13,734 matches
-
am reținut cu satisfacție la Cimpoeșu e că el adună la etajul de jos, răbdător, amănunte veridice, le intersectează, le răsucește cronologic, le filtrează cu simț pentru inedit și inopinat, le restituie fragmentar pentru a spori interesul ca să le poată reuni ca întreg. După ocoluri, urmărite cu încetinitorul sau accelerat, în ritm variat, se ajunge la o unitate. Vreau prin urmare să afirm că autorul a învățat harnic lecția romanului realist clasic și a sondajului psihologic pînă la discontinuitatea tipologiilor și
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
o elegantă ediție bilingvă. Cititorul român a făcut cunoștință cu versurile dvs. publicate de-a lungul anilor în paginile unor reviste literare din Iași, dar și din București sau Cluj-Napoca. Până la apariția în limba română a unui volum care să reunească principalele dvs. creații - eveniment care sperăm să se întâmple cât mai curând -, v-am ruga să ne mărturisiți câteva gânduri despre opera dvs. Singurul lucru pe care aș vrea să-l spun este că mi-am închinat întreaga viață Poeziei
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
lui Benoit Jacquot se sprijină pe marea performanță a celor trei protagoniști ce evoluează în rolurile principale, anume soprana Angela Gheorghiu, tenorul Roberto Alagna, basul Ruggero Raimondi. La o vârstă relativ avansată Raimondi etalează și astăzi o exemplară experiență ce reunește practica scenică și cântul inteligent cultivat, iar aceasta în roluri de compoziție ce nu pot fi uitate atât pe scenă, cât și pe marele ecran. Susține, spre exemplu, în acești ani, rolul titular din opera Falstaff de Verdi - l-am
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
spre a marca încă o dată prezența nemijlocită a artistului, Muzeul Național de Artă i-a organizat o amplă expoziție. Acțiune cu un caracter comemorativo-retrospectiv, această expoziție nu este, însă, nici una strict sentimentală, după cum nu este nici o retrospectivă propriu-zisă. Deși ea reunește un impresionant număr de lucrări - pictură, grafică sculptură - care acoperă toate marile cicluri pe care pictorul le-a dezvoltat cu o coerență exemplară, de la Grădinile suspendate și pînă la Arcimboldo, deși rememorează pictura din tinerețe a lui Gheorghiu și se
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
pe măsură ce eficiența lor practică scade. Calitatea paradisiacă sau utopică a literaturii, forța ei centripetă, ar fi detectabilă în chiar această aspirație a discursului spre statutul ficțiunii. Aceleiași probleme, Jürgen Habermas îi consacră, la rîndul său, una dintre cele douăsprezece prelegeri reunite în volumul Discursul filosofic al modernității (All, 2000), iar Paul de Man, în Blindness and Insight (Oxford University Press, 1971), tratează texte critice din Lukács, Barthes, Blanchot și Jakobson, după aceeași metodă și cu aceeași finețe care se întîlneau altădată
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
de altfel, greu de observat, că practic aproape tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca un continuum textual, o "pădure narativă" cu cîteva stabile puncte de reper... Despre funcțiile literaturii Volumul de față reunește optsprezece eseuri (cele mai multe dintre ele scrieri ocazionale, prelegeri susținute la diverse, simpozioane, colocvii ș.a.m.d.), grupate, în linii mari, după aceeași formulă ca și cele șase "plimbări" prin pădurea narativă. Primul text este consacrat funcțiilor literaturii ("Su alcune funzioni
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
în mod natural toate tentaculele - vă amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției, volum apărut în septembrie anul acesta la Editura Vinea. Astfel, ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
acestei idei. Artiștii puteau fi priviți aidoma animalelor dintr-o grădină zoologică, în plin "proces creator" evident înscenat în atari condiții. Academia Schloss Solitude nu a urmat această filieră, ci s-a conformat unui alt traseu programatic: acela de a reuni sub aceeași cupolă și acoperiș artiști provenind din toate colțurile lumii, în spiritul unei modernități la care deja Baudelaire făcea referiri în secolul al XIX-lea: o idee a modernității generată de conștiința instantanee a mai multor lumi, sau culturi
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
