205 matches
-
cari se numesc bașibuzuci. Plângerile provocate prin escesele acestora au fost atât de vii și atât de dese, încît guvernul a trebuit să ieie măsuri radicale pentru a reprima aceste flagele. Un ordin al marelui vizir și al ministrului de rezbel impune tuturor comandanților din districtele mai sus citate de a lua pe bașibuzici sub ordinele lor imediate, de a le da oficiari din armata regulată și de a-i supune la toată severitatea disciplinei în vigoare în restul armatei. Aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele proprii se scriu cu inițiale mari. {EminescuOpIX 149} Iată - le: Pag. 1: râul dunărea. Ibidem: Seria munților Carpații. " Bariera nestrămutată a Dunări. Pag. 3: Rezbelul crimei (citește Crimeei) ș. a., ș. a. Apoi d-rul să nu uite că nu-i destul ca un bulgăraș ori un grecușor să se frizeze trei ani în Paris pentru a se-ntoarce de acolo român neaoș. Ex.: "Populația noastră agricolă a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mobilizare și "Nord D. Allg. Ztung. " este autorizată a declara că neînsemnatele concentrări la marginea Serbiei (abia suficiente pentru manevrele de toamnă) nu dau nimărui dreptul la ipoteze și combinațiuni de-o însemnătate oarecare. [11 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE REZBEL... ["DEPEȘE DIN 7/19 IULIE SPUN... "] Depeșe din 7/19 iulie spun că un nou atac al generalului Leșianin (la Zaițar) asupra unei aripe a trupelor de sub Osman Pașa a fost respins. O altă știre (din Vissegrad în Bosnia) dezminte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel dentîi e mai mult de valoare academică. Se zice aseminea că, după inițiativa Austro-Ungariei, puterile considerând memoriul ca un întreg asupra căruia nu se poate dizbate în parte, l-au respins. [14 iulie 1876] {EminescuOpIX 153} DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["TELEGRAME MULTE... Telegrame multe și contrazicătoare vestesc lupte continue, dar tot la puncte cunoscute: lângă Vidin, la Bielina, la Zaițar, la Babina-Glava. Fiecare din părți susține că a fost victorioasă. [14 iulie 1876] TURCIA [, ÎN 3/15 IULIE S-AU
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
totul deosebite și cu toate acestea corul nu-și ieșea din tact. Asta poate fi o dovadă pentru talentul muzical al coriștilor, însă nu credem să fie și cuviincios mai ales la o înmormîntare. [16 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["SUB DATA DE 12/24 IULIE SE VESTEȘTE... Sub data de 12/24 iulie se vestește biruința lui Muktar Pașa asupra trupelor muntenegrene, comandate de însuși principele Nikita. Lupta a avut loc între Blagai și Neveșsinie și a durat trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plăcuta știre, că remițând Porții felicitările pentru suirea pe tron a sultanului Abdul Hamid a fost primit în modul cel mai prevenitor. Totodată la audiența de congediare ministrul turcesc de externe i-a mulțămit pentru ținuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb și cu această ocazie au întrebuințat pentru întîia dată cuvântul "Romînia" în locul îndatinatei espresii Principatele Unite. Deci cel întîi punct din cunoscutul memoriu a d-lui Cogălniceanu se poate privi ca primit și se speră că și celelalte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cea franceză. Căci on nazal nu e sunet compus, ci o vocală de sine stătătoare, pentru care în limba românească nu aflăm nimic analog. Totodată protestăm {EminescuOpIX 338} contra unor neologisme introduse în frumoasa traducere a lui C. Negruzzi, "Rezbel civil" desigur că nu este în scrierea lui Negruzzi, deși l-am auzit rostindu-se. D. Galino a fost asemenea bine, deși după a noastră părere vor fi fost cauze care l-a oprit de-a fi și mai bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
populară sau prin materie și prin modul espunerii (literatura poetică în sens larg), sau cel puțin prin modul espunerii (novela, știința aplicată). Să vedem cuprinsul primului număr de literatură populară: 1. Din pământ în lună (roman) de Jules Verne. 2. Rezbelul actual și Chestiunea Orientului. 3. Varietăți. a) Despre trei tineri savanți, articol în care se vorbește despre susținere de teze la Sorbonne, despre Gellert și Chamisso, tot lucruri ce ating direct poporul românesc. b) Despre pianul Kaps. 4. Cronica săptămânii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Chestiunea Orientului. 3. Varietăți. a) Despre trei tineri savanți, articol în care se vorbește despre susținere de teze la Sorbonne, despre Gellert și Chamisso, tot lucruri ce ating direct poporul românesc. b) Despre pianul Kaps. 4. Cronica săptămânii. Politică și rezbel. {EminescuOpIX 413} 5. Câteva considerațiuni asupra științelor naturale cu citate din Humboldt și Bessel și c-un motto din Schopenhauer, motto care ar da ocazie acestui renumit scriitor - dacă ar trăi - să să supere, pentru nu știm a câta oară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-un moment generos, ar închide tiranii spre a-i decapita, de n-ar găsi carnefice m-aș face eu! Cine mi-ar imputa-o de crimă? Cine-ar putea zice că nu-mi împlinesc datoria? Și oare moartea în rezbel are de bază ura simțământului [? ]. Desfid pe cineva de-a-mi arăta altfel de cazuri decât escepționale. E o ură logică. Te ucid ca să nu mă ucizi. Trebuie să pieri ca să esist eu. Prefer lupta în locul unei dreptăți nedrepte; prefer de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel grec asemenea, cel român asemenea, însă de zece ori mai rău decât cei precedenți. ["CE SĂ VĂ SPUN? IUBESC ACEST POPOR... "] 2257 Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scholilor militare din Iași și din București. Și în diua de 30 august 1860, prin decretul lui Vodă Cuza din aceea di, după stăruințele și sfaturile ministrului președinte Mihail Kogălniceanu s-a făcut un pas uriaș către Universitate. Ministeriile de rezbel al Moldovei și al Valahiei să se întrunească într-un singur minister. Țara se deștepta. Țara era în picioare! În acea văpaie și la acel strigăt al lui Mihail Kogălniceanu scholi și ordine, resocotind micile mele mijloace, îmi veni să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857), București, 1931; Cornelia Bodea, Lupta pentru Unire a revoluționarilor exilați de la 1848, în vol. Studii privind Unirea Principatelor, Editura Academiei, București, 1960 ș.a. 35 L. Boicu, op. cit., p. 39. 36 "Prezentul rezbel consemna, entuziast, D. Brătianu, într-o corespondență transmisă în țară s-a ivit în condiții așa de favorabile Principatelor noastre, încât îmi vine să cred că providența l-a provocat într-adins pentru români, ca să le dea ocazia să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
