în care istoria, trădătorii de neam și neprietenii au zdrobit și scos la mezat, bucată cu bucată, triumful României Mari, câștigat cu sânge prin vremi, pământul albit de oasele bunicilor fără de mormânt și codrul -frate-n timpuri de restriște. Nu sunt istoric și nu am pretenția de a deține adevărul absolut. M-am străduit să nu greșesc și am verificat cât și cum m-am priceput, exactitatea datelor cuprinse între file. Sunt doar un gazetar pentru care Patria înseamnă
CUVÂNT ÎNAINTE, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_de_mariana_cristescu_al_florin_tene_1357321546.html [Corola-blog/BlogPost/345189_a_346518]
-
și practic) ne-am putea adăposti în caz de “bate-n lemn”. Asta după ce închidem ușile, stingem luminile și invităm clienții jos, cu noi. Eventual după ce ne facem și-o cafea, ca să ne relaxam mai bine în asemenea momente de restriște. în ultimele zile, de câteva ori, pe de o parte din empatie sinceră, pe de altă dintr-un cinismo-pragmatism pe care numai experiența că jurnalist ți-l poate da, ca să testez apele, mi-am exprimat părea de rău francezilor pe
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra by https://republica.ro/atentatele-de-la-paris-prin-ochii-unei-romance-stabilite-la-londra [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie de ei. Câți dintre ei sunt viitorii Brâncuși, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei țări au nevoie de slujbași
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_poporul_roman.html [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
cu cât e mai grea ea învie în tine măreția Slavei Sale primordiale. Seara sfântă a Nașterii Domnului Iisus Hristos mă găsește după gratii. După trecerea „numărului” (apelul de seară) ne adunăm cu toții în jurul godinului, cu frunțile plecate, nu de restriște, nici de resemnare, ci pentru rugăciune. Prezentul hâd va trece ca un nor! Se dă tonul: „Cu noi este Dumnezeu înțelegeți neamuri/ și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu, auziți toate neamurile.” O undă caldă trece parcă peste frunțile
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Autorului Pentru ca straiele normalității să mascheze incertitudinile și temerile zilnice din fiecare și din comunitate, elevii erau antrenați în activități pacifiste, de formare a simțului gospodăresc, civic și patriotic. Amestecul laic cu dimensiunea religioasă a credinței - în aceste vremuri de restriște pentru omenire și pentru țară - era evidențiat de programul școlar al cadrelor didactice, dar mai ales al elevilor. El ne este furnizat și de o mostra clară a unui orar zilnic, în măsură să inducă normalitatea. Iată orarul de dimineață
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
aproape voi fi De bocancii fără talpă și fără stăpân. În atelierul de marochinărie din Est Uncenicii în serie răzuie șozii De pe pielea șarpelui ucis În Eden. Ei da, doar un cerc mă mai desparte De clopotul ce bate a restriște în cer. Ferestrele mele au degete în gratii De trec gunoierii prin ele Cu tomberonul în care Doarme iepurește Noaptea dinspre miercuri spre joi. LE MIE FINESTRE Col cubetto di zucchero în pugno E furente come perfetto macchinario di lotta
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Decât altdată barca ei ușure Ce reteza nădejdile pe sfert. Alți oameni defilează pe’nserare Ca să-și înghită porția de timp. Burghezi mărunți, ei nu duc în spinare Nici besne mari, nici țăndări din Olimp. Încătușat pe-o rână în restriște A amuțit și parcul ca un gând. Pe bănci nu’ncearcă nimeni să mai riște Să-i gâtuie tristețile, râzând. Și totuși câtă pulbere subțire Nu se cernea din soare pe aici. O! burgul meu frumos din amintire Azi parcă
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al lor mărgăritar. Surpat ades în vânturi și restriști Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă, Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă, Cu ochii veseli, niciodată triști. Întrezăresc în tine, ireal Erou de comedie zăpăcită: Străfundul omenirii ce palpită Mereu, după un fir de ideal. ----------------------------------------------- Publicată
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
urmată chiar de către „Primul Secretar” al județului, autoritatea supremă. Mi-am permis să lipsesc numai o săptămână de la facultate. Și ce viață duceam în Timișoara. Cazat în hotelul partidului unde ocupam un apartament, masa la cantina partidului unde, cu toate restriștea generală obțineai icre negre și chiar șampanie Cordon Rouge. Nu era zi de la Dumnezeu în care câte un magnat local să nu-mi caute societatea. Eu rămâneam „rece și distant” cum se cuvine unui sever controlor al Ministrului. Puteam sta
FRIPTURIST AM FOST ŞI EU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413562873.html [Corola-blog/BlogPost/341588_a_342917]
-
mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde lăutarii neobosiți cântau cântece lăutărești din acele vremuri sau din vremuri de restriște. În cuvântul său de început al volumului mărturisește: “Fac parte din două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc. Cred, cu tărie, în afirmația lui Ion Dodu Bălan că “oamenii poartă chipul locului în care
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
orașului Drăgășani de Dumitru Bălașa nu a apărut.din motive că regimul de atunci nu dorea astfel de cărți. Era vremea când cuvintele filozofului grec Constantin Tsatsos se potriveau ca o mânușe pentru cei care trăiam în acele vremuri de restriște intelectuală și materială: Cele mai multe dintre trăsăturile noastre bune nu sunt cunoscute niciodată de nimeni.Mereu suntem obligați să ne acoperim ființa cu o platoșă de duritate,ca să putem ține piept în lupta vieții. Însă, o astfel de Monografie a apărut
PREOTUL DUMITRU BĂLAŞA-PATRIARHUL LIMBII DACOROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Preotul_dumitru_balasa_patriarhul_limbii_dacoromane.html [Corola-blog/BlogPost/340624_a_341953]