431 matches
-
misionarul unei culturi cu care se identifică. Un prim exemplu, în acest sens, este Eusebiu - Episcopul Cezareei, care-și va pune condiul în slujba Împăratului Constantin cel Mare cu atâta entuziasm încât contrasta în mod evident cu atitudinea reținută a retorilor greci, cu privire la puterea imperială. Astfel, în multe situații și locuri, misionarul va fi acela care va încheia procesul de elenizare. 7. Despre relațiile și raportul personal al Împăratului Constantin cel Mare cu Biserica O religie care crește prin propria sa
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
alt învățător decât pe Vasile. A citit enorm în biblioteca fratelui său, fiind atras în chip special de clasicii greci, nesimțind la început - spre supărarea mamei sale, Emilia -, o atracție prea mare spre creștinism. Când a murit tatăl său, Vasile retorul, el a continuat să trăiască la „umbra familiei” și sub protecția averii părintești, refuzând chiar să-și aleagă o profesie. Și-a completat cultura prin legătura sa cu Libaniu și cu alți oameni de seamă ai timpului. Grație atmosferei din
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
alți oameni de seamă ai timpului. Grație atmosferei din familie, Grigorie a îndrăgit Biserica și a ajuns chiar până la rangul de citeț în ierarhia inferioară, dar apoi fu atras de scrierile filosofice necreștine și voia mai bine să fie numit „retor, decât creștin” (Scrisoarea 11). Pentru motive pe care nu le cunoaștem bine, el s-a depărtat de Biserică, a devenit profesor de retorică și s-a căsătorit. La anul 385, Sfântul Grigorie de Nazianz îl mângâie pe Sfântul Grigorie de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
asociere, însă, „dacă meseria de politician e mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan”, de ce nu ar avea și un militar curajul să își asume „greaua” meserie de politician? Revenind la dialogul platonician, „meșteșugul” pe care Protagoras, unul din retorii faimoși în știința politică a vremii sale, și-l recunoaștea era „priceperea în treburile cetății”, mai exact „modul în care le-ar putea face față și cu fapta, și cu cuvântul, în cele mai bune condiții”. Cuvântul, pe care vi
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor by https://republica.ro/gandurile-mele-de-militar-catre-domnul-daniel-barbu-fostul-meu-profesor-zva-invit-sa-facem-un-schimb-de [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]
-
carte dedicată pictorului „oficial” din vremea lui Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
unui ierarh în slujba lui Iisus Hristos. El vorbește nu pentru a căuta succese personale; el vorbește pentru a face bine altora; nu pentru a-i încânta, ci pentru a-i mișca și îndrepta. Câtă deosebire, în această privință, între retorii profani ai timpului și între predicatorul creștin. < >, zice el către auditorii săi. < >”. Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Omilia a XXII-a către tineri sau autoritatea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare în recomandările făcute celor tineri ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_omilia_a_xxii_a_catre_stelian_gombos_1385036095.html [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
studiului Cărții (adică al Bibliei - n.n.) și iubitor de semeni; un om ce părea să știe intuitiv care erau nevoile oamenilor și care să distingă adevărul de fals. A fost cu adevărat gură de aur, a fost cel mai elocvent retor al Bisericii creștine, până în ziua de astăzi. Creștinătatea întreagă, imediat după încetarea lui din viață, l-a proclamat de dascăl ecumenic, cel mai mare luminător al lumii, stâlpul Bisericii, lumina adevărului, trâmbița lui Iisus Hristos, prooroc și vorbitor al tainelor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474544376.html [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința Adevărului asupra ereziei este rezultatul unei teologii reduse la dialectică și retorică. Pentru Sfântul Vasile cel Mare „...nu vreun Eunomie îi era ținta. Nu, acest dialectician capabil și retor de temut pur și simplu se înșela. Lua drept adevăr ceea ce nu era adevăr. Își ațintea ochii asupra nimicului și-l credea adevăr. Să se lupte, deci, cu nimicul, cu golul? Cei mari nu se luptă cu umbrele. Nici chiar
