507 matches
-
a sensului îi mențin tinerețea spirituală și conferă aură celor puse cu atâta sinceritate pe hârtie. Cele două apariții editoriale - Liliacul a înflorit la poarte înserării și Frumoasele vacanțe - apărute la Editura Anamarol în 2014, îi completează opera prin simbolismul resurecției în splendoarea semnelor vegetale. Metafora aleasă, a liliacului înflorit la poarta înserării, amintește de metafora lui Lucian Blaga, vară de noiembrie, prin sugestia acelorași sensuri, legate de discrepanța dintre vârsta interioară și cea biologică, exterioară. Este o metaforă care îndeamnă
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_dobre_1414589855.html [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
palma mea stângă am lacrima ta! ~ Sentimentul de dragoste se decupează cu delicatețe și suavitate, iar așteptarea, perpetuă și necondiționată, transfigurează ființa, eliberând-o de zgura cotidianului. Anvergura trăirilor, transpuse în registrul nuanțat al unui discurs amplu și învăluitor, dimensionează resurecția unui lirism de autentică vibrație afectivă. Căci iubirea revitalizează ființa și imprimă realității o altă cadență, inoculându-le fiorul extatic al împlinirii dincolo de contingent. Inscripție pe o piatră - "multe pietre, în multe straturi!", "fără repaos roțile Timpului se rostogolesc", "privește
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
liderul PRU va depune în parlament o lege care să interzică HVIM și alte organizații radicale ungurești. El trebuie susținut în demersul său parlamentar. Consider că vom asista de acum încolo, după atentatul terorist secuiesc dejucat de SRI la o resurecție a patrioților români care vor mătura de pe scena politică pe toți cei care luptă împotriva Constituției și a statului național unitar român. Recția românilor va fi viguroasă și va duce la consolidarea României, care va ieși treptat din sfera ipocriziei
TERORIȘTII SECUI TREBUIE NEUTRALIZAȚI, ARTICOL DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449133393.html [Corola-blog/BlogPost/369909_a_371238]
-
vieții situate între zero și unu, mișcarea materiei vii, necelulare (ori pluricelulare), în căutarea Spiritului care să-i dea formă, care să-i insufle, cu adevărat, viață. Roman al nimicirii, al supraviețuirii la cote minime și, în fine, al posibilei resurecții (drumul de la lucrarea lui Abaddon, îngerul adâncului, la Lumina lui Hristos, abia întrezărită în șirurile ultime), Viața între zero și unu este o carte importantă, care izbutește să radiografieze, să pună, necruțător, sub reflectoarele artei, încercarea dementă a omului de
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
2014, tot de la Piramida Extraplată) ------------------------------ * Hrisant Achimescu, Bucuria cuantică, poeme, Drobeta-Turnu Severin, Ecko Print (ISBN 978-606-8332-33-8), 2012 (pagini A-5: 168). Sigle: ** PTDelrc = Ion Pachia-Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003; ***PTGrp = Ion Pachia-Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 - 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005; **** PTIR, I = Ion Pachia Tatomirescu, Istoria religiilor, vol. I (Din paleolitic / neolitic, prin Zalmoxianism, până în Creștinismul Cosmic al Valahilor / Dacoromânilor), Timișoara, Editura Aethicus, 2001. Ion PACHIA-TATOMIRESCU Timișoara mai 2014
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
sângerările se transformă în garoafe sau petale de trandafir. Astfel, nudul rămâne o temă artistică și după trecerea trupului în neființă, căci arta contemporană, include și estetica morții. Să fie acesta un punct terminus, o separare de erotică, sau, dimpotrivă, resurecția, inconștientă adesea, a necrofiliei ca tratament artistic anxiolitic. În tot ce am afirmat până acum, am considerat că reprezentațiile (spectacolele) corpului, dominate de o estetică erotizată, sunt reprezentări ale privirii Celuilalt, ale nevoii acestuia de a lua în stăpânire, simbolic
SCENARIILE MORŢII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_scenariile_mort_dan_caragea_1375709002.html [Corola-blog/BlogPost/362466_a_363795]
-
mai cu seamă în România, exaltare din care spiritul său ascuțit a decelat structura unui anticomunist primar. Ulterior, cu abilitate, dar și cu robustețea convingerilor, și-a expus punctul de vedere al marxistului de neclintit care încă mai spera în resurecția „adevăratului comunism” ce urma să edenizeze planeta. Nici măcar evocarea victimelor regimului, a temnițelor de la Gherla și Pitești, nu l-au înduplecat. Mi-a răspuns lapidar: „Și totuși a meritat!”. Nu îmi amintesc ca cineva, față de care să fi nutrit atâta
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_viata_si_opini_dan_caragea_1373664819.html [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