a scriitoarei și traducătoarei Nora Iuga, a Hertei Müller, membră a Juriului Academiei în acest an și a lui Ernest Wichner, directorul adjunct al "Literaturhaus"-ului din Berlin, el însuși poet prozator și traducător, din română în germană, toți trei reuniți în programul unei seri literare de o calitate excepțională, pregătită cu profesionalism și atenție. Nora Iuga, care este bursiera Academiei pînă la finele lunii decembrie, a citit din volumul de poeme Autobuzul cu cocoșați, în română. Traducerea în germană, a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
sa arhitectură barocă și churriguerescă - creații ale arhitectului spaniol José Benito Churriguera, ca Templul Valenciana sau Bazilica Nuestra Señora de Guanajuato - prin construcțiile sale neoclasice, ca Teatrul Juárez, dar și prin Festivalul Cervantino, care în luna octombrie a fiecărui an reunește artiști din toate colțurile lumii. Teatrul Principal găzduiește în 10, 11 și 12 octombrie primele trei reprezentații. Până atunci avem ocazia să ne familiarizăm cu atmosfera aparte, care degajă o anumită poezie și să încercăm să înțelegem sufletul viitorilor spectatori
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
în urmă cu câteva luni, beneficiind și de sprijinul venit de la New Europe College, volumele IV-V (1995-1996) din Annals of the Sergiu Al-George Institute. Impresionant prin dimensiuni, varietate tematică, calitatea colaboratorilor și prin acribia documentării, ultimul număr al Analelor reunește nume prestigioase, alături de altele în plină afirmare: Andrei Cornea, Mădălina Vârtejanu, Ennio Sanzi, Bogdan Burtea, Luminița Munteanu, Arion Roșu, Radu Bercea, Florentina Vișan, Șerban Toader și Sanda I. Ducaru. Studiile sunt redactate în limbile franceză, engleză, germană și italiană, fiind
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
vocea la sfârșitul anilor 1980. Acea "simplitate înșelătoare" despre care vorbea Espmark cînd își caracteriza opera nu se vede nicăieri mai bine decât în ciclul de șapte romane (Glömskan / Uitare, 1987, a fost tradus și în franceză la Editura Gallimard) reunite sub titlul generic Glömskans tid / Vremea uitării. Abordând teme de actualitate, de cele mai multe ori prezentate în culori sumbre, acest ciclu de șapte romane constituie o panoramă a vieții sociale, culturale și politice a Suediei zilelor noastre. Prin amploarea sa, încercarea
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
românească a secolului XX" și un ciclu de recitaluri de lieduri pe versuri de poeți români - astfel creația originală își cucerește locul cuvenit. Se naște pe răstimpul unei săptămâni Orchestra Festivalului sau "Filarmonica de ieri și de azi", care va reuni, în concertul de închidere sub bagheta lui Cristian Mandeal, orchestra Filarmonicii noastre și foștii artiști care astăzi activează în străinătate. Unul dintre punctele în suferință în edițiile anterioare - promovarea Festivalului pe circuitele internaționale - va fi se pare rezolvat prin publicitarea
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
nașterea căruia (18 ianuarie 1848) s-au împlinit 155 de ani. O lună generoasă, s-ar zice, pentru literatura română: pe lîngă Slavici, în ianuarie s-au mai născut, se știe, Eminescu și Caragiale. Prima pagină a revistei din Ploiești reunește fotografiile celor trei. Ceva mai departe este comentat Cezar Petrescu: 110 ani de la naștere (1892), în decembrie trecut. La colțul de pe pagina ultimă, poetul Ion Stratan îi schițează un portret lui Salman Rushdie, "profet pro-occidental". * Și, dacă e să avem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
patru balerini, artiști emeriți, pe Irinel Liciu (în absență), Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu și Ileana Iliescu, apoi a acordat Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler, Alinei Cojocaru, prim solistă la Royal Ballet Covent Garden și în fine, a reunit, de curând, la București, stele ale baletului românesc, din câteva generații, venite din diferite colțuri ale Europei și ale Americii, cât și din țară, pentru a le înmâna, de asemenea, distincții și decorații. Întâlnirea a avut un puternic caracter emoțional
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Împovărați de moștenirea Securității și Stasi/ Die Erblast von Stasi unde Securitate este o carte-document care reunește textele simpozionului din 6-8 iunie 2001, desfășurat la Institutul Goethe din București. Este vorba, mai exact, despre trei mese rotunde - și anume: Securitatea în literatura și în lumea literară", "Arhivele Securității în raport cu mass-media și opinia publică" și "Instituțiile se prezintă
