619 matches
-
linii mari s-au spus aceleași lucruri.(...) Discuția a fost condusă cu aplomb de Dionisie Șincan și Șoloc, ce n-au pierdut prilejul să-și exhibe stilul stalinist cu care ne-au intoxicat la Radio și Televiziune în anii de restriște. întristătoare alocuțiunea lui Niculescu, vecinul de pe strada Gării, propus de un partid Ťal automobiliștilorť, al cărui nume mă trimite la comediile burlești ale lui Chaplin". Masele nu au o conștiință proprie, manipulate fiind de către demagogi mai abitir ca înainte, cînd
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
După o noapte de dragoste/ străveche! Ah, idol/ subpămîntean al tămăduirii, n-ai nici o soluție pentru/ mine? Cu ajutorul buruienilor morții măcar:/ dă-mi inimă de copac și trup mineral, dă-mi suflet de fiară/ sălbatică, numai/ să nu mai cunosc restriștea/ omenească..." (Eutanasie). Devenit instrument al propriului său abandon, al unei alterități, autorul se dedă la un antilirism care e o postură limită a lirismului ce-și riscă propria condiție: "Unde să fug? E ceva difuz, nu-mi/ mai încap în
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
de bucătărie ascuțit Pe muchile amândouă, Așa că un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a înseminat. Numai în toamna lui 2003 a avut 29 de „cliente“. Toate au rămas „grele“ și, în curând, primelor le va veni rândul să fete iezi cu patru coarne. Biserica ar putea cerceta Din cele mai vechi timpuri, la restriște, oamenii mergeau la preot. Acesta-i îndruma pe drumul cel bun. Nu de puține ori, așa se întâmplă și astăzi. Părintele Horia Țâru și-a exprimat o părere asupra faptului din punct de vedere religios: „Biserica acceptă, primește orice întâmplare
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul este unul de laudă și de recunoștință. Documentele din Procesul lemenian reflectă un moment de criză în istoria glorioasă a acestor școli, sau așa cum îl numește autoarea „de restriște”, reiterând la câteva decenii conflictul cunoscut între reprezentanții Școlii Ardelene și Episcopul Ioan Bob. Aceste documente, cu remarcabile virtuți literare, se justifică în cadrul unei asemenea teme, putând fi interpretate ca un virtual roman-document. Așa cum scrisorile lui Cipariu sunt interpretate corect
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
bine știind că și noi vom învia. În ziua învierii noastre, vom primi dreapta răsplată pentru binele ce-l facem în această viață. Isus a înviat cu mărire și Învierea Lui ne întinde și nouă balsamul mângâierii, în zilele de restriște și în lupta cea grea cu greutățile vieții: „Suferim toate necazurile - spune Sfântul Apostol Pavel - dar nu ne întristăm, suferim lipsuri mari, dar nu ne pierdem nădejdea, suferim prigoane, dar nu suntem înfrânți, suferim umiliri, dar nu pierim, bine știind
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
întregului film „Cold Mountain“, ale cărui scene au fost filmate, în bună parte, pe drumul spre Râșnov, oraș din Țara Bârsei. De altfel, Cetatea Râșnov (1335), cu ziduri groase de piatră, cu turnuri și bastioane întărite, adăpostea în vremuri de restriște toată populația satelor din preajmă. În acest scop, în secolele XV-XVII, a fost extinsă și fortificată, interiorul cetății luând proporțiile unei așezări, cu locuințe, capelă (1650), care se folosea și ca punct de observație; pentru alimentarea cu apă a populației
Agenda2004-47-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283084_a_284413]
-
cărora încearcă din răsputeri să le aline în orice fel suferință, Domnită Ileana stabilește, la un moment dat, legătura cu famiiile din țară. Acestea încep să le trimită răniților pachete cu alimente, care, mult rîvnite fiind într-o vreme de restriște (hrană era raționalizata chiar si in Austria), devin pricina unei greve a spălătoreselor. Prințesa îi adăpostea, la vremea respectivă, în propria casă pe răniți. Atrase de mîncărurile românești din pachetele sosite din țară, spălătoresele au amenințat că fac grevă dacă
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
că-mi veni cu amar în gură, - ptiu! - să-i vezi și pe ei o dată că scrie de vodă că peana Popescului muiata da obicei numa în oțet și-n zeama da viespi, cum scrie el milostivit de ale vremii restriști ce căzură taman pa capu țării și-așa atîta da bătută da Dumnedzieu... Dăm citire a ști fiestecare, ca oarece baznă n-o fi, cum ale gramaticilor obiceaiuri da multe ori se întîmplă a fire. Să scrie al Popescului, zis
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
ochii mei și auzite cu urechile mele, îmi sunt martori cu neputință de contrazis. De rugat, de obicei nu mă rog... Dar, în momentele grele prin care omenirea a trecut de atunci, m-am pomenit murmurînd, în clipele mondiale de restriște: Dumnezeu să apere America! Și nu sînt singurul.. O asemenea sumă de dolari aruncată pentru sprijinirea unui program scriitoricesc universal ar fi putut să le pară unora, - și de acolo și de aici - o cheltuială, o risipă nepermisă, cînd mai