hotărâre, însă, o pot lua numai aceia care păstrează în memorie cerințele fundamentale ale existenței, aspirațiile ei cele mai simple, conștienți fiind că viața este mereu asociată cu moartea, dar și cu nașterea, că ea este întotdeauna disperare, dar deopotrivă resurecție. Aceștia, puțini la număr, sunt cei care trebuie să vorbească, tot așa cum ei sunt cei pe care este esențial să-i ascultăm. Este, fără îndoială, necesar să se vestească pericolul, să se prevadă iminentul dezastru, însă nu doar prin cuvinte
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 by http://confluente.ro/Yves_bonnefoy_andres_snch_eugen_dorcescu_1368975091.html [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
o aură ideologică a început să fie produsă în secolele XIV-XVI de către umaniștii italieni, printre altele, pentru a putea formulă ce este arta sau ce ar putea fi. Văsari a adoptat modelul umanist al revival-ului; pentru el, Renașterea a reprezentat resurecția a ceva ce a fost pierdut: „Văzând noblețea și măreția artei noastre [antice] și cât de răsplătita și prețuita a fost ea de către toate popoarele dar, îndeosebi, de către mințile cele mai nobile și de către seniorii cei mai puternici, ne va
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
artei ca obiect al cunoașterii; în această epoca pictură, sculptură și arhitectura au fost asociate cu branșele teoretice ale cunoașterii (iar în Evul Mediu făceau parte din categoria artelor mecanice), precum optică, anatomia, și studiul perspectivei. Întorcându-mă la problema resurecției, recunoașterea unei renașteri înseamnă acceptarea unei istorii teleologice, modelată de un progres artistic, de geniul omului și de revival-ul artei. Renașterea a avut nevoie să inventeze o perioadă întunecată, barbaria gotica (la Văsari poartă numele de manieră tedesca), al cărei
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
acceptarea unei istorii teleologice, modelată de un progres artistic, de geniul omului și de revival-ul artei. Renașterea a avut nevoie să inventeze o perioadă întunecată, barbaria gotica (la Văsari poartă numele de manieră tedesca), al cărei declin a permis o resurecție, o renaștere. Pictură, sculptură și arhitectura Renașterii, așa cum au fost ele teoretizate în această perioadă, au furnizat standardele normative în raport cu care întreaga artă a fost măsurată pentru câteva sute de ani. Întrebarea pe care am putea să ne-o punem
Istoriografia de artă și canonul occidental () [Corola-website/Science/296074_a_297403]
-
dintre fantastic și SF[...] ea recuperează motivația magică, elemente de acțiune și decor din literatura de tip Apuleius, [...] O mie și una de nopți [...] sau din basmele din literatura orală." Toate aceste elemente au început să se concretizeze într-o resurecție a fanteziei eroice în anii 1880 odată cu ele opt romane ale scriitorului englez William Morris ("The House of the Wolfings" (1889), "The Roots of the Mountains" (1889), "The Story of the Glittering Plain" (1891), "The Wood Beyond the World" (1894
Fantezie eroică () [Corola-website/Science/321037_a_322366]
-
gimnaziului din comuna Brădești și a Liceului Real-Umanist din orașul Filiași, Ion D. Pachia (Ion Pachia Tatomirescu) urmează cursurile Facultății de Filologie - Universitatea din Timișoara (1966 - 1971). Devine doctor în filologie - la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, cu teza "Generația resurecției poetice din 1965 - 1970". debutează cu poeme și o "ars poetica" paradoxistă (a holo-poemului), simultan, în revistă "Ramuri" - anul III, nr. 10 (27) / 1966 (p. 21) și în "Povestea Vorbii" (nr 7 / 1966, p. 14), suplimentul redactat de Miron Radu
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
unei bune discipline psihice. "Regenerarea morală" este ținta celei de a doua etape, în cadrul căreia, printr-o supremă concentrare interioiară, prin izolare de lumea exterioară, prin meditație continuă și prin practicarea rugăciunii mentale (specifică isihaștilor), se poate ajunge la purificare, resurecție spirituală și starea de extaz ce îngăduie "vederea luminii divine" (care, în concepția lui Palamas, este identică cu cea apărută pe muntele Tabor). Isihasmul este prin urmare atât o teorie cât și o practică religioasă. În sens isihast, teologia nu
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
avangardei. Iar aceea care a răzbătut, între puținele, în ultimele trei decenii, este paradoxismul. Potrivit „Dicționarului estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației...“, de Ion PachiaTatomirescu (2003, p. 298 sq.), «Paradoxismul desem nează [...] curentul literar fundamentat de generația Labiș-Stănescu-Sorescu, imediat după resurecția modernistă ce a culminat cu „marea explozie lirică“ din 1964-1965, curent (pe care și-l revendică și Florentin Smarandache) apărut ca reacție la paradoxurile sociale din România regimurilor de tip totalitarist-comunist, ca reacție la limitele tragic existențiale ale ens-ului din