important. Fiecare succes în lupta pentru realizarea Unirii Principatelor era rezultatul unor lupte politice aprige însoțite de multe ori de concesii și retrageri tactice. Gruparea liberal-moderată susținea în articolul Credința noastră, din toamna anului 1858, că "nu iubim urile și rezbelele între clase, nu ne plac extravaganțele nici teoriile excentrice și imposibile, nu voim a ne întoarce la întunericul trecutului, dar nici nu alergăm după un viitor ideal și iluzoriu, preferăm dar progresul moderat, treptat și convingător în locul progresului exaltat, brusc
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
flori de toamnă, Cluj, 1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre biruința, București, 1943; Țară din poveste, București, 1943; Sângerări ardelene, București, 1944; Cerbul cu stea în frunte, București, 1945; Trepte de aur, postfața Victor Eftimiu, București, 1973. Culegeri: Poezii de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează cu pasaje reflexive, în care personajele, contemplând ruinele sau peisajul deprimant al unui țintirim, cugetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
care personajele, contemplând ruinele sau peisajul deprimant al unui țintirim, cugetă la nestatornicia soartei, la deșertăciunea celor omenești. O polemică s-a declanșat în jurul versurilor albe în care a fost scrisă drama. SCRIERI: Agripina, Brașov, 1847; Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Traduceri: Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunărene, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 196-199
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
respectiv Austro-Ungaria și Germania) care, folosind argumente foarte puțin diplomatice, în cercau să limiteze până la anulare „suveranitatea românească asupra cursului Dunării care străbătea țara noastră, folosind ca argumente - ca întotdeauna în relațiile cu statele mai mici - dreptul forței.“ („Vor face rezbel? Nu știu, dar în tot cazul este scârbos acest spectacol pe care-l oferă lumii înalți diplomați. Aceste colosuri vor să se facă temute de niște neînsemnate state precum România; vor să bea apă de Dunăre.“) Activând intens, în acești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a izbucnit revoluția din Ploiești, Pogor și Triandafil ieșise din guvern, iar la Justiție se afla Alexandru Lahovary.18 Revoluția din Ploiești a fost - dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din armată, s a dus în Franța unde a luat doctoratul în Drept. Apoi s a stabilit la Ploiești, avocat.19 Din actele dosarului găsim că Candiano-Popescu a proclamat republica numind ca regent pe generalul Nicolae Golescu, iar ministru de Rezbel pe Ion Brătianu. Pe el s-a numit prefect de Prahova. La dosar s-au găsit următoarele acte, câteva telegrame cu acest cuprins : „D-lui căpitan Georgescu, comandantul punctului Predeal, Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat având de cap pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei și pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totdeodată vă veți pune la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea iar de urmare veți raporta pe dată. Ministru de Rezbel ad-interim, Ion Brătianu“20 Bineînțeles această telegramă a fost plăsmuită la Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oricând voia putea să fie domnitor. Alexandru Ioan I nu avea trebuință să zică ca Alexandru Lăpușneanu, că «dacă țara nu-l vrea, el o vrea». Cuza nu a voit deși țara l-a voit, pentru că el nu a voit rezbel civil, pentru că a voit pacea acestei țări, pentru că a voit să fie demn de numele ce poartă. Și cum, fraților! După ce v-am spus aceste cuvinte, noi cari suntem aci, unii mai bătrâni decât Dânsul, unii luptători subt El, mulți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bani. Piesa de 10 capeici, 0,25 bani. Sfanțul, piesa de 20 kreițari vechi, 0,70 bani. Jumătate sfanț, piesa de 10 kreițari vechi, 0,35 bani.19 Duelul în armată începe să ia întindere îngrijorătoare, de aceea ministrul de Rezbel, generalul I.Em. Florescu trimite tuturor comandanților de corpuri o circulară prin care dispune ca, în caz de conflict între militari, să se procedeze în felul următor: „1) Orice conflict s-ar ivi între doi militari, ei sunt datori a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a părăsi guvernul“ nu este foarte exactă; acesta a ieșit din guvernul Lascăr Catargiu abia peste un an, la 7/19 ianuarie 1875. Primar a fost ales colonelul Manu, mai târziu generalul Gheorghe Manu.2 Generalul Florescu, ministrul de Rezbel, era un bun român, patriot și lucra sârguitor pentru mărirea puterii militare a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an, la 7/19 ianuarie 1875. Primar a fost ales colonelul Manu, mai târziu generalul Gheorghe Manu.2 Generalul Florescu, ministrul de Rezbel, era un bun român, patriot și lucra sârguitor pentru mărirea puterii militare a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]