81 matches
-
și un "tradiționalism productiv", într-o "gospodărească rigoare morală" și o "firească aristocrație a valorilor perene". Această dreaptă conservatoare, nu liberală, ar trebui înțeleasă ca miez, fundament al ființei naționale. De partea cealaltă, descoperim structurile "străine firescului organic", plebeianismul comunizant, revoluționarismul celor "sovietizați mintal", trepădușii partinici ridicați din fundul Văii, care au preluat frâiele societății de la clasa celor cu blazon, publicul select de la Ateneu. Acest vector de interpretare a distorsiunii la scara Istoriei mari mi se pare perfect justificat în punctul
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
porțile Parisului. De asemenea, ironia regizoarei făcînd un ocol prin Austria se îndreaptă spre stîngismul francez, acel gauche caviar de salon, și îl vedem pe Marx avertizîndu-l pe Dumnezeu, " Nu uita, lupta continuă!". În patria psihanalizei, Marjan face cunoștință cu revoluționarismele juvenile, cu Bakunin și Marcuse, cu provocări ale universului care se reiau după ce trece mahmureala din zori, cu viața dezordonată a rockerilor și punkerilor și cu eșecul amoros se pare cel mai dureros. Toate aceste experiențe care trec de faza
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
despre viața și mai ales despre opiniile de tinerețe ale lui Radu Cosașu. Delimitarea maturului de tînărul revoluționar se face însă permanent, printr-un joc al sorții mai înțelepte decît orice ideologie. Astfel, de multe ori tensiunile între "burghezie" și "revoluționarism" se rezolvă printr-o poantă: tînărul care lipsește din mijlocul familiei la înmormîntarea tatălui ca să sfideze convențiile, dar urmărește cortegiul ascuns într-o mașină, are un accident și cade din mașina respectivă în văzul rudelor. Lumea cu două fețe, una
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
fascisto-comunist (așteptăm, în spiritul consecvenței, și diatribe împotriva nemților, bulgarilor, turcilor, țiganilor etc.) E. Jebeleanu e mustrat nu atît pentru compromisul său politic, cît pentru ceea ce se consideră compromisul său "cosmopolit": "Scrisul lui Eugen Jebeleanu se definește prin aceea că revoluționarismul este unguresc sau sovietic, marile tragedii s-au petrecut întotdeauna în afara teritoriului românesc, iar steaua polară a României este Kremlinul". Simpatia poetului pentru maghiari devine un cap de acuzare exploatat cu înverșunare: "Dar cînd se vor recapitula evenimentele politico-culturale de după
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
unde tânărul politician descoperă pas cu pas strategiile de persuasiune și emancipare cu sprijinul ardent al comunității gay într-unul dintre cartierele orașului Sân Francisco. Gus van Șanț ne ofera și un fel de frescă a anilor nebuni de semiilegalitate, revoluționarism și concupiscenta a mișcării gay nu departe de afirmarea mișcării Flower-Power, hippie pe ritmurile poeziilor și prozei hipsteriste a beatnicilor Allen Ginsberg, Jack Kerouac et co în anii '50 și începutul anilor '60. Aici, din păcate, regizorul intra pe traseul
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
erau atît ideile lor, cît felul în care se colorau ideologic, adică retorica demagogică. Dacă Maiorescu detesta discursul romantic rosettist (pe Brătianu, din unicul lui text teoretic, dacă l-ar fi citit, l-ar fi înțeles mai bine) era pentru revoluționarismul lui găunos și oarecum de paradă, emfatic și fără temei în realitățile românești. Criticul junimist era, el, adeptul evoluțiilor organice, un reformist, nu un revoluționar. Formele fără fond erau expresia unei grabe revoluționare, care ardea etapele și ignora faptul că
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
îl simpatiza pe Bărnuțiu și în general pe ardelenii care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri liberale clare, doar că mai apropiate de ale liberalilor din generația următoare decît de cele ale lui Rosetti. Noțiunea însăși de liberalism a cunoscut după primul război mondial o schimbare care ar
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
i-au consolidat convingerile de stânga, pe de alta l-au îndepărtat definitiv de aspirațiile sionismului. Cunoașterea „de la fața locului” a evenimentelor din anul 1968, în Franța revoltelor studențești, i-a consolidat necesara distanță față de orice pretenție de „iluminare” și „revoluționarism”. Trebuie menționate, neapărat, secvențele de la începutul anilor ’80, anii adevăratei maturizări politice, petrecută în urma contactelor cu intelectualii critici din Cehoslovacia. Dintr-un capriciu sau - cum cu umor spune autorul - pentru a-și înfrânge „criza de la mijlocul vieții”, Tony Judt decide
