770 matches
-
cot, în colț fiind magazinul La Spiridon, cineva începu să-și agite disperat mâinile, în semn că vine... Și Napoleon, într-adevăr, apăru. În carne și oase. Cu tricornul pe cap. Cu mantaua lui albastră, cu mâna dreaptă înfiptă în rever, cu niște cizme de cavalerist lustruite, despre care unii pretindeau că ar fi fost împrumutate de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază, ca și de
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
sosi în ultima sâmbătă a lui iulie, cu vaporașul ce făcea curse regulate de la Palermo, și de cum am văzut-o ne-am dat seama că sărbătoarea se sfârșise. Purta pe căldura aceea meridională niște cizme soldățești și o rochie cu reverele petrecute și avea părul tuns scurt, băiețește, sub pălăria de fetru. Mirosea a urină de maimuță: ,, Așa miros toți europenii, mai ales vara", ne spuse tata. ,,Este mirosul civilizației". Dar, în ciuda îmbrăcăminții sale marțiale, doamna Forbes era o creatură plăpândă
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea mică și să ne oprim la momentul concertului de An Nou de la Viena. Sclipitor oricum. Și urmărit de lumea întreagă. E parfumul subțire adus din vechimea imperială și dat pe corsajele și reverele doamnelor și domnilor de azi. În fond, ce putea fi mai firesc, în briantul concert, decît invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar cînd știm că Viena ultimului an a fost
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
într-un sever tailleur negru, la gît cu un colan ca un torques auriu, se integrează desigur ambianței, prevenitor uimită, nu fără o încordare de antenă vibrînd : dreaptă, în așteptarea unui mesaj numai de ea auzit. I se ghicesc, pe reverul impecabil, elitrele deschise ale unui scarabeu metalic, - într-una din imagini își duce într-acolo mîna, pe piept, - gestul, la ea obișnuit, concordă cu o expresie întrebătoare. Mă fulgeră, pentru o clipă, nălucirea unui intens moment de artă, trăit împreună
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
conjugal, în care s-a instalat pe deplin indiferența, un contract social tacit și acceptat ca atare de ambele părți, am dat peste alinierea celor trei adverbe într-o comunicare stranie. O socotesc drept lovitură de rachetă în manieră de rever din jocul de tenis (de masă sau de câmp). În asemenea situație, sunt tentat să-mi retrag indicatorul sportiv și să accept dilema ca fiind viabilă. La urma-urmei, povestirea rămâne în limitele biografismului, cu atât mai mult, cu cât autorul
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
clipe să-mi ia pana din mână pentru-a-mi scrie pe suflet epitaful. Să nu îmi mai pese de ger, de nămeți și de viscole, când voi pleca să caut primii ghiocei pe care să mi-i pun la rever, ca să-mi amintească de întâile sentimente. Și nu mă căutați, nu veniți pe urmele mele, care oricum vor fi acoperite în curând de zăpada uitării. S-ar putea ca odată și odată să vă caut eu, aici, acolo, nu știu
CRATER GHIOCEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384197_a_385526]
-
prea înaltă, să fi avut vreun metru șaizeci și cinci de centimetri, vreo șaptezeci de kilograme, dar avea o logoree cât pentru zece femei de măsura ei, cu bărbatu-su Vasile, om domol, cu bunul simț la purtător și cu rușinea-n rever. Nu aveau copii și din când în când mai veneau în vizită la Breasta, pe la fratele Lenei, dar și la niște unchi ai lui Vasile, ocazie de a-și mai aproviziona cămara cu ceva prospături, verdețuri și alte cele, că
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
în inima unor manechine nu e imanent semnul tristei sale decrepitudini, după cum nu vădește nici apariția unor noi muguri dentari în gingii". Un autocinism grațios... Ca și în tabletele argheziene cu care împărtășește un parfum stilistic masculin, de tabac impregnînd reverele textuale, Barbu Cioculescu vădește darul de-a decupa dintr-o materie labilă, greu de prins în foarfeci, bucăți caracteristice. A le exploata separat, prin concentrarea intensă asupra fiecăreia, dar și de a sugera, prin adiționarea lor, un peisaj epocal. Luate
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
unul îl ucide pe celălalt sau amîndoi crapă. În duclele stil al melodramei, oponentul lui Moldovan este chiar prietenul din tinerețe, Cristian Vasile (Ion Rițiu), pe care-l știm din Ciuleandra (1985) și care poartă cu el o floare la rever, cutia cu cenușa iubitei, Zarada, și o poveste pe care o știm foarte bine de la Mircea Cărtărescu, atît de bine încît toată tărășenia are parfum de plagiat, ce-i drept unul fin. Filmul se desfășoară pe trei planuri, unul al
