198 matches
-
cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite, Între care: instruirea programată (În care Își are originea de fapt Instruirea Asistată de Calculator), metoda algoritmizării (algoritmi de conținut, algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare, algoritmi de programare și dialogare cu calculatorul etc.), dialogul specific om-mașină care face posibilă angajarea unui Întreg sistem de interacțiuni elev-calculator (care pot conduce la precizări clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a construi un edificiu Înainte ca el să existe). Internetul nu face decât să crească aceste posibilități, să multiplice ocaziile imaginare ale celor care Îl Întrebuințează; să facă să crească posibilitățile de manifestare a imaginației, a creativității, a anticipațiilor rezolutive; - de a-și Îmbogăți vocabularul specific domeniului care interesează; - de a-și exersa abilități de comunicare (În limbi străine); - de a-și dezvolta strategii de procesare a informației. Integrat Într-un sistem educațional, Internetul oferă profesorului dar și elevilor/studenților
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Multe familii, de pildă, chiar își încurajează propriii copii să fure. Apoi, în numeroase cazuri, familia își dorește trecerea de la o stare (a) la o altă stare (b), face eforturi în acest sens, dar nu reușește. În respectiva situație, comportamentul rezolutiv al familiei este să apeleze la o instanță exterioară, la asistență în a-și rezolva problema. Și, anticipând, să observăm că unul dintre principiile fundamentale ale asistenței și terapiei familiale moderne este de a-i convinge pe membrii grupului familial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ați completa respectiva situație pentru ca rezolvarea la care se va ajunge să fie mai eficientă din punct de vedere didactic? 2. Găsiți o altă cale de rezolvare a problemei (situația 3) și argumentați de ce este ea mai potrivită, în demersul rezolutiv, decât celelalte două. Scenariu: Cooperare și competițietc "Scenariu\: Cooperare și competiție" Radu Diaconescu este un tânăr director care tocmai a fost numit la o școală în care cadrele didactice sunt, în marea lor majoritate, mai în vârstă. El însuși a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Instruirea programată Instruirea programată este o metodă modernă apărută ca o consecință a implicării informaticii în metodologia didactică. Ea se bazează pe parcurgerea unei programe de învățare, adică a unui algoritm prestabilit, alcătuit din alternări de secvențe informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunoștințe. Mijloacele instruirii programate s-au concretizat prin utilizarea calculatoarelor și a softurilor educaționale realizate pe baza programelor școlare. Avantajul instruirii programate este reducerea timpului de însușire a cunoștințelor. De asemenea, se asigură o însușire de către
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
Instruirea programată Instruirea programată este o metodă modernă apărută ca o consecință a implicării informaticii în metodologia didactică. Ea se bazează pe parcurgerea unei programe de învățare, adică a unui algoritm prestabilit, alcătuit din alternări de secvențe informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunoștințe. Mijloacele instruirii programate s-au concretizat prin utilizarea calculatoarelor și a softurilor educaționale realizate pe baza programelor școlare. Avantajul instruirii programate este reducerea timpului de însușire a cunoștințelor. De asemenea, se asigură o însușire de către
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
recuperările ulterioare sunt parțiale. Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Învățarea școlară trebuie să conducă la formarea și dezvoltarea stilului cognitiv, rezolutiv, al modalităților proprii de receptare, de codificare, de prelucrare și aplicare a informațiilor în rezolvarea unor situații problematice. Școala nu mai pregătește copilul pentru un anumit rol social (Coprey, 1991) și nici nu-l poate instrumenta cu toate deprinderile, capacitățile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
găsim într-o lucrare clasică a lui James G. March și Herbert A. Simon (1964, p. 163). Una dintre tezele centrale ale lucrării este următoarea: „trăsăturile de bază ale structurilor organizațiilor și ale funcționării lor sunt derivate din caracteristicile produselor rezolutive umane și ale alegerii raționale”. Diferențierea organizațiilor în mai multe departamente (producție, marketing, cercetare etc.) trebuie să-și găsească explicația și în strategia de soluționare a problemelor complexe: descompunerea lor în subprobleme mai simple ce pot fi mai ușor abordate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de autoritate al lideranței să construiască optimul decizional pentru viitorul imediat și cel strategic al țării noastre. Deocamdată, logistic și ca resurse umane, este mai productiv să ne asociem microsociologiei, implicându-ne În cercetări-acțiune cu studii-pilot care pot aduce nuanțe rezolutive pentru diverse segmente ale spațiului social, În care avem anumite acumulări și o practică relevantă de cercetare. Să ne focalizăm, neechivoc, pe complementaritatea reușitelor noastre; vanitățile, orgoliile și ideosincraziile să le aruncăm la coșul de gunoi al istoriei. Acesta este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate integratoare ce dispune de o statică de tip conflictual și o dinamică rezolutivă de tip evolutiv. Fiecare sistem și-a elaborat propria „istorie”, rezultând variante de „istorii”. Probabil de aceea, J.