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
unui ierarh în slujba lui Iisus Hristos. El vorbește nu pentru a căuta succese personale; el vorbește pentru a face bine altora; nu pentru a-i încânta, ci pentru a-i mișca și îndrepta. Câtă deosebire, în această privință, între retorii profani ai timpului și între predicatorul creștin. < >, zice el către auditorii săi. < >”. Încheiere Studiul de față dorește să scoată în evidență gândirea Sfântului Vasile cel Mare despre educația creștină și pastorație, întemeiată pe învățătura Bisericii, cuprinsă în Sfânta Scriptură, apoi
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
năzuind spre culmile neatinse de nimeni (cu excepția lor) ale adevărului absolut. Autodefinindu-se ca o specie rarisimă de ”paznici de far” benevoli, dornici să culeagă roadele noului curent al reconsiderărilor valorice, al reintrepretării istoriei, prin studii absconse și mirobolante, acești retori limbuți profită din plin de impunitatea absolută pe care conceptul libertății de creație îl contrapune oricărei cenzuri critice. Din păcate, cei ce scormonesc cu asiduitate detectivistică în biografia lui Eminescu, pentru a descoperi imunde conspirații împotriva Poetului, își etalează triumfător
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
care să permită aflarea unor răspunsuri cu privire la evoluția în timp și spațiu a localității Ulmeni. Constatăm că în cercetarea lor, Radu și Mircea Botiș - ca exemplu de lucru în echipă - s-au ghidat după cele două principii formulate de marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo - să nu spui niciodată ceea ce știi că nu este adevărat, secundo - să afirmi întotdeauna ceea ce știi că este adevărat. Desigur, lucrarea este piatra de început a noi cercetări privind evoluția unei vechi așezări maramureșene. Unii
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_dobrescu_1486949717.html [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
carte dedicată pictorului „oficial” din vremea lui Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice-2/ [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
-nseamnă "gingășie" Frumoasă, plină de virtuți, dorea o viață-n feciorie ! A fost pețită des de cavaleri, care-o doreau de nevastă Știind că n-are șanse de scăpare și nedorind o căsnicie proastă, L-a acceptat pe bunul-blând, Vasile, Retor și Dascăl dar, evlavios Care cu-nțelepciune mare, clădi familia-CHRISTOS ! Le-a dat Cerul 10 copilași ! Canonizați, sau nu, ei au fost Sfinți Făcând Lucrarea DOMNULUI în.lume, ca ai lor părinți ! Prima din ei, Sfânta Macrina ; ultimul, Petru-Sfânt Ierarh
DE ANUL-NOU , CE AVEM DE VENERAT ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1420024010.html [Corola-blog/BlogPost/374392_a_375721]
-
cameră liberă în spate și puteți face cenaclu aici. El lucra în domeniul culturii pe la Casa de Creație și nu era străin total. Zis și făcut am început cenaclu la cramă” . Primul număr al revistei a apărut sub semnul fostului retor, acad. Constantin Daicoviciu. Acesta semna un foarte scurt și vibrant mesaj pe prima pagină al revistei: „Urez studențimii clujene și revistei ECHINOX o perpetuă primăvară...” . Pentru a se plia cerințelor epocii, tânăra redacție a publicat pe prima pagina, pe frontispiciu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
desfrânate iar posteritatea voind să le prelungească celebritatea le-a ridicat statui care din ignoranță au fost atribuite ulterior unor false zeități. Împăratul simte că nu poate face față confruntării și adună din împărăția sa 50 dintre cei mai cunoscuți retori ai vremii pe care-i aduce în fața sfintei. Cel mai vestit dintre dânșii invocă pe Homer care l-a preamărit pe Zeus dar și pe Orfeu care i-a închinat imnuri lui Apolo. Ecaterina face trimitere tot la Homer care
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/25_noiembrie_sf_mucenita_e_ion_untaru_1385369757.html [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
