39 matches
-
punerea în scenă a unei piese de teatru, respectiv în realizarea de dramatizări ale unor texte/fragmente de texte epice îndrăgite (schițe, basme, fabule etc.). Perspectiva inițială, cea a receptării și, implicit, a decodării, interpretării (de exemplu, ca formă de ,,rezonare" cu acțiunile unora dintre personaje), așadar a raportării la textul dramatic presupune prezentarea în fața copiilor preșcolari a unei alte realități, cu decor, personaje, fond sonor etc.; demersul cadrului didactic trebuie să vizeze concentrarea atenției copiilor pe diversele elemente ale reprezentării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a fiecărui sem(al) al teritoriului cultural. Pentru el, textele sunt viori, gata să se cutremure sub gândul ațintit care le „ciupește” stârnind melodii latente. Temele pe care le dă în rafale testează inteligența proprie, suplețea limbii române, capacitatea de rezonare a literaturii la desene variabile. Andrei Terian descrie exact mecanismul: „Temele lui Nicolae Manolescu au în comun credința în complexitatea literaturii, concepția că textul semnifică întotdeauna mai mult decât spune. Indiferent de unghiul de abordare, criticul găsește de fiecare dată
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
iubitei sale, se dovedește, pe măsură ce se felicită chiar pentru iscusința cu care răspunde la întrebările procurorului, nu numai ucigașul căutat, ba chiar un ucigaș bolnav, care și-a măcelărit victima și a integrat bucăți din trupul ei în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi astfel conceput pe invers, ca un program cinic de exterminare în masă, astfel bunăstarea și (scurta) fericire a supraviețuitorilor ar fi asigurată. Scriitorul stăpînește perfect tehnica gradării coșmarului, a obsesiilor psihismului
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
întregului. Dragostea este percepută prin gesturi mici și simple, nu prin tragism și cutremur (e un timp anti-dostoievskian, s-ar spune): Oliveira se gândește (în timp ce și simte) la cât de important este, de pildă, să îți ții de talie iubita. Rezonarea sa, însă, este complicată ca un verset filozofic: Și aceasta putea fi o explicație, un braț înlănțuind o talie subțire și caldă, în mers se simțea jocul ușor al mușchilor ca un limbaj monoton și stăruitor, un limbaj îndărătnic, te
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din copilăria mea ideile despre valoarea acestui rang. El căzu în urmă în ochii mei, cu toate că nu mă pot dezbina neci acum de superioritățile nașterei; este o superioritate aceasta, creată de natură, care se lasă dovedită de nedreaptă numai prin rezonările minții, nu însă din necese curat naturali. Eram, precum zisei, sărac însă mândru, cum trebuie să fie un spaniol, și o dorință nestingibilă după onoare și glorie ardea în inima mea jună. Această dorință căpătă o putere nouă prin amorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul individual de „pasărea măiastră”, de pe
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
cei mai mulți dintre profesori anumite aspecte paraverbale specifice (dicția clară, intensitatea vocii ușor ridicată, vorbirea fluentă, vocea caldă când oferă explicații). Alături de ceilalți parametri paraverbali, înălțimea și timbrul vocii profesorului joacă un rol important în captarea atenției elevilor, în convingerea și rezonarea afectivă. Pe fondul unei stări de emotivitate, creșterea sau scăderea timbrului vocii în sala de clasă poate crea o stare de oboseală, iritare și de disconfort elevilor. De asemenea, copleșiți de cerințele multiple, unii dintre profesori uită că o voce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
surprinde ideile centrale, cuvintele-cheie etc., capacitatea de concentrare, interesul față de subiect, confortul fizic și psihic, admirația față de locutor etc.; * răspunsul condiționat de existența scopurilor prezentate supra (ascult pentru a...) presupune acțiuni de tipul parafrazare, repetare, formulare de întrebări, feedback nonverbal, rezonare cu sentimentele/trăirile locutorului etc. Acestora li se poate adăuga, din teoria rogersiană (după Peretti, Legrand, Boniface, 2001, pp. 323-325), necesitatea actualizării unui comportament de comprehensiune, presupunând: * ecou concretizat în manifestări verbale de tipul: Aa; Da; Corect; Exact; Evident; Înțeleg
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deseori cu conștiința relativității acestui adevăr sau, uneori, a imposibilității lui), dar tot din-tr-o perspectivă a eului, căci vine cu o interpretare proprie a lumii naturale, a lumii sociale sau a lumii construite. El nu realizează însă creația din perspectiva rezonării în sensibilitate (în sentimentalitate), precum poetul, a acestei relații cu cosmosul, ci din perspectiva raționalității. Pentru filozofii care concep filozofia (și) ca trăire (precum Fr. Nietzsche, S. Kierkegaard, A. Camus), raționalitatea aderă însă și la palierul sensibilității. Cu toate acestea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
afinitate ideologică cu Eugen C o ș er i u, ce se poate detecta uneori, este explicabilă printr-o aderență comună la filozofia hegeliană și prin prevalarea factorului individual, dar, la marele lingvist, spre deosebire de Noica, se poate constata o accentuată rezonare cu atitudinea obiectivă față de limbă. În aceeași sferă a stilului individual se poate înscrie și încercarea lui Noica de a revoluționa terminologia filozofică românească prin îndepărtarea ei de vocabularul internaționalizat, deși limba română literară și limbajul ei filozofic au astăzi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și demenți, imaginația este foarte săracă sau chiar lipsește (în formele grave). 4.1.6. Tulburări ale conștiinței Conștiința reprezintă trăirea dimensiunii specifice și a sensului clipei existențiale, printr-un proces de reflectare determinată cognitiv și printr-un proces de rezonare determinată afectiv, trăire ce este concretizată în imaginar printr-un construct mental al realității temporal-fizice al contextului existențial, construct ce definește sensul valoric și moral-atitudinal al ființei umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]