457 matches
-
activității legii penale cu privire la această instituție. Astfel, dacă prin Decizia nr. 1.092/2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013) Curtea Constituțională a apreciat că, în materia răspunderii penale, se aplică principiul retroactivității legii penale consacrate în art. 15 din Constituție, ulterior, prin deciziile nr. 511/2013 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014) și nr. 341/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
va produce efecte de drept material/substanțial. Premisele sunt evidente în sensul calificării normelor care reglementează modalitatea în care în cursul prescripției se întrerupe ca fiind tot norme de drept material/substanțial. Cu privire la aplicabilitatea principiului legii penale mai favorabile, respectiv retroactivitatea fondului legislativ existent în perioada 26.06.2018-30.05.2022, s-a susținut, în esență, că în Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013), după ce stabilește apartenența instituției prescripției
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
a agreat punctul de vedere tradițional al doctrinei și al practicii potrivit căruia prescripția răspunderii penale este o instituție specifică dreptului material substanțial căreia îi este aplicabil principiul axiomatic prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, privind retroactivitatea legii penale mai favorabile, atunci când a statuat prin Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013) că dispozițiile art. 124 din Codul penal adoptat prin Legea
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
în urma modificării legislative termenul prescripției speciale fiind astfel mai mare), sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi. Ulterior, poziția Curții Constituționale referitor la imuabilitatea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile aplicabil în materia prescripției s-a schimbat. Astfel, Curtea a avut ocazia să analizeze în cadrul deciziilor nr. 511 din 12 decembrie 2013 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
dispoziții introduse prin Legea nr. 27/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 20 martie 2012), care prevedeau în esență retroactivitatea obligatorie a imprescriptibilității executării pedepselor principale în cazul infracțiunilor de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, dar și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei, pentru care nu se împlinise termenul de prescripție a executării. În cadrul acestor
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
cadrul acestor decizii, Curtea Constituțională a realizat o analiză a instituției prescripției din perspectiva legislației, doctrinei și jurisprudenței altor state europene, antamând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 7 din Convenție referitor la retroactivitatea dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale, reținând opinia Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, dar și realizând o analiză a doctrinei românești. Fără a-și asuma o reapreciere a caracterului normelor ce guvernează instituția prescripției, dar având
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
răspunderii penale sub aspectul calificării ei ca instituție de drept material sau, dimpotrivă, de drept procesual. Jurisprudența CtEDO. În raport cu aspectele reținute în jurisprudența CtEDO, se constată că în evaluarea incidenței dispozițiilor art. 7 din Convenție sub aspectul interdicției retroactivității legii penale, Curtea a evaluat normele în materia prescripției având în vedere în primul rând criteriul referitor la calificarea instituției în dreptul intern al statelor membre și a stabilit că acestea constituiau legi de procedură potrivit dreptului național belgian, respectiv
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
aparținând normelor dreptului penal material sau normelor de procedură penală rezultă și din punctul de vedere formulat ca amicus curiae de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), la solicitarea Curții Constituționale a Georgiei, cu privire la retroactivitatea regulilor în materie de prescripție. Comisia a arătat că jurisprudența CtEDO condiționează concluzia sa (în sensul că prelungirea termenului de prescripție cu efect retroactiv nu încalcă art. 7 din Convenție) de calificarea în dreptul intern a normei referitoare la prescripție
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
existente în legislația germană, franceză, elvețiană, suedeză și belgiană privind aplicarea imediată a dispozițiilor din materia prescripției, mai severe, inclusiv pentru infracțiuni comise anterior, dacă termenul de prescripție pentru acestea nu s-a împlinit, consacră, la nivel de lege, teoria „retroactivității neautentice“, așa cum a fost aceasta definită în jurisprudența Curții Constituționale Federale a Germaniei, dispozițiile de modificare a termenelor de prescripție producând efecte juridice numai pentru situații actuale, încă nefinalizate la data intrării în vigoare a noii legi. ^17 Publicată
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
la viață), instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate strict din perspectiva principiului legalității incriminării și pedepsei consacrat de art. 7 din C.E.D.O. și a considerat că nu intră în domeniul de aplicare al interdicției retroactivității legii penale dispozițiile unei legi prin care se declară ca imprescriptibile anumite infracțiuni, pentru care nu se împliniseră termenele de prescripție la data adoptării legii mai severe. Analiza Curții Constituționale asupra instituției prescripției răspunderii penale a fost reluată în contextul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
legalității incriminării Din jurisprudența CtEDO rezultă că principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege) prevăzut de art. 7 din Convenție se aplică numai dispozițiilor care definesc infracțiunile și pedepsele prevăzute pentru sancționarea lor și interzic retroactivitatea legii mai severe în ceea ce le privește pe acestea. De asemenea, luând în considerare modul în care sunt reglementate în dreptul intern al statelor semnatare ale Convenției, Curtea a statuat că dispozițiile legale prin care se prelungesc termenele de
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