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
transcende obișnuitul. Fascinația de tip romantic și mortuar, iraționalismul aderării la o sectă, de sinucigași și ucigași în același timp, explică vitalitatea acestei doctrine care continuă să tulbure mințile multor indivizi chiar și în ziua de azi. „Natura conspirațională” și „revoluționarismul militant” al comuniștilor din România nu sunt, însă, tocmai elemente de recuzită romantică. Dincolo de ideile profesate, comunismul a fost o luptă bestială pentru putere, și nimic mai mult. Nu generozitate și avânt spiritual umanist găsim la protagoniștii experimentului comunist, ci
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
avangardei românești s-ar explica, după E. Lovinescu, prin faptul că aici, «fenomen de reacțiune postbelică», exista ambiția să se realizeze «o artă internațională peste hotare». În general, credea criticul, spiritul semit are aplecare către negație, iar corelatul acesteia este revoluționarismul de ordin estetic, ca și politic. Se întâlnea astfel cu G. Călinescu, care va emite despre scriitorii de origine iudaică din literatura română următoarea observație: «Ei sunt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o artă internațională peste hotare". Și au izbutit magistral. Tristan Tzara (pseudonimul acestuia vine, cred, din ebraicul tzara
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
pare a pendula în mod nefericit între antipozi, atît în planul vieții de toate zilele, cît și în acela al marilor cicluri ale istoriei și al curentelor de gîndire și simțire: ateism/fundamentalism religios, internaționalism/naționalism furibund, mesianism/indiferentism izolaționist, revoluționarism/ conservatorism, rațiune/sentiment. Apropo de relația rațiune/sentiment, mă duce gîndul la Julien Benda, autorul faimoasei La trahison des clercs, carte de o tulburătoare actualitate bazată pe ideea-forță că intelectualii nu pot fi demni de sacerdoțiul dorit în măsura în care servesc valorile
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
epuizat resursele, artificial și resentimentar, încercând să compenseze cum nu se poate mai prost prin cosmeticale propagandistice cu iz de scandal, printr-un mesaj ideologic care falsează pe un potpourri balcanico-argentinian. De o prostie sfâșietoare este ideea de a trece revoluționarismele latinoamericane care s-au lăsat cu mizeriile dictatoriale tipice atât regimurilor de dreapta cât și celor de stânga în contul libertății, al justiției etc., mai ales că regizorul vine dintr-un stat dictatorial, fosta Iugoslavie. Nu o atitudine critică față de
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
Franceză, schimbarea mentalității europene în jurul anului 1800, transformă conservatorismul tradițional într-o ramură a liberalismului; Chateaubriand, Benjamin Constant, Alexis de Tocqueville, Goethe ori Stuart Mill, conservatori prin vocație, liberali luminați prin acțiune, au oferit baza gîndirii secolului al XlX-lea. Revoluționarismul romantic și doctrina luptei de clasă, aparent dominante în acest secol, pot fi percepute în adevărata lor lumină doar dacă ținem seama de fundalul conservator-liberal, de permanenta lui opoziție la revoluția aparent triumfătoare. În orice caz, evoluția rapidă a științelor
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
burghezie citadină celălalt. Ambii erau firi exaltate, spirite neliniștite și efervescente, ambii erau cultivați și poligloți, ambii erau jurnaliști și eseiști foarte înzestrați, ambilor destinul le-a fost fracturat de comunism în varianta lui stalinistă. Primul s-a convertit la revoluționarism teoretic și practic, a îmbrățișat apoi credința bolșevică, a devenit unul dintre stîlpii sistemului sovietic, a fost creatorul Armatei Roșii, a intrat apoi în conflict cu Stalin, care se autoproclamase și se făcuse totodată acceptat ca gardian al ortodoxiei comuniste
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
lui Ion Brătianu. Dar în curând am aflat că "Opoziția unită" era conservatoare! Atunci m-am sfârșit. Eu conservator?! Și n-am mai fost cu "Opoziția unită". Și am rămas revoluționar înflăcărat, dar fără să știu unde să-mi pun revoluționarismul. Cînd m-am dus la Bârlad, în trei zile am devenit socialist, ateist fără milă, naturalist în artă, fonetist în ortografie!) În gimnaziu am fost legat cu mulți băieți - mai ales evrei. Dar n-am avut adevărați prieteni (afară de ceilalți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
opta și mama ta e pocăită, iar tati e alcoolic, poți citi povestea vieții lui T.S. Eliot, apoi nu te vei căsători niciodată, pentru că femeia este deținătoarea Răului, apoi vei trece la Hemi. Pentru a te lecui de băut și revoluționarisme de doi bani... Dar stați fără grijă, B.O.R. veghează asupra noastră, așa cum o face și agenția Newsin... Bon, ce să zic... e un op de care am să-l feresc pe fiul meu... prefer să-i ofer propria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
