205 matches
-
ridica fruntea, se întrerupea din scris și întreba pe câte unul cu o curiozitate nesimulată: "Cum te împiedică să scrii?" îl simțise după felul cum vorbea că o să-l facă să se bâlbâie, și că acela va da un răspuns ridicul. Că, nu știu ce, tovarășul secretar general umblă cu lozinci... Lamentabil! Cu lozinci umblau toți, nici măcar nu-l ironiza, să-i reamintească necesitatea lozincilor pe care partidul le lansa pentru mobilizarea maselor. Ce era însă cu această formulă. Ce ne împiedică să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un zadarnic surâs care nu se vroia, dar nici... nu era serafic. Adolescenta avea fie o paletă de tenis în mână pe un teren de tenis în costumul respectiv, fie bețe de schi pe o pârtie de zăpadă cu o ridiculă căciuliță pe cap, fie rame de barcă, pe fond de lac cu putrezi copaci împrăștiați ici-colo pe suprafața apei. "Ăsta e Lacul roșu, strigai, Ghilcoșul, nu?!", ca și când dacă era așa, parcă vroiam eu să spun, mama fetei avea dreptate, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care te urcă cu schiuri cu tot în vârful pârtiei... o minune, poți să schiezi ore întregi... Pregătește-te, mergem să-ți cumperi schiuri, un costum, o flanelă groasă, bocanci și să nu te prind că îți cumperi și o ridiculă căciulită cu moț, ai frizura deasă, n-o să răcești, bizuie-te pe mine... Gata, sâmbătă la prânz plecăm..." Am spus mai înainte că sânt ispitit să-mi închid caietul. Nu! De ce? Îl voi continua până la consumarea nenorocirii pe care am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prăpăstioasă și n-ași fi vrut să schiez alături de ea făcând prea des plugul. "Asta trebuie s-o fac singur, îmi spusei, și de atâtea ori până o să-mi redescopăr perfect echilibrul într-o alunecare nu prea grozavă, dar nici ridiculă în comparație cu sborul ei..." Pornii deci și schiurile începură să mi-o ia înainte cu o viteză cu mult prea mare decât mă așteptasem. "Cum se cade fără pericol?", mă întrebai. Dar nu mai avui timp să-mi amintesc și mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Le punem în formă de piramidă și noi ne culcăm și ne lăsăm acoperiți de zăpadă. Dacă e ca furtuna să se oprească Salvamontul o să observe vârfurile schiurilor și o să ne desgroape corpurile..." O ascultai, deși în capul meu, fără ridicula căciuliță de schior și biciuit de furtună (ce bună ar fi fost acum acta căciuliță, nu-mi mai simțeam urechile), nu se armonizau deloc spusele ei că noi doi vom trăi ca în poveste, cu ideea de a renunța la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a lega la un loc, într-o capodoperă de humor, limba cea mai comică posibilă în care un singur cuvânt pus bine e de ajuns ca să producă impresia dorită de dânsul, cu schimonosirea ce trebuie adusă realității pentru a deveni ridiculă"11). Întreg demersul exegetic tinde spre o atare concluzie: "rezumat al chipului de a fi al țeranului român", Creangă e un "original", un "fatalist", cu idealul "în trecut", fiind "trăit mai aproape de popor". Astfel, prima cercetare a operei humuleșteanului deschide
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
simplu: orașul vrea pe unii și Chirițescu pe alții! {EminescuOpXII 330} Mai deunăzi încă oamenii aleseră 5 inși pe care Chirițescu [î]i scosese din consiliu, căci nu-i plăceau. Dar Chirițescu le-a invalidat alegerea și pe ce motiv ridicul! Iaca copia de pe recursul ce s-au făcut cătră minister. Domnule ministru, Suntem realeși ca membri ai consiliului comunei Alexandria, din care am fost escluși în arbitrarul mod care este cunoscut și d-voastră prin plângerile ce am făcut. Rezultatul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ticălos românesc; mulțămiți să fim că această pătură de hoți și de parveniți nu ne alungă limba din biserică și din școală să fim mulțumiți că aceste lături sociale aristocratizate nu ne vând robi. Dar la ce se mai mănține ridicula titulatură de Regat al Romîniei? E C. A. Rosetti romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se asoțiază la senzația generală sânt foile oficioase și ordinile de zi ale Camerelor, se speră însă că curentul le va scoate în curând din răutăcioasa lor muțenie. În Moldova senzația este și mai accentuată ca la noi. Încărcată de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului roșu în Iași a devenit pentru multă vreme imposibilă. Moderații înfuriați aruncă asupra d-lui Panu acuzația de trădare de corespondență. Acel domn, sâmbătă seara, când apăruse foaia noastră, după o conferență de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și râdem de ele. râdem și... după opinia {EminescuOpIX 283} unora adevărata comedie trebuie să te facă melancolic... ne întristăm. Acesta este efectul piesei lui Gogol, ca și acela al adevărului și naturei. Natura și adevărul sunt