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
beatha” în irlandeză). Legenda pare o interpretare naivă a credinței creștine despre moarte și înviere, fiind folosită de Joyce ca pretext pentru romanul său despre ciclicitatea istoriei. O altă sursă de inspirațiea fost "Cartea Morților" și legenda egipteană legată de resurecția lui Osiris. Frank Budgen a identificat o asemănare cu poezia nordică veche, în special cu "Edda", unde distrugerea universului de către forțele haosului este urmată de un proces de regenerare și creație. Joseph Campbell și Henry Morton Robinson afirmă: Aluziile literare
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză ("Mona, l'étoile sans nom" [Mona, steaua fără nume]- 1967), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady. Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. În prezent originalul se găsește
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
o poezie care este viață de toate zilele în sufletul omului, ca pâinea și apa este hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de deznaționalizare, de rusificare forțată. Generația resurecției din Basarabia nu își pune prea multe „probleme moderniste” înainte de 1990, aici problema fundamentală constituind-o lupta pentru salvarea și cultivarea limbii române, pentru păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru; în această luptă
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
însă și elemente ortodox creștine. În esență, ei susțineau opoziția fundamentală între spirit și materie, precum și doctrina emanației. Dumnezeu creează „emanând” acest număr de eoni care în final se vor întoarce la El printr-o mântuire universală (aceasta este doctrina resurecției totale sau apokatastazei, susținută și de Plotin, respinsă intens de creștinism întrucât excludea responsabilitatea persoanei). Ca fenomen istoric, Gnosticismul a luat sfârșit în secolul al V-lea, odată cu victoria creștinismului în Imperiul Roman. În paralel se dezvoltase însă Maniheismul, care
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
animată de limbajul străzii. Ce s-a întâmplat cu această generație de scriitori, se știe. Unii au dispărut de pe scena vieții literare sub tăvălugul realismului socialist, alții au reapărut după două decenii de tăcere, și reafirmarea lor a contribuit la resurecția poetică din ultimul deceniu al secolului al XX-lea. Ion Caraion a trăit mai mult decât oricare destinul generației lui. Primul volum, "Panopticum" (1943), afirma cu mare gravitate teme ca negația poeticului, contestarea valorilor constituite, terifiantul vieții comune, concretizate în
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
să meargă pe urmele mentorului și prietenului său Aron Cotruș, pentru adunarea unor manuscrise și corespondențe ale acestuia - împreună cu un prieten din occident - în Spania, Portugalia și Franța. În Spania îl reîntâlnește pe Salvador Dali. În urma acestor materiale a apărut „Resurecția unui poet: Aron Cotruș”, București, 1981 semnată de Ion Dodu Bălan. Drept mulțumire, în același an, Ion Dodu Bălan îi prefațează și publică antologia de autor „Cântecul moților“.
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
(27 septembrie 1933, Târgu Bujor-1 februarie 1985, București) a fost un poet român, din generația antiproletcultistă a resurecției și paradoxismului. Liceean fiind, debutează în anul 1950, cu poeme în spiritul epocii proletcultiste, în revista "Tînărul scriitor". În 1952, este absolvent al unui liceu din Galați, urmând în aceiași ani școlari staliniști (1952-1954) cursurile Institutului de Cinematografie din București
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
a ajuns să conducă garnizoana militară a Chișinăului. Ilie Cătărău, în calitatea sa de șef al garnizoanei din Chișinău, prin acțiunile sale nesăbuite de bolșevizare în rândul subordonaților și de subminare a Sfatului Țării, devenise un pericol pentru mișcarea de resurecție națională din Moldova de Răsărit și de Unire a acesteia cu România, motiv pentru care Gherman Pântea a luat măsura arestării sale la 1 ianuarie 1918, fiind învinuit de spionaj și abuz de putere în scopuri personale. După arestare, Cătărău
Ilie Cătărău () [Corola-website/Science/333144_a_334473]
-
Camus vorbește despre " Speranța și absurdul în opera lui Franz Kafka". Conform lui, "Procesul" și "Castelul" sunt două romane care se completează: "Procesul" întruchipează abandonul, pasivitatea și neîmpotrivirea în fața destinului, iar "Castelul" reprezintă un « salt exaltat » de tip kierkegaardian, o resurecție a speranței. În anii 40, Jorge Luis Borges îl descoperă pe Kafka în timp ce lucrează la Biblioteca Municipală din Buenos Aires. Experiența îi marchează opera literară în mod definitiv și îl determină să traducă unele lucrări kafkiene în spaniolă.. Gabriel Garcia Marquez
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]