503 matches
-
diabolica de a manevră oameni, căsătoria dintre Elisabeta și Horia (episod și el fals, scris parcă de un emul al lui Nicolae Breban, ceea ce Dan Stâncă nu este), urmașul Cantacuzinilor decade că persoana socială, dar cunoaște și un fel de resurecție spirituală, având revelații uimitoare. Printre altele, crescându-i ochi pe tot corpul, inclusiv pe tălpile picioarelor, el "vede" tot ce se întâmplă în morminte (de aici și titlul românului, Morminte străvezii). Cititorul accepta toată această aglomerare de fantastic, considerând-o
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
de campanie,/ trece vremea// Că o femeie/ cu sînii mari și umbroși,/ trece vremea" (Onomastica). Apare exaltata feminitatea, principiul germinativ ce transpare în cel gramatical, precum un liant indestructibil între ceea ce a fost și ceea ce va fi, între moarte și resurecție: "Prietenul meu îmi vorbește despre principiul/ feminin al lumilor. Susține că nu întîmplător/ în limba noastră și a altor rase,/ lumină, solitudinea, însăși moartea/ (cu fiicele ei)/ sînt substantive de genul feminin/ (chiar și secundă această în care/ regîndesc scrierea
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
cu multitudinea preocupărilor autorului și a argumentelor puse în joc. Că o aspirație, în același timp, la detectarea resurselor de vitalitate elementare, și cele mai puțin viciate de calcule umane împotriva firii. Fragilitate, care înseamnă suplețe a gândului, dar și resurecție victorioasa a autenticului, după cum autorul însuși spune în prefață: "precum firul ierbii, greu de bănuit sub lințoliul alb ce-l acoperă, si care, totuși, până la urmă, răzbate de sub vitregia iernii, aducând, firește, cu sine, nu doar primăvară energiei aplicate la
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
vorbit simultan prin vocea unuia singur. Așa se explică de ce pe Mircea Dinescu îl cunoaște în prezent toată lumea. Îl cunosc, în primul rând, iubitorii de literatură. Dar îl cunosc și cei complet neinteresați de literatură, ca pe un simbol al resurecției anticomuniste. De la înălțimea acestei notorietăți, poetul critică în continuare, nediferențiat tot ce se întâmplă în România în momentul de față. Editorialele sale din Academia Cațavencu sunt un săptămânal croncănit de corb, care din cauza repetării nu mai face o puternică impresie
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
două secțiuni ale cărții adună articole din 1994, 1996, 1998 și chiar 1999. Temele sînt dintre cele mai diverse, iar caracterul, nu de puține ori urgent al avertismentelor, își păstrează actualitatea în dinamică lentă a culturii noastre: criza criticii, posibilă resurecție a anticulturii ceaușiste, pericolele realismului prost-înteles, canonul, absența unei noi direcții în cultura română etc.; tot la fel de mereu en vogue reveriile borgesiene și românul "încremenit în propriile sale obișnuințe". Nu lipsesc previziunile sumbre pentru unii scriitori ai generației ^80: "Tare
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
două volume ale lui Lucian Boia, " Istorie și mit în conștiința românească" și "Jocul cu trecutul" sunt recenzate în secțiunea specializată a revistei. "Romanian Cultural Studies" revalorizează, prin apariția ei, o zonă culturală și energiile ei, putând fi preludiul unei resurecții a spiritului critic. Doar timpul poate valida un debut remarcabil.