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
protector deasupra balonului și cu cealaltă susținându-l dedesubt, clătinându-l cu răbdare de parcă ar fi vrut să-i găsească o poziție echilibrată în aer. Unghiile lui au noițe mari, albe, în formă de semilună. Deodată mingea se ridică spre reverul drept al hainei și i se desprinde de pe umăr, în timp ce genunchii i se lasă în jos; s-ar fi zis că lovitura o să rateze, pentru că, deși lansase mingea dintr-un unghi bun, aceasta nu se îndrepta spre grupul de băieți
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
se schimbe? De ce se temea? Fiind un bărbat ordonat, Rabbit vîră cu pricepere colțurile umerașului în umerii hainei, după care își întinde brațul lung și îl atârnă de bara vopsită, alături de celelalte costume. Se întreabă dacă să-și scoată de pe rever ecusonul pe care scrie "reprezentant de vânzări", dar își spune că o să poarte și mâine aceeași haină. Nu are decât două costume, în afară de cel bleumarin, dar acum e prea cald ca să-l mai poarte. Împinge ușa debaralei, se aude clicul
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
șovinismul său, cu șansa de a fi propulsat în fruntea unor formațiuni politice, de-a ajunge în Parlament, de-a întreprinde dulci voiaje peste hotare etc. De ce oare n-am avut mai mult spirit pragmatic? Dacă tot sînt scuturat de rever pentru ură etnică, de ce să nu fi profitat barem de beneficiile deloc neglijabile ale posturii? - Invocîndu-l pe Petru Creția, într-o discuție telefonică pe care am avut-o de curînd, mi-ați reprodus răspunsul pe care vi l-a dat
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
ana, Elena Badea Mulți dintre democrat-liberali au profitat de pe urma acestui PDL, iar ceea ce se întâmplă astăzi partid se datorează faptului că a dispărut dragostea cu care se întâlneau și "mândria cu care se purta trandafirul la rever", a declarat, sâmbătă, Cezar Preda la ședința CNC. "Eu cred că suntem vii, dar suntem plini de sânge", a mai spus prim-vicepreședintele PDL, încrezător în capacitatea colegilor săi a reface puterea partidului. ,,Uitându-mă în sală și ascultându-i
Preda, despre PDL: Mândria cu care se purta trandafirul la rever s-a pierdut by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39166_a_40491]
-
ani, ceea ce suntem astăzi suntem pentru că anumite valori ale noastre, ale PDL, s-au pierdut. În primul rând spiritul partidului nostru, dragostea cu care ne întâlnim aici. Nu mai venim cu pieptul în față, nu mai venim cu trandafirul la rever, simbolul partidului nostru, mândria noastră și când aveam 6%, și când aveam 30%. Asta era PDL. Îl iubeam și credeam în el", a spus prim-vicepreședintele PDL la ședința CNC, citează NewsIn. Cezar Preda a mai atras atenția că partidul
Preda, despre PDL: Mândria cu care se purta trandafirul la rever s-a pierdut by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39166_a_40491]
-
unei iubite acum inexistente și ea, al cărei nume se profilează fin în dedicația de pe prima filă... Suficientă reverie pentru acum, însă. Alexandre își adună de pe scaun o pereche de pantaloni relativ călcați și o haină de culoarea untului, cu revere cafenii, și coboară două câte două treptele ciobite din scara-melc a imobilului unde lo cu iește. O ia pe Rue de Seine și iese în St. Germain. Ignoră cu desăvârșire cafenelele îm bie toare și zâmbetul unei fete frumoase cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și program de plimbare, de unde dracului să știu eu ce înseamnă, n-am cartea viselor la mine! Da` tac-tu ăla, care vine cu rănile pe el și însângerat la cămașa sfâșiată, nu zice nimic? Îl știam cu vorba la rever, după accident și-a pierdut și limba? Sau chiar se duce cu aia mai bună în cameră și îi face și prin față și prin spate? Nu știu, Baroane, acolo se termină visul, când zice aia să mănânc gogoși, pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nou prezența unui domn înalt cu alură sportivă, extrem de bine îmbrăcat și întorcându-se când discret, când ostentativ, în direcția unor doamne mai în vârstă, pe care le studia cu ajutorul unui monoclu atașat cu un șnur subțire de butoniera de la reverul stâng al redingotei. În ciuda acestor maniere mai puțin obișnuite, domnul din tren semăna izbitor cu el însuși. Era aproape la fel pieptănat, cu părul lipit la tâmple și peste cap, în schimb purta o mustăcioară subțire, îngrijit tăiată și avea
