122 matches
-
și 1 kg de făină 3- studenții: păi ăștia nici carte nu știu" (userul "fratele lu' Moromete", 26.11.2008, http://www.libertatea.ro/ stire/base-nu-i-mai-fierbe-pe-alesi-223038.html). 2.2.3. Un alt textem popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect; a constrânge să judece mai bine, să se poarte cum trebuie. ♦ (Cu valoare de interjecție) Ai dreptate! just! da! desigur!" Utilizarea acestui termen de către Ghiță Pristanda a făcut ca, atunci când cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu valoare interjecțională, el să dobândească un sens mai degrabă ironic și antifrastic ("ce prostie!", "ce aberație!", "vezi să nu!"... etc.). Acest sens pare să îl fi avut în vedere, de exemplu, eseistul Andrei Cornea, care și-a intitulat chiar Rezon rubrica pe care a semnat-o săptămânal în "Revista 22". Însă tot în această categorie se încadrează numeroase alte construcții din discursul jurnalistic: "Și îmi zic, amintindu-mi vorba hâtră a lui Creangă, că n-ar fi rău să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
hâtră a lui Creangă, că n-ar fi rău să fie bine. Chiar e loc de un pic de bine după atâtea greșeli de guvernare, după haos și potopul de vorbe goale cu care am fost ambetați de promisiunile neonorate. Rezon!" (Carmen Mihalache, " N-ar fi rău să fie bine", în Deșteptarea, 13.01.2010, http://www.desteptarea.ro/n-ar-fi-rau-sa-fie-bine.html). Sau: "Rezon, monșer! Dacă am fi toți așa profunzi în gândire, bașca vrednici creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
greșeli de guvernare, după haos și potopul de vorbe goale cu care am fost ambetați de promisiunile neonorate. Rezon!" (Carmen Mihalache, " N-ar fi rău să fie bine", în Deșteptarea, 13.01.2010, http://www.desteptarea.ro/n-ar-fi-rau-sa-fie-bine.html). Sau: "Rezon, monșer! Dacă am fi toți așa profunzi în gândire, bașca vrednici creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac în ea" (userul "Bibicu, nene Iancule", http://www.capital.ro/articol
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac în ea" (userul "Bibicu, nene Iancule", http://www.capital.ro/articol/printul-charles-transilvania-este-o-comoara-din-punct-de-vedere-agricol-119835.html). 2.2.4.1. Dacă a traduce, bibic și rezon sunt niște lexeme recunoscute și înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând apăreau Chiriac cu „Las’ pe mine, jupâne !...”, Veta strigând disperată „Chiriac ! Chiriac !”, Zița „Monșerul meu !” și, în final, Spiridon, care scotea capul prin deschizătura cortinei ca să rotească o pereche de ochi albi și să exclame
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
umbre de îndoială ("Poate, totuși, că realitatea nu-i chiar atât de neagră!"), pune punctul pe i: "Adevărata problemă a Iașilor nu e ignorarea puținelor valori pe care le mai are, ci tratarea lor de-a valma cu falsele valori." Rezon! Mai departe, este acuzată mediocritatea (care, vorba lui Preda, unde se duce, tot mediocrități caută) și lipsa de reacție a ieșenilor, ce se împacă la modul fatalist cu pogorârea orașului în anonimat. Acad. Eugen Simion constată și el că "Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
înseamnă semnele plus și minus. Un an de slujbă pentru el este ca trei pentru alții". Continuă Const. Călin: "În zilele noastre, ar trebui rescris așa: un an de slujbă pentru dânsul este ca zece (ori mai mulți) pentru alții." Rezon! Regretând cu of polemic că, astăzi, "Bosul de la Ligă" este mai cunoscut decât președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oarecum în aceeași categorie: face parte tot dintre visătorii ce nu-și poartă carabina în peisaj ca să împuște, ci mai mult ca să hălăduiască. De altfel, și zice: "simpla deplasare în teren reprezintă o ocazie de a mai ieși din cotidian". Rezon. Nu se mai vânează pentru carne, ca-n epoca de piatră, ori ca-n "epoca de aur", când măcelăriile erau goale și doar pușca ne ajuta să așezăm