-F. Lyotard a putut spune despre cunoașterea socială produsă în cadrul „proiectului iluminist” că a luat forma unor „povești” sau „narațiuni” care și-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mare parte, vizau diminuarea efectelor „tranziției” (pentru a folosi un termen cunoscut, deși acesta este mai mult o „formă fără fond” în sensul lui Maiorescu, adică un termen care nu își găsește suportul epistemic), și nu analiza și gestionarea rezolutivă a cauzelor generatoare ale efectelor respective. Mai mult, odată cu deschiderea oficială a negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană (februarie 2000) și a capitolului 7 - Agricultura (2002), problemele mediului rural (sociale și economice) au devenit priorități ale discursului public. În contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rapid și elevul își va controla mai mult efortul prin confirmarea pe mai departe a unei reușite. Instruirea programată se bazează pe parcurgerea unei programe de învățare, adică a unui algoritm prestabilit, alcătuit din alternări de secvențe informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunoștințe etc. Dimensionarea unei asemenea programe se face în conformitate cu următoarele principii: principiul pașilor mici și al progresului gradat (prin fragmentarea dificultăților în unități gradate care să conducă, din aproape în aproape, la soluționarea integrală); principiul participării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
creative și stimularea aptitudinilor libere și pline de promptitudine nu pot fi realizate decât în prezența unei consilieri atente din partea psihologiei. Situațiile de instruire apreciate ca intervenții asupra personalității umane în devenire au drept scop ajutarea elevilor pentru dobândirea capacităților rezolutive, necesare atât în soluționarea problemelor personale, cât și a celor care privesc adaptarea socială. Pentru favorizarea adaptării actuale și viitoare a elevului la condițiile evolutive ale vieții contemporane, cadrul didactic nu mai poate promova aceeași relație statică de predare - învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile școlare contemporane șiîn sălile de clasă, competențele manageriale ale cadrului didactic sunt primordiale. Aserțiunii anterioare îi corespunde ca suport de tip rezolutiv șiconstatarea că fenomene și manifestări de tip antișcoală, neidentificate și nediagnosticate la timp, pot degenera frecvent în situații de criză educațională, conținuturi care vor face obiectul cercetării noastre în capitolele ulterioare. Și, pentru că diagnoza unei situații specifice de criză, neînsoțită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune individuală, care exclude îndoiala. Acest lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la nivelul întregului sistem psihic și pregătirea pentru o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unei analize transversale se disting următoarele componente internealePC: 1. Competența științifică - abilități necesare pentru manipularea cunoștințelor; - informație științifică selectată, veridică, actualizată, precisă; - capacități de transmitere a cunoștintelor; - inteligență, dar mai ales înțelepciune; - experiență didactică flexibilă; - competență - multiple și variate strategii rezolutive; - aptitudini pentru cercetare, experimentare și control; - inițiativă și obiectivitate în evaluare; - capacități și strategii creative; - operații mentale flexibile și dinamice; - capacități de transfer și aplicare. 2. Competența psihosocială (optimizarea relațiilor interumane prin și din activitatea educativă) - capacitatea de a stabili
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
minut pierdut în fazele incipiente se poate converti în zile de căutări și de eforturi mai târziu. De aceea, perioadele de criză, evenimente cu caracter atipic, solicită cadrului didactic nu numai promptitudine și rapiditate (ambele circumscrise eficienței), ci și variante rezolutive, de multe ori nestructurate, non-standard, în raport de analiza și diagnoza inițială. Numărul alternativelor pentru decizie e bine să fie multiplicat, durata luării deciziei foarte scurtă și neînsoțită de ezitări. La fel de dăunătoare sunt și inconsecvențele, marcate prin reveniri. În teza