duelul înțelepților strigă: Mare este Dumnezeul creștinilor! Și împăratul rușinat, se vede neputincios. Ba mai mult, împărăteasa Augusta declară public că și ea este creștină iar împăratul ieșit din minți o osândește și pe ea la moarte. Cei 50 de retori cad la picioarele sfintei care se roagă pentru sufletele lor, încredințându-i că focul poruncit de împărat le va sluji lor ca sfânt Botez dar și scară către Împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu. Mai cad victimă sângerosului împărat, Porfirie
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/25_noiembrie_sf_mucenita_e_ion_untaru_1385369757.html [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
asemenea discurs ar fi luminat și diaspora căreia Băsescu îi arată pisica cu gheare comuniste; dar i-o arată în altă parte decât buzunarul propriu unde el o ține și o hrănește. Dar, în legătură cu acest discurs, nu știu încă dacă retorul e de vină, sau cei în numele cărora și-a exercitat retorica. Adică partidul care ar trebui să țină sus steagul valorilor liberale. (va urma) Corneliu LEU Poiana Țapului 4 august 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (5) / Corneliu
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1344691072.html [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]
-
dedicată picto �rului „oficial" din vremea lui Constantin Brâncoveanu, Pârvu Mutu, zugravul de biserici care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor" din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
găsești În lumea necuvântătoarelor, Eu regret și moartea peștelui agățat În cârlig, un cuvânt e un om, Poate muri. Zidul din spatele nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. NU SUNT POETUL ABISAL Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe cer și pe cuvânt de-onoare, nu-s saturnian, nu-s fascinat de-un fond obscur, nu umblu la subsoluri, nici Babilonul nu-l visez, nici moartea nu-mi este iubită
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192825.html [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
unui ierarh în slujba lui Iisus Hristos. El vorbește nu pentru a căuta succese personale; el vorbește pentru a face bine altora; nu pentru a-i încânta, ci pentru a-i mișca și îndrepta. Câtă deosebire, în această privință, între retorii profani ai timpului și între predicatorul creștin. < >, zice el către auditorii săi. < >”.[12] Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență gândirea Sfântului Vasile cel Mare despre educația creștină și pastorație, întemeiată pe învățătura Bisericii, cuprinsă în Sfânta Scriptură
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu al Academiei Române. Între 1972-1975 a fost Gastdozent la Institutul de Romanistică al Universității Humboldt-Berlin. Dintre volumele publicate reținem: Visele au contururi precise (1963), Culorile sângelui (1973), Gib I. Mihăescu (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Umbrele nopții (1980), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” by http://uzp.org.ro/fenomenologia-epica-a-spiritului-romanesc-este-o-creatie-necesara/ [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
și Neamul ortodox. Ambii bunici ai luminatului Ierarh erau nobili tracodaci încreștinați, erau modele de suferință, de jertfă, de dăruire continuă. Tatăl viitorului mare Vasile se numea tot Vasile și era cunoscut în epocă drept un avocat celebru și un retor ilustru sau altfel spus:<>. (Arhim. Dr. Ioasaf Popa-Personalitatea pilduitoare a Sf. Vasile cel Mare (330-379) în Glasul Bisericii, Rev. Sf. Mitropolii a Munteniei și Dobrogei. Anul LVI Nr. 1-4 Ianuarie-Aprilie 2000) Mama sfântului, Emilia era mlădiță de martir și o
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
este un asasinat mârșav”. Totuși după 1821 intervin și ceva schimbări, deoarece, săturându-se până și ei de fanarioții lor, turcii acceptă iarăși numirea de domnitori pământeni, care, observă Marx, „au pus la locul de cinste limba românească disprețuită de retorii Fanarului”. Coborând mai la vale, să vedem ce ne spune Karl Marx (o descrie pe larg - n.n.) despre ocupația rusească din timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, când 150 de mii de ruși au invadat, mai dihai decât lăcustele, întreg pământul
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]