câte ceva în tigaie, ci pentru a avea acces la farmecul inefabil pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ar fi lăsat pe uliți acum cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "de aceia daru Prefectura neavând unde plasa pe asemenea nenorociți până la dezlegarea mijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimite" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferent a scris în rezoluția sa (nr. 28472): "Epitropia nu are nici un cuvânt de a refuza primirea unor asemenea bolnavi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Dar viața ne învață multe, nu-i așa? Când, a doua zi, discutam problema cu Cosma și îi vor beam de „situația falsă“ în care mă aflu prin acest fapt, mi-a răspuns: „Nu suntem cu toții în atâtea situații false?“ - Rezon. Seara - concert la Năvodari. ți-l voi povesti. Apus de soare pe Siut-Ghiol, văzut din autobuz. Mlaștini. Orașe noi și oameni noi. Noaptea mai bună - deși cald în cămăruța mansardată, și pat (dublu) împărțit cu altul. Dimineața, Cosma mă antrenează
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai sus se adăuga și o circumstanță agravantă mă întorsesem recent de la Berlin, una din "plăcile turnante" ale spionajului mondial și cine știe dacă nu fusesem racolat de CIA, KGB, STASI, Mosad... "Trădare, trădare, dar s-o știm și noi". Rezon! Eram conștient că odată intrat în Ministerul Afacerilor Externe "m-am făcut tovarăș cu dracul", Securitatea, urmând să mă însoțească non-stop, ca o umbră, avându-și "ochii și urechile" peste tot, la capătul liniei telefonice, la serviciu, la acțiunile diplomatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
oficiind un autodafé în anul de grație 1979, dând pe cei doi pradă "flăcărilor iadului", poate aș fi obținut și eu râvnitul statut de "dizident", care astăzi aduce atâtea beneficii celor care "și dă-i și luptă neicusorule de la '48"! Rezon! Din sutele de colete am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri și filme documentare, pe care le-am folosit ulterior pentru seri culturale, expoziții, donații. Expedierea "efectelor" predecesorului cu "ochi albaștri" a fost de tot hazul. Primisem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
imputație și vot de blam!" Situația de mai sus îmi amintește și de o vorbă a unui colaborator de-al meu, portar de ambasadă, un tip simpatic și șugubăț: "Când vrea Domnul cu săracu', dintr-o bubă-i umple capu'!" Rezon!) În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă cu cifru, cumpărată "afară" în anii mai buni. Văzându-mă trist și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și legionară În România, deși capii ei ideologici au fost adulții - Mussolini, Hitler și Nae Ionescu. O Întreagă literatură care veștejește vârsta a treia ni se surpă din rafturi peste bietele noastre argumente care vor să-i găsească, totuși, un rezon; o „Împăcare” cu ea, dacă nu o glorificare a ei, cum se găsește „ea”, această a treia vârstă, atacată și defăimată din aproape toate părțile, Încât, cum spunea odată cineva, „ți-e și rușine să fii bătrân!”... Și cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care primise camera cea mai mică, dar care avea balcon. Întrebat asupra motivului bucuriei, deși avea un spațiu cu mult mai mic decât ceilalți, a precizat: "Băi fraierilor, o cameră cu balcon e ca o țară cu ieșire la mare!". Rezon! Având acum "domițil", mi-am adus "frumoasa" în capitală, am angajat-o la Biblioteca Centrală de Stat, ne-am făcut buletine de București, ceea ce pe atunci era ceva ce nici nu se putea visa, și am început să ne rostuim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mine oficiind un autodafé în anul de grație 1979, dând pe cei doi pradă "flăcărilor iadului", poate aș fi obținut și eu râvnitul calificativ de "dizident", care astăzi aduce atâtea beneficii celor care "și dăi și luptă neicusorule de la '48"! Rezon! Din sutele de colete am reușit să salvăm multe cărți și albume, discuri și filme documentare "noi nouțe", pe care le-am folosit ulterior pentru seri culturale, expoziții, donații. Expedierea "efectelor" predecesorului a fost de tot hazul. Primisem de acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încât el autorizează uneori și colocvia- litatea și antilirismul poeziei optzeciste la un poet precum Ion Stratan. În poemul „Trei” din ciclul Pentameronul, Caragiale se insinuează prin clișeul memorabil : „Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură ?/ Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură ! ! !” sau o probă de intertextualitate postmodernă cu Caragiale în poemul „Cinci” : „În beții, lupanare. Sînt Mațe- Fripte./ Privesc la comèdie, plîng./ Curat murdar. Căldură mare.” Mircea A. Diaconu relevă chiar un exces în demistificarea ludică a retoricii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
anostă poezie căpăta strălucire. După citirea poeziilor, poetul nu avea voie să-și explice opera, pentru că - spunea Maiorescu - „aceasta ne aparține nouă”. Poetul odată ce creează lucrarea sa, ea devine indiferentă pentru dânsul; poetul chiar ne poate rătăci căutând să dea rezoanele sale subiective”. Eminescu avea o altă părere când poezia nu era înțeleasă: „O poezie nu trebuie înțeleasă în totul, continuu, căci dacă toți bucherii de la școală o înțeleg, atunci nu mai e poezie”. Deși la Junimea prima anecdota, această societate
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
junimist devenise așa de serios încât Gane îi scria lui Maiorescu, în oct.1887. „Mă întrebi cum rămâne cu aniversarea Junimii în anul acesta. Răspund cu francheță că eu, unul, nu găsesc nimerit a se mai ține la Iași, pentru rezonul că aici abia de mai există o fărămătrură din vechea Junime literară... Astăzi nimene nu mai scrie în Iași, nu se mai țin sâmbetele întruniri, nu mai avem Convorbirile, care erau cheagul care ne lega, prin urmare, a face aniversarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de a răspunde unor împrejurări majore, excepționale. (Se aud de la o vreme voci singulare care explică starea actuală „dezastruoasă” economică și administrativă tocmai prin „spiritul” profund diferit ce „domnește” la nordul sau în sudul României; dincolo însă de un anume rezon în ce privește excesiva centralizare financiară, nu cred că e cazul să-i imităm pe extremiștii din Lombardia italienilor, care vor „reîmpărțirea Italiei” folosind reale nemulțumiri ale populației în scopuri politicianiste! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu trinul lor, și noi cu Țara Moldovei”. Rezon. Dar peste câteva decenii, personajele lui Caragiale și autorul lor o dau pe bere. Damele mai beau și câte un aperitiv, ca doamna Verigopolu. La un vermut îl invită și Pascalopol pe Felix dar moșierul, când e singur, bea apă
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
află pentru patru lei noi că: „ Nu trebuie să scapi ocazia vreunei sesiuni de masturbare în doi - dar lasă-l pe el s-o facă pentru tine”. Și primesc sfatul judicios: „Lasă-te cucerită de un tip mai în vârstă”. Rezon! Singurul lucru relativ interesant în revistele de acest fel ar putea fi rețetele culinare, perfect utile ambelor sexe. Din păcate, ele sunt fie concepute pentru handicapați (nu folosesc femininul din decență), de pildă „paste cu suc de roșii”, fie imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în țară, imediat s-a inaugurat acea politică economică care durează și până astăzi. Culpabilul cel mai mare este el; el trebuie lovit fără cruțare, el trebuie arătat cu degetul. Pericolul cel mare este acest om, trebuie pus deci la rezon. Trebuie ca țara în pi cioare să-i zică cuvintele care s-ar părea că pentru dânsul au fost inventate: Il faut se soumettre ou se démettre. A mai tolera în condițiile actuale influența sa nefastă este a voi să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]