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
Interdicția mi-a fost ridicată după moartea lui Dej. Cu ce ochi vedeți teatrul de astăzi? Cum vă raportați la el și cum îl așezați față de creația dumneavoastră? M-am așteptat că după 1989 să aibă loc un fel de resurecție, ca aceea din ^46. O explozie a unui teatru vital, scormonitor, inventiv. Am asistat, dimpotrivă la etalarea unui teatru întunecos, milos, bazat pe o estetică a urîtului, a purulentului, mai degrabă. Un teatru rece, a cărui răceală te îngheață. Un
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
vîl-vorează neantul". Senzualitatea e rece ("ah, frigul împerecherilor"), soarele e aducător de noapte ("soarele-oprit la zenit/ beznuieste"), "proorocii mînioși" se fac de rîs: "cad deoparte-nmuiati că sugarii sătui/ gîngurind îmblînziți". "Urletul unanim" acoperă o alternanta derizorie a morții și resurecției: "totul, e urlet aici/ despicare-n bucăți, înviere și iar/ despicare" (ibidem), în timp ce "sclipiri siderale de traumatisme craniene/ nimbează/ a chaosului dospire organică" (ibidem). La fel de unanimă e absența atît în lumea văzutelor cît și în cea a nevăzutelor, cu excepția morții
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși un pic altfel/ negre de la Facere toate și cu/ aurul regal în ciocul demn,/ dar cu o nuanță cenusiu-lucioasă (să fie de la hornurile/ hoffmanesti
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
o poezie care este viață de toate zilele în sufletul omului, ca pâinea și apa este hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de deznaționalizare, de rusificare forțată. Generația resurecției din Basarabia nu își pune prea multe „probleme moderniste” înainte de 1990, aici problema fundamentală constituind-o lupta pentru salvarea și cultivarea limbii române, pentru păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru; în această luptă
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
a pașapoartelor libere și a integrării europene? Cine va suferi, ăn cele din urmă, consecințele unei asemenea sârme ghimpate tricolore inefabile? Nu tot românii, aduși la sapă de lemn, ca acum, cănd șanț amăgiți de patrioții de mucava cu iluzia resurecției miraculoase prin alchimia fierberii an suc propriu? Țara a fost devalizata sălbatic an cei zece ani care au trecut de la revoluție, atât de către cele două regimuri Iliescu, cât și de către mai blajinul - an aparentă - regim Constantinescu: ne mai putem permite
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
nu doar sfârșitul unei lumi și nașterea alteia, dar și hâda drecrepitudine și moartea acesteia și iarăși nașterea unei lumi noi. Ceea ce mă îndrituiește, ba chiar mă obligă să mă pronunț asupra a ce va veni a triumful iliescian sau resurecția târzie a Convenției, o democrație originală sau una de tip european. Bătută pe loc ori rapp-ul. Așa că zic: știu și eu?
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
volumul Eram singur și fericit oferă cititorilor varietate, artă a povestirii și bucuria dezvăluirii de mistere acolo unde o privire de suprafață ar distinge numai rutină. La început a fost ploaia. Ploua de câteva zile și, în apropierea bisericii Congregației Resurecției, apa brăzdase canale adânci, prin care ajungeau din pădure bețe, fire de iarbă și conuri mici. Îmi plăcea să stau în locul acela. Apa bolborosea pe pietrele luate de pe drum, pâraiele se uneau într-unul iute, care curgea mai departe, în
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
din Chemnitz (Karl Marx Stadt, cum s-a numit în perioada comunistă), accentuează temele justiției sociale pe care le-a învățat pe de rost încă din anii formării sale dogmatic-leniniste. Avem într-adevăr de-a face, cred eu, cu o resurecție a tematicii național-bolșevismului german din anii '20-'30, deci cu o unificare, sub semnul resentimentului populist radical, a unor opțiuni, tendințe și viziuni aparent opuse. Nier a rămas fidel stîngii radicale și după prăbușirea RDG, fiind pînă acum doi ani
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
existența Cercului Literar de la Sibiu nu ia sfârșit atunci când, odată cu instaurarea regimului comunist, componenții lui se despart, ci continuă și după aceea, chiar dacă neoficial. Prin urmare, nici contribuția Cercului Literar nu poate fi redusă la susținerea principiilor criticii lovinesciene și resurecția baladei. Pentru a releva în mod adecvat rolul fecund pe care l-au avut "cerchiștii" în dezvoltarea criticii literare, poeziei, prozei, dramaturgiei era nevoie de un studiu aplicat asupra tuturor acestor domenii. Un asemenea travaliu nu-l putea realiza decât
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