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din mers fără stagnări și pauze. Cursivitatea intervențiilor, gradul de omogenitate și coerența sunt verificate și optimizate prin intermediul controlului. 6.2.7. Evaluareatc "6.2.7. Evaluarea" Are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii demersurilor rezolutive. E bine să fie configurate seturi de indicatori relevanți pentru a evita distorsiunile în apreciere și pentru certificarea nivelului final. O întrebare se ridică însă aici: când se poate spune despre o criza că s-a finalizat? Nivelurile de conștiință
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fost cei care au dus la o comunicare tensionată și chiar la Întreruperea acesteia (dacă așteptările nu coincid se ajunge la conflict: minciuna, obrăznicia În relațiile părinți-copii duc adesea la conflict). A șasea ședință a avut ca obiectiv optimizarea comportamentului rezolutiv În grup. Am utilizat un singur exercițiu, „Colajul”, În care tehnicile de bază au fost: artterapia (tehnica colajului), dramaterapia (jocul de rol) și metafora terapeutică. Efectele acestui exercițiu au fost următoarele: copiii au putut experimenta fenomenul luării deciziei În cadrul unui
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
se confundă cu rezolvarea prin algoritmi, modele cunoscute, date, • Privește problemele slab/rău structurate, situațiile-problemă care generează conflict cognitiv, • Căutare a soluției prin construire progresivă, cu depășirea obstacolelor cognitive • Prin analiză critică a contextului problemei, schemelor mentale, reactualizare a experienței rezolutive și a strategiilor posibile, prevedere și analiză a dificultăților și erorilor, analiză de sarcină și a condițiilor. • Prin formulare de ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a operațiilor, a relațiilor, a riscurilor. • Prin formulare de soluții, comparare în perechi alternative, analiză criterială și alegere a celei optime. • Prin analiză a abaterilor, a problemelor potențiale cu influențe negative, construirea arborelui decizional. Prin simulare, joc de roluri, scenarii rezolutive cu raportare la condiții și perspective. • Prin prevedere a proiectelor acționale în condiții variate de aplicare, reconsiderare, completare, corectare, prevenire, ameliorare, dezvoltare. • Prin utilizare ca instrumente: matrice de analiză criterială, hartă conceptuală sau situațională, arbore decizional, diagrame, inventar de consecințe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Faptul nu surprinde, dat fiind că anxietatea manifestă este situațională, principala sa cauză fiind varietatea, complexitatea și varietatea sarcinilor pe care subiectul trebuie să le soluționeze și cu care absolvenții de învățământ universitar se confruntă mai ușor grație capacității lor rezolutive superioare. Accesul în universitate implică alegerea acelor candidați care dispun de resurse intelectuale mai înalte. Acestea le permit să formuleze cu rapiditate și eficiență răspunsuri la problemele adeseori inedite ale clienților, îmbogățindu-și repertoriul de răspunsuri profesionale, fapt care, pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
noi premise ale colaborării prin adaptarea la noi stiluri de lucru specifice membrilor acestor grupuri; - fragmentarea unei probleme, furnizarea spre soluționare a fragmentelor unor echipe diferite natural structurate; ulterior, la ora de seminar, se urmărește legarea fragmentelor care reprezintă etape rezolutive, ceea ce reclamă cooperarea între echipe perechi, iar soluțiile fiecărei perechi de echipe sunt susținute de un reprezentant; în final, reprezentanții se întâlnesc, formează o nouă echipă care stabilește soluția finală; - lucrul pe echipe în spațiul informal corelat cu schimbarea compoziției
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
corelat cu schimbarea compoziției lor în spațiul formal; rezultatele primei etape sunt păstrate de un reprezentant al echipei din spațiul informal, acesta urmând să continue soluționarea cu alți membri, ceea ce reclamă comunicarea către noua echipă a unor aspecte ale procesului rezolutiv din prima etapă. 6. Concluzii Cercetarea relevă necesitatea acordării unei atenții sporite acelor modalități de susținere, acomodare a studenților la mediul universitar legate de problematica lucrului în echipă. Studiul strategiilor de adaptare a studenților la condițiile și sarcinile mediului academic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de amenințare), nu este permis limbajul si comportamentul violent si abuziv. Lista de reguli poate fi afișată în spațiul destinat medierii, astfel incat sa fie in câmpul vizual al celor implicați in mediere. Este un element eficient de control al procesului rezolutiv. Analiza conflictului - definirea problemei: in aceasta etapa are loc o discuție focalizata pe analiza conflictului, sunt împărtășite pozițiile părților, se explorează conflictul pana la epuizarea subiectului, ceea ce da satisfacție părților. Rolul mediatorului: controlează sesiunea, conduce discuția, urmărește ca fiecare dintre
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]