137 matches
-
lovitură de stat în toată forma, el este acela care dă cetățenilor exemplul disprețului legilor; că el, cel chemat a le păzi, este cel dentăi care le calcă în picioare, dând astfel lumii întregi dreptul de a le călca asemenea. Revoluțiunea de sus, nelegiuirile de sus justifică revoluțiunea și nelegiuirile de jos. Dar să ne întoarcem de unde - am plecat. Se poate ca noi să nu fi demonstrat îndeajuns de clar pentru inteligența redactorilor "Romînului" infamiile comise cu ocazia acestor alegeri; se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este acela care dă cetățenilor exemplul disprețului legilor; că el, cel chemat a le păzi, este cel dentăi care le calcă în picioare, dând astfel lumii întregi dreptul de a le călca asemenea. Revoluțiunea de sus, nelegiuirile de sus justifică revoluțiunea și nelegiuirile de jos. Dar să ne întoarcem de unde - am plecat. Se poate ca noi să nu fi demonstrat îndeajuns de clar pentru inteligența redactorilor "Romînului" infamiile comise cu ocazia acestor alegeri; se poate asemenea ca argumentarea noastră să nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puțin pe cât probează aparențele. Anglia s-a grăbit a lua parte la campania de pe țărmul oriental al Africei. Spania, stăpânită de un 333 {EminescuOpXIII 334} guvern liberal, lucrează în tăcere și repară puțin câte puțin urmările dezastroase ale ultimelor sale revoluțiuni consecutive. Poate că nu e tocmai departe ziua când va juca din nou în Europa rolul care i se cuvine. Portugalia, Elveția, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia și Norvegia sunt țări cari consacră puterile lor în mod esclusiv numai dezvoltării bunului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident, solicitând introducerea cu prudență a civilizației apusene. Aceste precauții se referă mai ales la mijloacele utilizate pentru aplicarea formelor importate: „toți conservatorii serioși trebuiau să consimtă la faptul împlinit, trebuiau să admită revoluțiunea socială, democratizarea societății noastre, ca un ce irevocabil, și lupta nu mai poate avea loc decât în privința mijloacelor ce trebuie să întrebuințăm ca să micșorăm, pe cât se poate, relele rezultate ce sporesc din modul defectuos cum această democratizare a fost făptuită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în cronicile române, București, 1885; Entuziasmul în trecuta generațiune, București, 1888; Manual de poetică română, București, 1888; ed. 2, București, 1894; Geografia în cronicarii români, București, 1889; Călătoriile lui Carol XII, regele Suediei, prin Țara Românească, București, 1890; Bucureștii în timpul revoluțiunii franceze, București, 1891; Cum vorbim, București, 1891; Din istoria fanarioților, București, 1891; Ciuma și holera după zaveră, București, 1893; Încercare asupra istoriei științelor în trecutul țărilor române, București, 1894; Mihail Kogălniceanu și răpirea Basarabiei, București, 1894; Portrete istorice, București, 1894
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
de avocat, S. învață la Arad, Sibiu și Blaj, din 1887 la Institutul Teologic din Arad, înscriindu-se în 1889 la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde își ia licența în 1896, cu lucrarea Românii în revoluțiunea lui Gheorghe Doja (1514), publicată în revista „Arhiva” din Iași și, separat, într-o broșură (1897). Rămas în București, este ajutor de bibliotecar la Academia Română (1895-1898) și funcționar la Arhivele Statului (1898-1900). Revenit în Transilvania, devine profesor la Școala de
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Școalele primare rurale ș.a.), precum și poezii. Versuri dau V. Alecsandri, Zaharia Antinescu, I. Savin. O comedie de Eugène Scribe traduce, sub titlul Independinții, Iacov G. Manu, iar I. Răducănescu transpune sub titlul Șarlota Corday un fragment din studiul Femeile și revoluțiunea de Jules Michelet. În 1867, la rubrica „Încercări de poezie”, e inserat un Imn cântat de elevii bursieri din Liceul Sf. Sava de Gr. G. Tocilescu, pe atunci elev în clasa a cincea de liceu, iar după câteva luni, la
NAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
portrete în tușă satirică. Scriind și roman istoric, P. transpune în Bucur, istoria fundării Bucureștilor (1858) idei unioniste. O evocare se află și în Matei Vodă la monastirea Sadova (1870), după cum Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821 (1864) ori Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul (1868) punctează simpatia, adeziunea față de sensul democratic al mișcărilor de la 1821 și 1848. Din zona interesului documentar ies însemnările de călătorie ale lui P. Impresiuni de călătorie în România (1858) și Memoriu. Descrierea s. monastiri
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
s. monastiri, București, 1861; Tudor Vladimirescu. Mișcarea de la 1821, București, 1862; Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina, București, 1863; Catastrofa întâmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, București, 1864; Flori de Moldo-România, București, 1864; Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul, București, 1867; Revoluțiunea română din anul 1848. Mușătoiul, București, 1868; Citera în Carpați, București, 1870; Matei Vodă la monastirea Sadova, București, 1870; Un funcționar sinucis. Fratele și sora, București, 1873; Baia de Aramă. Lucifer. Câteva poezii alese, București, 1874; Gloriile românilor. Mihai Viteazul, București, 1875