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
Și atunci? Atunci, e limpede de ce se prăbușește leul și de ce pompierii din parlament ajung la locul incendiului după ce clădirea s-a transformat în scrum. Nesimțirea și cinismul n-au făcut nicicând casă mai bună decât în aceste vremuri de restriște. Gângăvelile lui Ion Diaconescu, un străbunic dispus nu numai să ierte și să explice potlogăriile nepoților și strănepoților, ci chiar să le încurajeze prin incapacitatea de a rosti o frază coerentă, furișarea nerușinata a politicienilor în consilii de administrație grase
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
al omenirii muncitoare, corifeu al științelor, părinte al popoarelor, stegar mondial al păcii, scut al progresului și civilizației, veghetor al fericirii fiecărui muncitor. Poporul rus apărea ca frate protector al nostru de totdeauna, apărătorul nedezmințit al românilor în vremurile de restriște. Apologia îngloba atât istoria marelui imperiu slav, mult trâmbițata sa contribuție la civilizația modernă (în calitate de autor al majorității descoperirilor și invențiilor științifice), cât și prezentul, cu triumfurile lui epocale (de război, dar și de pace). Necesitatea apologiei derivă, cum se
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
lungul Sânge de dac ne curge-n vineistoriei a pribegit prin lume. E Suntem un neam de oameni buni.mândru de moștenirea spirituală de la strămoșii lor. Poporul japonez S 2: Ne ierți Zamolxe, zeu slăviteste legat de spiritualitatea Duși de restriște te-am uitat,Muntelui Fuji. Hindușii girează Dar astăzi știm c-ai revenit spiritual în jurul Munților Himalaya, Din foc și piatră ne-ai creat. lăcașul zeilor lor. Noi, neamul românesc, poporul zânelor și Refen: Poporul Soarelui revinezeilor, avem centralitatea spirituală
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
de-aceea beau poetul îndemnând la „cuminecarea” GEORGE BACIU PURTĂTOR DE TAINICE „GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII” D Lestine iterare divină: „În cuminecarea Ta, Doamne, elogiat în poemul „Despre iubire”, poveste” reprezintă „obsesie” pentru căci de nu ne-ai fi ziuă, restriștea din autorul venind și cu o definiție original: George Baciu, „singurul viciu prin care cucuvea, cu siguranță ne-ar destrupa... „Iubirea înseamnă supunere față de te înalți în înțelepciune”. Fără Ea viața n Ne-ar destrupa...” (p.6). Prin repetiție, inimă
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
confruntarea cu posibilitatea repetabilă a prăbușirii sau, chiar, a pierii istorice; - Negura mocirloasă a relațiilor întronate în instituția de căpătâi a Oștirii, consecințele absolutismului alienant, prelungit spasmodic în împlinirea antiumană a conducătorului unic, bubele, viciile și puroiul acestor ani de restriște și împilare istorică, au caracatițat organismul militar românesc, metastaziindu-i interdependențele, altitudinea morală și curajul libertății instituționale; - Dintr-o instituție generatoare activ de speranță și curaj social, Armata României, demoralizată până la alienare, batjocorită până la disperare, umilită până dincolo de marginile firii, dezarticulată
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
a literaturii țărilor mici. Prăbușirea întregului eșichier european ce are loc tot atunci modifică întregul echilibru politic instaurat prin pacea de la Versailles, în țară certifică dictatură regală. Omul înțelege că un intreg ev ia sfârșit, că au început vremuri de restriște - este ceasul când se vede părăsit de prieteni ocazionali și când notează: "La Miorcani este singurul loc unde mai pot trăi cu impresia, atât de plăcută pentru firea mea, că vremea a rămas cu o sută de ani în urmă
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi și instituții. Dacă ordinea juridică a societății este încălcată, omul vestic este pierdut, nu se mai poate baza pe acel "ne leagă un Dumnezeu" care era speranța și salvarea românilor în vremi de restriște. Odinioară, românul la nevoie nu-și prea făcea griji. Las că-i am pe tata, pe mama, vărul de la primărie, și dacă nu, mare e Dumnezeu". Rar spune românul: "Nu mi-e frică, am legea de partea mea"; rînduielile omenești
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
avansate sau terminale, îngrjiți acasă de familie, cu toții, confruntându-se cu probleme complexe. Familia nu poate ține locul preotului, psihologului, asistentelor și mai ales medicului specialist. Respectarea demnității umane este necesara atât în timpul vieții active cât și în momentele de restriște", a conchis Cristian Roșu.
