402 matches
-
Cum, necum, lectura te prinde și se întîmplă chiar să descoperi fragmente de o poezie rafinată, momente memorabile, imagini de film de artă. Mai ales în ultimul volum, Grădina Icoanei, cel mai reușit estetic dintre toate, poate și pentru că urgența revendicativă și setea de adevăr ale personajului principal s-au mai potolit, găsim pasaje de un onirism delicat, demne de orice antologie a scrisului frumos. Toate figurile trecutului ante-comunist despre care Iustin Arghir încercase să afle adevărul sînt invocate de un
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
Ion Simuț Istoria intrigii senzaționale dintre Dan Botta (inițiatorul conflictului) și Lucian Blaga nu e cuprinsă în întregime în volumul celui dintâi, Cazul Blaga (1941), nici cu propriile puncte de vedere: lasă deoparte preambulul din notițele lui răutăcioase și sfidător revendicative a paternității unor idei. Toată desfășurarea de forțe și risipa de cuvinte nu sunt reprezentate fidel nici în volumul Plagiatul la români (Chișinău, 2004). În fiecare din cele două cărți apriga confruntare este redată secvențial și, deci, lacunar. Am încercat
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
ochi/ și în cutele de la haine înainte de-a ne dumiri/ ce se întîmplă cu noi și de-a ne dezmetici". Avem a face sub pana lui Mircea Petean cu o ironie domoală, fin melancolizată. }inînd locul unei posturi explicit revendicative, unei retorici înflăcărate, ea formează o probă a delicateții visătoare a celui ce-și compune discursul după chipul și asemănarea sa.
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
a învățat să lovească cu pumnii înroșiți”, ceea ce a fă- cut-o pe tînără să poarte „calvarul și umilința/ ca nimeni alta”, poezia fiind „tot ce nu au lăsat părinții” (ibidem). Astfel se explică factura discursului Clarei Mărgineanu, nu o dată încrîncenat, revendicativ. Săvîrșind eforturile unei obiectivări (ton de constatare, uscat), nu poate ascunde suferința vie, țesutul sufletesc sîngerînd. Acest complex alcătuiește sîmburele particular al lirismului în cauză. Inflexiunile de orgoliu ca și cele ale cinismului se aplică unei condiții de mal-aimée, metaforele
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
unor asemenea episoade recente li se cuvenea o tratare mai detaliată, remarcă pe care o putem extinde și asupra figurii unui protagonist al slăvirii geniului Carpaților și în genere al retoricii național-comuniste, care este bardul de la Bârca, revenit și el, revendicativ, în actualitate. În încheierea deosebit de merituoasei d-sale exegeze, Alexandra Tomiță a avut gîndul oportun de-a introduce un Epilog închinat situației actuale a unor lideri ai protocronismului. Să vezi și să nu crezi cît de benefică poate fi tranziția
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
au studiat ori au rămas un timp, s-au întors în locurile unde văzuseră lumina zilei, și au început să scrie într-o limbă germană specifică, uneori ușor colorată regional; nuanțele slave ale lexicului lor au doar semnificație estetică, nu revendicativă. Prozatorii austrieci "provinciali" se considerau mai presus de toate cetățeni ai Imperiului, slujitori fideli ai împăratului și ai unui ideal cosmopolit de esență luministă. Le-a rămas străin naționalismul, ura față de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei generații de scriitori
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
nu greși desemnîn-du-l pe Aurel Rău drept cel mai reprezentativ poet al grupării Steaua, întrucît, alături de Aurel Gurghianu și Victor Felea, surprinde toposul local în procesul acestuia de adaptare la noile medii de civilizație și cultură. Filonul nostalgic dar și revendicativ pînă la insurgență al lirismului transilvan mai vechi face loc unei alte sensibilități, unui rafinament formal. De fapt, e dezvoltarea acelei mutații pe care a adus-o în poetica provinciei în chestiune Blaga, preludat de Emil Isac, prin perspectivă cosmică
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
orice biologie care nu poate fi subestimată: au număr, sunt foarte numeroși, practic de neoprit. Ceea ce exprimă, în ultimă instanță, și aversiunea celor din interiorul zidurilor față de acest puhoi uman lipsit de stil, dar foarte activ, trudnic până la neodihnă și revendicativ." (pag. 31) Însăși viziunea lui Borbély e, în paragraful acesta, narativ apocaliptică, ceea ce face eseul, ca ton, și mai convingător. Păcat doar că, fiind foarte selectiv cu sursele, criticul clujean preferă să-și sedimenteze o intuiție, deși are suficient material
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