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
ilustrațiile care îl însoțeau putea fi admirat portretul și o parte din bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și negru: cămașă albă cu plastron și guler tare, papion alb, garoafă albă la butoniera reverului stâng al fracului de culoare neagră, joben negru, cu panglica de mătase de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un ochi, stângul, bărbatul din ilustrație privea în zare prin bușonul de sticlă
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
lui de Jean-Paul Boncour. N-avea o alură prea atrăgătoare; o față cu semne de oboseală, ce nu părea că se datora unui exces de muncă sau eforturilor impuse de război. Purta un costum de voiaj foarte uzat, dar pe reverul hainei avea mai multe decorații (și nu doar panglicile). Procedeu care, la costumul unui civil, produce totdeauna un efect ciudat. în timpul mesei, Jean-Paul Boncour a făcut o gafă destul de caraghioasă, spunând că atunci când l-a citit prima oară pe Ehrenburg
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Clanurile transpartinice și încrengăturile transideologice au transformat viața parlamentară din România într-o bătălie oarbă pentru privilegii. Dar voi nu vedeți ce se întâmplă? Cum puteți accepta subordonarea oarbă în fața unor oameni pentru care reprezentați mai puțin decât scama de pe rever? Chiar nu puteți să-i transmiteți liderului vostru că e pe cale să distrugă partidul?", l-am întrebat pe unul din parlamentarii români actuali. Omul, care a dat dovadă de curaj și înainte de revoluție, și după, s-a uitat în jur
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
pe podeaua udă, dar se lipi de zid când femeia Înălță către el o privire aspră. Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care nu-și permite să irosească nici un milimetru din statură, Napoleon Bonaparte Își strecură mâna dreaptă Între reverele tunicii și o porni precaut de-a lungul benzii negre care străjuia peretele. Nu putea păși apăsat, căci risca să alunece, iar un conducător, se știe, e compus din ordine, uniformă și pași de defilare. Pe măsură ce dalele se uscau, Începu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de fapt să-i protejez. Am o informație care o să te lase cu gura căscată. Infirmiera și asistenta medicală s-au certat groaznic, ieri, de la un supozitor antihemoroidal. Smith se prefăcu că Își drege glasul și duse discret mîna la rever, unde se afla ascuns, sub stofa hainei, butonul de pornire al microcasetofonului. Era un model mai vechi, fără dispozitiv de pornire automată. — Ghm, ghm, nu prea Înțeleg, fii te rog mai explicită. De ce să se certe tocmai de la un supozitor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
suplimentare. Ar fi fost În stare să parieze că acel cineva care-i văzuse pe Jegg și pe asistenta medicală Împreună la un restaurant era Însăși infirmiera - și Într-adevăr, ar fi cîștigat pariul. Își drese glasul, duse mîna la rever și apăsă din nou pe butonul ascuns al microcasetofonului, de data asta pentru a-l Închide. Știa de pe acum că, În raportul pe care-l va Întocmi, pentru a-l trimite apoi șefilor săi de la Washington, va folosi cîteva formule
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
confecții. Khosmyn era la post, urmărind vigilent cele cîteva cliente care se tot fîțÎiau printre rîndurile de haine. Naggie se opri să cerceteze un costum cu taior și fustă, de culoare bej. Întorcea mecanic, pe o parte și pe alta, reverele hainei. Chipul ei Încremenise Într-un surîs ușor crispat. Vorbi cu voce joasă, conspirativă. — Tipul de acolo... Nu te Întoarce! E În colț, la capătul rîndului de pardesie... Nu ți se pare că l cunoști de undeva? Contrar recomandării primite
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
venit. Într-o dimineață bunica s-a urcat În autobuzul hodorogit care lega câteva sate și comune, de Grota cu Trandafiri. Se Îmbrăcase ca de sărbătoare, avea părul strâns la spate Într-un fileu croșetat, așa cum poartă balerinele, iar la reverul unui pardesiu de culoarea frunzei de nuc pe care-l Îmbrăcase ultima dată anul trecut, de Rusalii, Își prinsese o broșă de argint În formă de trandafir.. A plecat ca să afle de ce n-au mai venit banii de pensie alimentară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]