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Publicistul își afirmă încrederea în progres, pledează pentru democratizare și moralitate, apără drepturile țăranilor, are opțiuni antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
antimonarhice. Scrie Istoria Câmpulungului, prima residență a României (1855-1856), o monografie informată bogat dar inegal, publică o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
o serie de documente privind mișcarea pașoptistă (Capii revoluțiunii de la 1848 judecați prin propriile lor acte, 1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
1866, Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, 1873-1874), precum și un studiu, de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
cenzură din această operă, București, 1859; Procesul și esilul meu la Snagov, București, 1859; Șoimul Carpaților, București, 1860; Trâmbița Unirii și Sărbătoarea națională, București, 1860; Misterele căsătoriei, I-III, București, 1861-1886; Procesul meu pentru „Oda la Grecia”, București, 1863; Capii revoluțiunii române de la 1848 judecați prin propriile lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
lor acte, I, București, 1866; Sora Agapia sau Călugăria și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
și căsătoria, București, 1871; Flori de la Tușnad, București, 1872; O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală, București, 1872; Carbonarii, București, 1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
1873; Corespondința secretă și acte inedite ale capilor revoluțiunii române de la 1848, I-III, București, 1873-1874; Istoria revoluțiunii române de la 1821, Craiova, 1874; ed. îngr. și pref. Vl. Osiac, Ion Pătroiu și Dinica Ciobotea, Craiova, 1996; Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”, Craiova, 1874; O escursiune pe munți, București, [1878]; Cântul lebedei, București, 1884; Flori și fluturi, București, 1900; Strigoiul din Fanar, București, f.a.; Scrieri alese, îngr. Dan Simonescu și Petre Costinescu, pref. Șt. Cazimir, București, 1982; Memoriile mele
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
viitorul țărișoarei și al poporului nostru. În silințele noastre de a ne alcătui statul, avem de luptat cu mari și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse, după câteva luni de existență începe să aibe veleități imperialiste. Nu s-a consumat încă bine chestiunea anexării Holmului și o nouă visare imperialistă începe să preocupe guvernanții din Kiev. Ei pretind că au drepturi asupra ținutului Hotinului și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
art. 2 al zisei Convențiuni nu vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura sa politică, economică sau socială; greșelile atribuite administrației sale; tulburările provenind din greve, revoluțiuni, contra-revoluțiuni sau război civil. B. Purtarea internațională a unui stat, de exemplu: violare sau pericolul de violare a drepturilor sau intereselor materiale sau morale ale unui stat străin sau a supușilor săi; ruptura relațiilor diplomatice sau economice; măsuri de boicotaj
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
21 1315 Muharem I Mai 21 Safar I Iunie 20 Rebi-el-avel I Iulie 19 Rebi-el-accher I August 18 Djamadi-el-avel I Septembrie 16 Djamadi-el-accher I Octombrie 16 Resdcheb I Noiembrie 14 Schaban I Decembrie SĂRBĂTORI NAȚIONALE ȘI DOMNEȘTI 11 Februarie, aniversarea revoluțiunii din anul 1866, prin care s-a realizat formarea unei dinastii în România. 14 Martie, proclamarea Regatului României la 1881. 8 Aprilie, ziua nașterii M.S.Regelui și proclamarea plebiscitului pentru alegerea Măriei Sale. 24 Aprilie, ziua onomastică a M.S. Reginei Elisabeta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a M.S. Reginei Elisabeta. 1, 8 și 10 Mai, alegerea, sosirea în România și suirea pe tronul României a M.S. Regelui, în 1866. 10 Mai, proclamarea Independenței României în 1877 și încoronarea primului Rege Român în 1881. 11 Iunie, aniversarea revoluțiunii din 1848, când s-a întemeiat definitiv autonomia României. 22 Iulie, Sf. Maria Magdalena, onomastica A.S. Principesei Maria. 12 August, aniversarea nașterii A.S. Principelui moștenitor Ferdinand. 3 Octombrie, aniversarea A.S. Principelui Carol al României. 17 Decembrie, aniversarea M.S. Reginei. CRONOLOGIA
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
interdit en Serbie». Nu e nici pornografică, nici subversivă. Pur și simplu o revistă de artă nouă. Director Liubomir Mitzitch. Mitzitch, ne spune fluturele volant al revistei, a fost acuzat de „zenitism”, adică de contagiune cu ideile cari au făcut revoluțiunea rusească. Ni se aduce la cunoștință că „Jugoslavia e pseudonimul Serbiei” și că, oficial, poetul Mitzitch refugiat în Franța are fișa penală extrem de amuzant concepută: „Liubomir Mitzitch, nebun în libertate și demon al literaturii jugoslave. Restul literatură și experiență”. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristrocrației, a curtizanilor reginei - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În toată vara vedem câte două sau trei generații colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor, poate, pentru țara lui. - Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit. - Cine s-o facă asta? Nu sunt toți astfel? Nu sunt toți numai receptivi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]