chiar de... Geo Bogza, când adorat, când suspectat de infidelitate pornind de la câte un gest mărunt. Alarmantă, în confesiunile lui Voronca, e tocmai distanța dintre nevoia de afecțiune, direcționată către autorul Jurnalului de sex, „singurul meu prieten”, și poza iritată, revendicativă, gata să ceară mereu socoteală. De altfel, Epistolarul avangardist îngrijit de Mădălina Lascu scoate la iveală spiritul extrem de energic, forfoteala amețitoare a tinerilor scriitori de la unu, care, în ciuda manifestelor anti-literare, păreau să creadă în literatură (a se citi: în literatura
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
cîntec închinat nici unor țărmuri", cum spune Saint-John Perse, cu fulgurantele ipoteze ale unor spații și timpuri înscrise într-un infinit amorf. Poeta culege sclipirile acestuia, înzestrîndu-le cu timbrul liric, încercînd a le aduna în mici agregări somptuoase, cînd melancolice, cînd revendicative: "un fel de slăbire a miezului / cînd gemenii se învelesc cu timpul dinaintea timpului / cînd Ierusalimul iese din mine / din fum / din nimic / cum un pelerin care doarme urcînd / în timp ce pașii îl duc peste munte / miezul meu se usucă de
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
a găsi în literatura română precedențe ale Renașterii și Barocului numai de dragul de a ne sincroniza retrospectiv, apreciind că "protocroniștii noștri par a sări dincolo de cal", anulând specificul evului mediu românesc. Se întreabă în 1987, intrigat de această extindere naționalistă, revendicativă, a protocronismului înspre origini: "De unde își vor mai lua materie protocroniștii noștri? Iată o întrebare! Ei au mers totuși și mai departe, mai adânc în afundul timpului, până la străromâni care, se înțelege și se vede, n-au scris cărțile lor
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
și prietenilor săi mai subtil sau mai acuzat legionariozi fie ante, fie post 1934-1938. Scriitorul - adică romancierul, dramaturgul, melomanul, gazetarul, francofilul, estetul rafinat, eseistul proustianizant etc. - a fost pur și simplu sacrificat, o dată mai mult, transformat în pretext vindicativ și revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles, însuși textul Jurnalului îndreptățea una sau alta dintre dioptriile deviante între ale căror rame a rămas captiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
au și o doză de dramatism, măcar și numai pentru a salva cunoscuta relație dintre luciditate și dramă. III Cele mai frecvente forme de acțiuni colective de la începutul anilor '90, de performance în grup, au fost cele represive și cele revendicative. Capetele lor de serie sînt invaziile de mineri și marșurile sindicale. în primul caz, deși este vorba de o agresiune oarbă, de o barbarie imposibil de explicat și cu atît mai puțin de justificat, spectacolul ei oferă nenumărate posibilități de
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
De când l-a cunoscut pe Alex trăiește într-o dedublare care îi macină nervii până la căpiere. Își iubește familia fără discernământ și fără rest. Cu toate acestea, îi e groază să meargă acasă, acolo o așteaptă un om morocănos, nemulțumit, revendicativ, pus pe harță și de cele mai multe ori băut. O tratează cu ură și dispreț, ca și cum ea ar fi vinovată că el nu-și mai găsește locul în lume. Încearcă să-i răspundă lui Alex. Dar ce să scrie? Felicitarea lui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sindicate, îi respectă mai mult pe bărbați decât pe femei, sunt ocupate mai mult de fizicul lor decât de afacerile publice. Fetișismul frumuseții feminine funcționează ca un vector de reproducere a unei mâini de lucru, docilă, nu prea solidară, puțin revendicativă, în momentul în care femeile încep să se apropie de sferele puterii (Naomi Wolf, 1997, p. 20). Așa cum se recunoaște faptul că femeia este „stăpâna casei” și, de aici, aria acesteia de competență se restrânge la sfera privată, frumusețea ajunge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în urmă. Așa că suntem, unii față de alții, infinit mai depărtați decât Cain de Abel, deși drumul dintre zidurile ce ne înconjoară nu măsoară mai mult decât o fugă de cal. Și totuși ne iubim! Luptele dintre noi nu au nimic revendicativ. Și nici pătimaș, așa cum s-ar crede. Încleștările dintre cele două cetăți au mai mult ceva de ritual; totul pornește din dorința părților de a străluci prin bărbații lor viteji și loiali. Pentru a nu se pierde aceste rare virtuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lecturii care este Tudorel Urian). Sensibil, precaut, evitînd tonalitățile abrupte în favoarea acordului fin, criticul e un inadaptabil ce nu plonjează totuși în abisul incompatibilităților, în infernul sfîșierilor maxime. Postură ce l-ar putea conduce, paradoxal, la o egolatrie cabrată, violent revendicativă. Dramatismul moderat, cehovian, pune în surdină decepția, păstrează o deschidere, fie și cu o marcă elegiacă, spre lume. Nutrind, în ciuda endemicelor dezamăgiri, încredințarea că "totuși viața merită să fie trăită", Tudorel Urian e doritor de modele, dar și de comunicare