Drama unui soldat român din teatrele de operațiuni, îmbolnăvit de malarie și HIV () [Corola-journal/Journalistic/21809_a_23134]
-
care ați scris-o și a statutului de scriitor român din (în) - sau în (din) - Basarabia! Vreți să vă amintiți vreun caz mai ciudat? Vreunul mai puțin distractiv? E.G.P.: A fi "poet" e deja o mare neplăcere. În timpuri de restriște - o dublă neplăcere. Într-o țărișoară guvernată (și) de poeți (nu mai puțin de 5 parlamentari ai R. Moldova sunt membri ai Uniunii Scriitorilor) - colac peste pupăză! Restul e destin, adică literatură. Emilian Galaicu-Păun s-a născut la 22 iunie
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
într-o altă formulare, întărind cuceritoarea pledoarie pentru cunoaștere și măsură a compromisului inevitabil. Un film dominat de Maja Komorowska, înger păzitor al unui puști (autorul însuși!) pe care-l inițiază în tainele supraviețuirii în demnitate, la vreme de stupidă restriște. Originala ecranizare polemică a piesei scrisă de Ioan Paul II Frate al Dumnezeului nostru (Polonia, 1997) enunță interogații legate de o veche dilemă - credința în Artă sau în Dumnezeu, dar și privind descoperirea vocației: creația cu trufie demiurgică ori caritatea
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
de obicei, vom fi prezenți la apel, poate într-o nouă tipografie și cu sprijinul colegial al unui cotidian central, așa că nu mai rămîne Cronicarului decît să spună Sărbători fericite și La Mulți Ani! Tuturor celor care, în vremi de restriște, ar suferi dacă n-am mai fi, cu alte cuvinte, cititorilor noștri. Scandalurile anului Care au fost în acest an marile scandaluri de presă și marile campanii ale ziarelor? La începutul anului, mare parte dintre cotidiane dau publicității declarațiile de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
recital, după Barcarola de Chopin. Pentru a regăsi, în seara următoare, alături de... Horia Andreescu și Orchestra Națională Radio ...pe Mihaela Ursuleasa în Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră de Bela Bartók. Ultima creație a lui Bartók: declinul fizic și restriștea morală se convertesc într-o seninătate deplină. Cântecul și mai ales dansul, dansul-joc sunt condensate în teme și formule armonioase: muzică populară - muzică de artă complexă, formă tradițională - caracter puternic individualizat. Pianista intră în această experiență cu aceiași autoritate. În
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
de altfel îl găsim decodat în termeni reali în cele două Scrisori din Aotearoa. Finalul seamănă și el cu acela din basm, pentru că naratorul se întoarce acasă, în ciuda tuturor avertismentelor. Iar literatura pare să fie produsul acestui timp degradat, de restriște, de dinaintea împlinirii sorocului: "Și, până să deschid lada fatală, scriu acest text, scrijelesc această poveste, mărturisire. în ceruri, există cronicile akașiene: memoriile lui Dumnezeu, în care scrie totul. Poveștile noastre sunt crâmpeie din acele , atât cît ne îngăduie Dumnezeu să
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
mica burghezie, numai că puțini s-au stabilit aici, majoritatea preferînd să se întoarcă în țara de baștină (p. 62). Legați prin îndeletniciri de urbe, nu de pămînt sau vite, cum erau cel mai adesea ceilalți coloniști, în vremuri de restriște (războaie, epidemii), italienii își lichidau afacerile pentru a face calea întoarsă. Ceea ce îi împingea după un timp pe conaționalii lui din secolele trecute spre casele lor - considera Silvio Guarnieri - era faptul că greu s-ar fi putut adapta unui nivel
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Cronica familială din 1947 al lui Vasco Pratolini, cu deosebirea că, în vreme ce acesta așternea rîndurile "ca o ispășire" după moartea prematură a fratelui, înțeles mult prea tîrziu, Bevilacqua a făcut-o pentru a-și crea un sprijin în momente de restriște, adresîndu-se mamei plecate dintre vii, tocmai ei care îl lipsise adesea de reazăm, din pricina unei depresii în prag de nebunie. Ca și în cazul lui Pratolini, identificarea personajului-narator cu autorul cărții este explicită de la început pînă la sfîrșit. La începutul
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]