45 matches
-
etaj. Un perete longitudinal împarte interiorul în două părți de mărime diferită, un culoar și clase legate în anfiladă circulară. Compoziția fațadei este simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiș piramidal cu foișor aerat, cât și două rezalite laterale. Nouă axe compoziționale reprezintă 8 goluri de ferestre și unul în mijloc pentru intrarea principală la parter, respectiv ușa de la balcon la etajul doi. Paramentul fațadei principale este variat: parterul este executat în bosaje orizontale din piatră de gresie
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
cintru și în segment de arc, iar conturarea părții superioare în bolțari imită forme gotice. La etaj ferestrele au ancadramente, cu chenare din bosaje de diferită lungime, ce creează o margine în zigzag și cu panouri decorative. În grosimea pereților rezalitelor au fost sculpturi plasate în firide în arc. Partea superioară a pereților este mărginită de o friză masivă rezultată din console legate printr-o arcatură. În toamna anului 2014, administrația muzeului de artă a primit o donație de 1 milion
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
este o clădire construită între anii 1872-1875, care astăzi adăpostește "Primăria Municipiului Arad". Clădirea reprezintă una dintre operele semnificative ale arhitecturii eclectice din Arad. Fațadele regulate sunt ritmate și decorate de elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste . Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Planul clădirii este în formă de "U", cu un turn central înalt de 54 m iar orologiul din turn, adus din Elveția
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția ""O rex glorie Jesu Christi veni cum pace"". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. Sacristia, transeptul și rezalitul au fost ridicate în anul 1429. Renumit pentru lucrările sale din Valea Târnavei, Andrei Pietrarul a refăcut bolta la sfârșitul secolului al XV-lea. Tot în aceeași perioadă a mai fost ridicat un etaj de apărare al corului unde accesul
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
și cărămidă are o lungime de 44,25 metri, o lățime de 15,44 metri și 28 de metri înălțime. Fațada clădirii a fost realizată conform unui program artistic coerent, propriu stilului baroc. Arhitectul Blaumann a scos intrarea într-un rezalit foarte puternic, arcuit înspre exterior și legat de colțurile fațadei, față de care se află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al curții) și care în structura lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. Realizate în rezalit acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
absida către vest. Noua biserică e o construcție în totalitate din cărămidă, cu o navă amplă și un turn-clopotniță de forma unei prisme cu secțiune dreptunghiulară pe fațada estică ce scoate în evidență axa centrală a bisericii ieșită puțin în rezalit. Din ceea ce se poate observa astăzi, construcția, aflată într-o stare înaintată de degradare, oferă în fațadă iluzia unei nave centrale și două nave laterale. Decorul întregii biserici este minimal și se evidențiază axa centrală a fațadei ce domină întreaga
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
putut fi puse în aplicare în totalitate. Forma actuală în stil istorist a clădirii corespunde în mare măsură stadiul final de dezvoltare; aripa de sud a clădirii datează din 1889, iar cea principală din 1893. Partea dreaptă are detașată un rezalit cu o cupolă centrală și turnuri de colț. Decorațiile în stil clasicist ale fațadei au fost simplificate parțial în 1922. Cele mai multe statui din nișe s-au pierdut, doar două statui din gresie (funcționari de stat) și un bust de gresie
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
ulterior a fost demolată. Abia din 1976 muzeul funcționează în Casa Karacsonyi de pe strada Mihai Viteazul nr. 6. Fațada de la stradă este realizată în manieră clasicistă, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Axul central este marcat printr-un rezalit, unde se află un balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul central se observă un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
partea de sus inscripția arcuită 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exergă este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațada principală are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității ieșene, 1905) și Petre Andrei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațada principală de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentală prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmam și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifică radical mesajul pe care îl transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legenda latină a aversului, în afară de sensul metaforic
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
partea de sus inscripția arcuita 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exerga este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațadă principala are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian, profesor la Academia de Arhitectură din București și realizate în perioada interbelică, cu sprijinul lui Ion Petrovici, Nicolae Costăchescu (primul doctor al Universității ieșene, 1905) și Petre Andrei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațadă principala de-a lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentala prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”{\cîte 65}. Partea superioară la care se referă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lungul unei străzi în pantă, clădirea pornește de la trei nivele în partea superioară a pantei și ajunge la șase. Către stradă prezintă un rezalit central cu o intrare monumentala prin care se ajunge într-o sală a pașilor pierduți. Rezalitul central este flancat de alte două rezalituri secundare. Corpurile clădirilor se desfășoară în jurul câtorva curți interioare”{\cîte 65}. Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmăm și mai sus, sediul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Partea superioară la care se referă arhitectul Gh. Curinschi este parte structurantă a clădirii inițiale, după cum afirmăm și mai sus, sediul de matcă în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifica radical mesajul pe care il transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
instituțiile de învățământ superior ieșean. Reluarea imaginii fațadei palatului fără rezalitul din partea superioară a pantei, pe aversul medaliei din 2010, modifica radical mesajul pe care il transmitea imaginea integrală a acestuia de pe medaliile din 1897, 1911 și 1960. Prin amputarea rezalitului din partea superioară a pantei proiectantul a dorit să evidențieze statutul actual al edificiului, dar se poate interpreta și că s-a amputat de fapt o etapă din istoria instituției academice ieșene. Credem că legendă latină a aversului, în afară de sensul metaforic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]