la revoluția cubaneză este prologul intrării în revoluția mondială la care visează Che însuși. Explicit și agitatoric, mesajul scenariului lui Oesterheld este indisociabil de fantasma acestui om nou pe care Che îl pregătește, prin traiectul său mundan. Intratabil și irațional, revoluționarismul lui Che împrumută, în dicțiunea biografiei grafice, atractivitatea etică ce îl va transforma în alternativa radicală la impasul etic al comunismului sovietic. Monologul lui Che, monolog din care se naște viziunea acestui om animat de ambiția iubirii și a emancipării
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
uneori veleitară, alteori strangulată în viziuni extrem subiective, fiind o continuă trudă spre cucerirea unei tehnice; niciodată n-o putem învinui de farsă, cum ne îndreptățesc atâtea produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul poeziei barbiene nu rezidă numai în tehnică; în lipsa de sentimentalism, am putea spune chiar de sentimente, a acestei poezii, descoperim un intelectualism de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
suflu, în amestecul de seriozitate și demonism aparent, de sobrietate și frivolitate, în liniștea sfidătoare, în exemplele pe care le dă, în erudiția din toate domeniile, în faptul că vorbește tinerilor și oamenilor de ceea ce îi doare, în amestecul de revoluționarism și ordine, de colectivism și orgoliu individual, în înalta cultură filozofică etc.“ Chiar dacă putem fi în dezacord cu unele dintre elementele pe care Băncilă le consideră a alcătui originalitatea lui Nae Ionescu, în ansamblul ei caracterizarea se cuvine așezată printre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării dadaiste, acțiunile grupării Contimporanul vor face apel la un nou sincretism novator, „constructiv”, lipsit de negativismul anarhic al performanțelor dadaiste. Cele cîteva spectacole colective de muzică, poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
circumscripție ca să denunțe adevărata artă complotînd în contra statului». Atitudinea intransigentă a revistei respiră în fiecare pagină, îndrăzneala plesnește în artificii. Două scrisori asupra revoluției ruse semnate Lasca și Cinquale”. Ultima propoziție pare să sugereze și o atitudine egal favorabilă față de „revoluționarismul” bolșevic. Altfel, la rubrica „Note, Cărți, Reviste“ din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte critic la adresa lui Mussolini („Mussolini și tratatele“) - și exemplele pot continua oricît. De fapt, notele de simpatie față de fascism recuperează doar elementele care țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rubrica „Note, Cărți, Reviste“ din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte critic la adresa lui Mussolini („Mussolini și tratatele“) - și exemplele pot continua oricît. De fapt, notele de simpatie față de fascism recuperează doar elementele care țin de estetica futurismului: revoluționarism artistic, spirit combativ antiburghez, aristocratism intelectual ironic, spirit „atletic”, „constructiv” etc. O atitudine ferm ostilă față de futurismul italian și de politica fascistă a lui Marinetti au avut în schimb - după 1928 - cei de la revista suprarealistă unu. Într-un fragment diaristic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Chomsky. Ascultând pe Manu Chao, cu cântecele lui despre desaparecidos din Argentina și emigranții clandestini din Spania: nigeriano clandestino, boliviano clandestino, albanese clandestino, așteptam o variantă actualizată care să-i includă și pe români. Asta a fost perioada romantică a revoluționarismului nostru. Aș putea spune faza yuppie, În care, luați de valurile muzicii lui Manu Chao, a lui Compay Segundo și Jovanotti, călătoream pe coclauri latino și ne lăsam impresionați de suferința indienilor chiappas, a țăranilor columbieni reconvertiți cu mitraliera de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Dar școala istorică romantică, fie și în latura sa revoluționară, se vădește, totuși, destul de îngustă pentru marele nostru înaintaș, care a cultivat izvorul istoric într-o modalitate modernă, critic, concepând evoluția societății într-o viziune științifică, revoluționară și profesând un revoluționarism democratic, ce-1 situează mult deasupra romanticilor. Definirea influențelor exercitate asupra operei și vieții lui N. Bălcescu a fost și rămâne o îndatorire utilă, dar o cunoaștere profundă a locului pe care l-a ocupat și a rolului pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]