operele "cerchiștilor", conferindu-le o notă distinctă, de înaltă, frenetică intelectualitate. Un amănunțit istoric al baladei românești, populare și culte, de până la apariția Cercului Literar s-a dovedit foarte util pentru ceea ce și-au propus autorii, adică pentru evidențierea originalității "resurecției" înfăptuite de tinerii poeți ardeleni. Spiritul ludic (Ioanichie Olteanu scrie balade parodic-umoristice) și propensiunea livresc-intertextuală (Radu Stanca și Doinaș prelucrează motive elegiace din antichitatea elină) i-au determinat pe semnatarii prezentei exegeze să-i considere pe "cerchiști" un fel de
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
în 1966, cînd a apărut pentru prima oară, în faimosul supliment al revistei Ramuri, intitulat Povestea vorbii, scos sub egida generosului animator literar care a fost Miron Radu Paraschivescu. Aci a debutat floarea avangardiștilor și oniricilor din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a interzis suplimentul ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
filmul lui Nae Caranfil, E pericoloso sporgersi, la un moment dat în plină reprezentație a unei piese de teatru cu temă propagandistică, cînd personajele urmau să pornească un aparat de radio la care s-ar fi transmit "celebrul" comunicat al resurecției de la 23 august, în locul vocii care anunță eroica decizie a partidului comunist se aude genericul muzical al Europei Libere. Rumoarea din sală, panica actorilor arată clar că toată lumea cunoaște acel generic, că toți ascultă Europa Liberă. Timpurile au fost de
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
moderne, reclamă însă mentalități capitaliste, agonale, menite să forjeze conduite de tip occidental, precum cultul lucrului bine făcut, al datoriei față de comunitate, al rigorii și preciziei. Pașoptismul propusese proiectul modernizării cu un elan și optimism benefice pe durată scurtă, prin resurecția trecutului glorios și credința sinceră în virtuțile neamului. Spiritul acelei epoci a marcat în bine dar și în rău evoluția noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de la o perioadă la alta se schimbă dominanta. Uneori abuziv, prin intervenții arbitrare și mutilante, alteori prin dialectica intrinsecă a fenomenului însuși. Dacă realismul socialist al deceniilor cinci-șase a însemnat o evidentă prăbușire, dacă spiritualismul deceniilor șapte-opt a reprezentat o resurecție a coeziunii morale și o stabilizare a pulsului interior, experimentalismul deceniilor opt-nouă este, în mod cert, mesagerul și însoțitorul unei libertăți de multe ori cu aparențe anarhice. Așadar, generațiile se schimbă, indivizii înșiși privesc lumea diferit în funcție de cauze cuantificabile sau
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
nu fi existat pretutindeni în această rebelă și solitară lume a contradicțiilor". Astfel că nu tehnica se impune pe primul plan, ci vitalitatea (tehnica temerară fiind ea însăși o expresie a acesteia), o vitalitate pulsînd de forță asociativă, ca o resurecție plină de energie a unei viziuni de laudă universală, de comuniune cu cosmosul. Izbucnirea vitalității care nu mai e reprimată, ci favorizată e teoria degajată (căci a existat o teorie represivă a suprarealismului, cu alibiul ,,eliberării" interioarelor energii obscure, prin
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
ducă/ Marele val" (Împletire). Iluzoriu situată pe un pisc al "fericirii", autoarea se arată conștientă de prețul sacrificial pe care trebuie să-l achite creației, preț echivalat cu o "moarte" în planul existenței comune, pentru a se arăta demnă de resurecția pe care o reprezintă plăsmuirea poetică: "Fericită, mi se spune că trebuie să fiu,/ Pentru c-am ales moartea ca să pot învia./ Ce-aș putea să-mi doresc mai mult, mă întreabă,/ Dar nimeni nu așteaptă răspunsul./ Ferice de tine
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
nouă documentare marking-of. Excelent prilej de a-l reevalua pe acest titan suspendat între modernitate și clasicitate, atent la rezonanța actuală a miturilor ce au premers civilizația astăzi în disoluție, ambiționînd să incite la meditație, cu speranța într-o posibilă resurecție culturală. Autoproclamat "călător prin timp", Angelopoulos polarizează în opera sa melancolia sfîrșitului de secol profitînd - dincolo de eșecul ideologiilor - o nouă utopie, pe care o întrevede în ceața care-i constituie climatul preferat. Asociindu-mă empatic lui Harvey Keitel, care a
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
care și emisiunile informative ale posturilor de televiziune sînt dominate de tot felul de fapte abominabile, multe dintre ele aflate parcă la zona de contact dintre realitate și ficțiune - interesant este faptul că anii '90 sînt considerați a fi momentul resurecției literaturii non-ficționale, chiar și în Occident, unde nu a existat o experiență socială similară. De ce au jurnalele și memoriile un mai mare succes de librărie decît literatura de ficțiune? Ce elemente asigură atractivitatea acestor formule literare aflate sub semnul autenticității
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]