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
tot el o inaugurase cu doi ani în urmă. Dar pe cît de drastice au fost consecințele imediate ale actului memorandistic, pe atît de fecunde s-au arătat ele peste cîțiva ani: unda de conștiință colectivă ce răzbătuse în paginile revendicative avea să dospească, iar Vasile Lucaciu, împins de acest front de mocnire generală, avea să fie, între 1907-1910, deputat de Beiuș în Parlamentul de la Budapesta, pentru ca mai tîrziu să participe la unirea de la 1 decembrie 1918. Chiar și numai această
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
-lea. Pentru că pe agenda actualului Papă nu mai figurau, ca la predecesorul său, bătăliile împotriva comunismului și pentru înlăturarea dictaturilor de tot felul, ci puncte nevralgice ale postmodernității precum, "abolirea celibatului la preoți (catolici, firește - n.n.), apoi homosexualii tot mai revendicativi, hirotonirea femeilor, fertilizarea in vitro, euthanasierea", asupra cărora trebuia să se pronunțe fără echivoc. Nu este de colea să prezinți într-un roman moartea, înmormântarea și luptele pentru succesiunea actualului Papă. Dar să nu uităm că, într-o carte anterioară
Fețele profane ale sacrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7955_a_9280]
-
Serbia? / Și - invers?" (Mai bine nu intrăm). O expresie reavănă, indicînd mai curînd o românească orală, cu reflexe arhaice, decît una studiată în școli, face parte din specificul rostirii d-sale. Ea însoțește convenabil manifestarea unui temperament tumultuos, interogativ, anxios, revendicativ. Fluxul liric e debordant, verbele se-așează năvalnic în spații care par totdeauna prea strîmte, aidoma unei cămăși în care bustul unui atlet încape cu greutate: " Ies cu un topor / în mînă / din satul meu natal. // Dar ce să fac
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
aventură cronologic limitată, ci o categorie epistemologic activă, de-a lungul istoriei artei. Despre impresioniști și curajul prospețimii care le-a fost propriu, despre fabuloase studii după natura vegetală, ale lui Mondrian și Leonardo, el se rostește astfel, cu o revendicativă solidaritate: „Și ei sunt Prolog". Cînd Tarkovski, la care Flondor s-a referit proiectîndu-și pelicula despre Bucovina, a trecut de la himericul mai disparat din Nostalghia la ultima întruchipare a creativității sale, aceea testamentar expusă în Jertfa - ofrandă în absolut, peste
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
apoi tot posibilul să se smulgă condiției nașterii și să ajungă în vîrful piramidei. Ca tînăr scriitor, speculează faptul că ideile socialiste ajunseseră la modă printre intelectuali, așa că își afișează cu ostentație originea umilă, transformînd-o într-un soi de snobism revendicativ. Sărac în copilărie și în adolescență, se căsătorește cu fata unui bogat politician (modelul marital Duiliu Zamfirescu era astfel urmat din instinct). Primele sale proze au la bază, toate, o insatisfacție organică greu de dominat, o ură față de societatea care
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Gheorghe Grigurcu De atîtea ori poezia transilvană e redusă, exceptîndu-l pe marele Blaga, la un discurs revendicativ, frust, mai mult ori mai puțin indiferent la meșteșugul formal. E neglijat astfel aspectul estetic, „pur", al creației în cauză, prezent totuși în virtuozitățile lui Coșbuc, în cursivitatea melodioasă a lui Șt.O.Iosif (ambii în contact cu literatura germană
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
muncitoarelor plătite inechitabil cu mult mai puțin decat angajații bărbați pentru același număr de ore de muncă și cu aceleasi responsabilități. Confuzia nu este numai un accesoriu de care comedia se servește, ci relevă și o altă dimensiune a mișcării revendicative care a schimbat raportul de forțe nu doar pe piața muncii, ci și sub raport mentalitar în Anglia anilor ’70. O tradiție a mișcărilor feministe ar trebui să înceapă cu Marry Wollstonecraft care-și publică în 1792 o carte de
Ce vor femeile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5583_a_6908]
-
frămînt”. O sete a nimicirii, discretă dar cu atît mai penetrantă, plutește peste compozițiile elaborate cu migală, aidoma unui contrasens tehnic la umoarea ce le insuflă. Spre deosebire de larga gesticulație exotică a unui Tonegaru ori de cea fățiș rebelă, cu iz revendicativ, a lui Caraion, confrați de epocă ai săi, producția lui Ioanichie Olteanu încifrează o timorare a confesiunii dramatice. E la mijloc un rafinament care nu ezită a așeza la suprafață un strat voit prozaic, de un sentimentalism vetust, pentru ca artificiul
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]