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
6-8 iunie 2001, desfășurat la Institutul Goethe din București. Este vorba, mai exact, despre trei mese rotunde - și anume: Securitatea în literatura și în lumea literară", "Arhivele Securității în raport cu mass-media și opinia publică" și "Instituțiile se prezintă". Fiecare dintre ele reunește nume de rezonanță din diferite sfere ale vieții publice, politice și culturale, de la noi, din Ungaria și din Germania: Gabriela Adameșteanu, Marianne Birthler, Ruxandra Cesereanu, Mircea Dinescu, Constantin Ticu Dumitrescu, István Eörsi, Emil Hurezeanu, Ion Bogdan Lefter, Herta Müller, Gheorghe
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea cunoscutei Janine Chasseguet-Smirgel reunește, de o manieră coezivă, articole publicate în deceniul 7 al secolului trecut, pe subiecte legate de artă și creație în general. Cartea apare în Franța anului 1971, așadar într-o perioadă de mare efervescență și evoluție a psihanalizei și a
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
revoluției permanente care a schimbat în fiecare moment, "romanul". Demonstrația este însoțită de un rîs atoateștiutor) Numai că acum prin Noul Roman (tonul devine dintr-odată serios) se înțelege o perioadă de reînnoire efectuată de scriitorii pe care i-am reunit la Les Editions de Minuit în anii, '50, '60, '70 etc. Dar mulți alți scriitori francezi ar putea aparține acestei mișcări, scriitori care nu au fost incluși în această listă. Mă gîndesc la Raymond Queneau, de pildă. El este din
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
concret și scrisul personal. Amprenta fiecăruia se recunoaște în caligrafie, în ezitări și ștersături, în hîrtia însemnată. Dincolo de cuvinte, scrisoarea e o mărturisire indirectă a corpului, o dezvăluire a expeditorului în ce are el mai secret. Privesc, probabil, aceste tablouri reunite în jurul corespondenței cu o atenție specială pentru că în ele regăsesc propriu-mi gust desuet pentru scrisori, apeluri care se formulează și cer un timp pentru a-și atinge destinația. Scrisoarea e lentă, uneori ajungerea la țintă improbabilă, dar ea poartă
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
de farmecul juvenil al unei ființe ce se constitue în speranța de reînnoire. Un autor german a scris Conversația familiei Stein în timp ce domnul Goethe e absent în jurul aceleiași teme, iar marele regizor Klaus Mikael Grüber cînd a montat Faust a reunit pe scenă bătrînul savant jucat de octogenarul Minetti și angelica Margareta interpretată de o actriță de 18 ani, două vîrste opuse care se reunesc ca și cum sfîrșitul și începutul au nevoie, la un moment dat, să comunice. Ele își sunt în
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
e absent în jurul aceleiași teme, iar marele regizor Klaus Mikael Grüber cînd a montat Faust a reunit pe scenă bătrînul savant jucat de octogenarul Minetti și angelica Margareta interpretată de o actriță de 18 ani, două vîrste opuse care se reunesc ca și cum sfîrșitul și începutul au nevoie, la un moment dat, să comunice. Ele își sunt în mod reciproc necesare. Cortina se ridică, Ion Caramitru, cărunt, în costum din anii ’30, de nerecunoscut, intră pe scenă. Relația spectatorului ce sunt cu
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
a fost actualul șef de catedră, Liviu Franga. O serie de studii pe care cei care clamează criza culturii clasice le pot considera drept bune exemple. Aceste Nova Studia Classica, I, în care colaborează colegi și elevi ai „mentorului” omagiat, reunesc cercetări care ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
a fost însuși primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, deja cunoscut pe o arie mai largă pentru spiritul său gospodăresc și pentru eficiența administrativă. Și această ediție a simpozionului, coordonată, ca de obicei, de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite, cu preocupări formale diferite și, ceea ce este cel mai important, din tradiții culturale diferite. Pentru că, spre deosebire de ultimele două ediții în care participarea internațională s-a redus la un singur artist, de această
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]