jurisprudența sa asupra naturii și modului de aplicare a unor dispoziții legale privind modificarea unor termene de prescripție deja împlinite la data apariției actului normativ modificator. Totodată, se reține că, deși art. 7 din Convenție nu face referire la principiul retroactivității legii penale mai favorabile (mitior lex), CtEDO^20 a considerat în jurisprudența sa că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
că, deși art. 7 din Convenție nu face referire la principiul retroactivității legii penale mai favorabile (mitior lex), CtEDO^20 a considerat în jurisprudența sa că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea hotărârii definitive, instanța trebuie să aplice
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. Așa cum s-a arătat anterior, regula legii penale mai favorabile este recunoscută în jurisprudența CtEDO ca fiind una dintre garanțiile care însoțesc interdicția retroactivității legii penale mai severe. De asemenea, principiul aplicării legii penale mai favorabile este prevăzut și de art. 15 paragraful (1) din Pactul Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice. În dreptul intern, principiul legii penale mai favorabile
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, iar, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (1
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
subsecvent, actele de executare întocmite în cauza dedusă judecății. În urma publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, în baza art. 15 alin. (2) din Constituție și a art. 12alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (care consacră retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile), decizia Curții Constituționale, prin efectele sale, a dus la încetarea de drept a normei juridice sancționatoare. Așadar, ne aflăm în prezența unor efecte asimilate celor produse de o lege contravențională de dezincriminare a faptelor sancționate de
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
cu ocazia judecării recursului, deoarece a stabilit că „soția nu este rudă cu soțul“, „moștenirea nu este «mortis causa», ci «vitae causa»“ și „operează cu un principiu inexistent în dreptul național, convențional, comunitar, acela al ultraactivității legii vechi și al retroactivității legii noi (operare simultană) deși nu suntem pe tărâmul penalului sau contravenționalului când se aplică legea mai favorabilă“. Totodată, completul de recurs, care nu este „organ legiuitor“, a reinterpretat probele, ajungând la o concluzie contrară acestora. Prin soluția pronunțată, instanța
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ, iar dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. ... 47. Curtea observă că, în procedura de reexaminare, în urma analizei cererii formulate de Președintele României, unica modificare operată de Parlament în conținutul normativ al legii criticate a constat în reducerea duratei experienței profesionale
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
modificările pe care dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 leau adus art. 29 din Legea nr. 223/2015 dovedesc cu prisosință impactul abuziv asupra drepturilor de pensie militară, mai ales asupra dreptului de proprietate asupra pensiei militare, „activând“ astfel retroactivitatea legii civile, deoarece legea inițială avea drept plafon procentul de 100% din baza de calcul, în care nu se includea sporul pentru pensia suplimentară. Arată că au fost desființate drepturile patrimoniale ce se cuvin militarilor pentru vechimea cumulată de peste
DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252603]
-
în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. ... 17. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 362 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273967]
-
și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate. “ ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la supremația Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) sub aspectul retroactivității legii contravenționale mai favorabile și art. 73 alin. (3) lit. h) și t) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. ... 13
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
legii penale Legea penală se aplică infracțiunilor săvîrșite în timpul cat ea se afla în vigoare. Articolul 11 Neretroactivitatea legii penale Legea penală nu se aplică faptelor care, la data cînd au fost săvîrșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni. Articolul 12 Retroactivitatea legii penale Legea penală nu se aplică faptelor săvîrșite sub legea veche, dacă nu mai sînt prevăzute de legea noua. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranță și a măsurilor educative, pronunțate la baza legii vechi, precum și toate
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (republicat) (actualizat pînă la data de 22 septembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106245_a_107574]
-
este acum contestată la Curtea Constituțională din România, inițiatorii au explicat că prelungirea sau eliminarea prescripției pentru omor a fost analizată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a constatat că prelungirea sau eliminarea prescripției nu încalcă principiul neretroactivității. ”Retroactivitatea este interzisă sub două aspecte: 1. să nu pedepsești astăzi pe cineva pentru o faptă care nu era infracțiune și nu era pedepsită la data când a fost comisă; și 2. să nu aplici unei persoane o pedeapsă mai mare
CCR decide soarta torționarilor, dar și a dosarelor de la Revoluție și Mineriade by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34750_a_36075]
-
CSM prin care această instituție se pronunță dacă acea infracțiune a adus sau nu atingere prestigiului profesiei. Odată cu intrarea în vigoare a legii, prevederile ei se aplică și magistraților deja condamnați pentru corupție, însă pentru a preveni neconstituționalitatea generată de retroactivitatea aplicării sale, plata pensiilor de serviciu încetează doar de la promulgarea legii.
Magistraţii CORUPŢI rămân fără pensiile speciale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29331_a_30656]
-
în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării sale în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Totodată, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]