serioase. Oricât de ridicule ni s-ar părea în costumul lui Momus, mizeria, nimicnicia caracterelor omenești și înjosirea lor pot produce veselie, dar aceasta va fi însoțită de o tristă rezonanță, ca ariile de danț ale compozitorilor germani. De aceea s-au și observat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a șterge din calea planurilor sale această școală, ceea ce nu s-ar putea califica altcum decât de asasinare. La multe împinge însă necuratul pe îngîmfații cari urmăresc cu cinism problema de estirpațiune a tot ce e românesc. E în adevăr ridicul cum de se leagă comisiunea tocmai de școalele din protopresbiteratul Dobrei, declarîndu-le de necorespunzătoare, pe când în comitetul Hunedoarei, tocmai arondismentul Dobrei este în cele școlare cel dintâi, ba poate în întreaga arhidieceză puține ținuturi se vor putea lăuda cu școli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitice ale patului procustian: "George Demetru Ladima intră cumva și el în vreuna dintre aceste categorii de ființe, aparent desăvârșite, notate însă prin vreun minus, sau prin vreun adaos (...)? Vreau să spui, talentul sau intransigența morală au ceva din surplusurile ridicule și periculoase (...)? Să fie într-adevăr poetul un exemplar sortit să fie fatal și <<greu cenzurat de moarte>>?"422 Chiasmul existent în articol creează simetrie, nu uniformizare, element ce asigură aceeași spațialitate aproape arhitecturală pentru vastitatea romanului și la care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
anumit „patos al egalității” pe care-l găsim foarte răspicat la Alain. Pofta de inegalitate, care presupune adulație față de cei puternici ca tribut al aroganței față de cei mici, e dovadă sigură de vulgaritate: „Il n’y a rien de plus ridicule que le style du tyran”*, scrie Alain într-un loc. A fi ca statut social pe aceeași treaptă cu toată lumea, a nu pretinde un statut distinct, de castă, înseamnă a proclama ceea ce se poate numi o „civilizație a pietonului”, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poveste...nici o tremurare depre ea, deci lumea, după ce ultimele ei... Nu știu: Finalul vioi, ca o suferință a foamei înțepenită în zahar, după o ruladă din vitrina unui cofetar rafinat. Spațiul dinre tine și acel Obiect este totuși un spațiu ridicul, pentru că acolo cineva ar putea să spună chiar ceva serios, ca să rămână totul cât mai exotic și plin de antrenament. Cineva ca tine trebuie să fi învățat lumea să fie așa de plicitisitoare. Și drept mulțumire lumea știe, cine este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sunt cele care se subsumează unor tipologii, care sunt construite în coordonatele mecanice ale unor date prestabilite. În acest context, afirmația sa cu privire la personajele de roman nu mai pare atât de paradoxală: "Toți eroii complecși sunt niște ipocriți, sublimi ori ridiculi, care nu vor să admită izvorul automatic al actelor lor."318 Această viziune asupra personajelor ține, de fapt, de o trăsătură pe care Călinescu o atribuie clasicului în general și anume plăcerea de a introduce faptele în categorii. Vocația normării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dangereuse si elle se tournait à mépriser les anciens, et à négliger de les étudier") 82 Ibidem, p.70. ("Je ne crains pas de dire que les anciens les plus parfaits ont des imperfections. " ) 83 Ibid., p. 75. ("monstrueuse et ridicule") 84 Ibid., p.78. ("C'est notre folle et cruelle vanité, et non pas la noble simplicité des anciens, qu'il faut corriger") 85 Viorica S. Constantinescu, op. cit., p. 15. 86 Jonathan Swift, Povestea unui poloboc Satire și alte pamflete
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Și totuși, încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, Grigore I. Alexandrescu, primul biograf al scriitorului, observa că acesta „este poate singurul autor pe cât cunosc eu, care a știut până acum să lege așa de minunat și natural tragicul cu ridiculul”. Iar cu prilejul împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la moartea lui C., Dumitru Furtună atrăgea atenția că ar fi o greșeală „a se presupune că marele povestitor a fost îndeobște un om prea vesel”. Absorbind cam tot ce s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
e nevoie de afinități profunde ale cercetătorului cu obiectul studiat, obiect care altfel îi rămâne cu totul exterior și străin ca un fruct căruia nu i-ai vedea decât coaja fără să-i poți gusta miezul. Nu cunosc o mai ridiculă figură decât aceea pe care o face un ateu, care tratează despre adevărurile supreme ale credinței în numele științei, sau decât aceea pe care o face un psiholog cu sufletul opac, care vorbește totuși grav și apodictic despre subtilele fapte spirituale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieux", îl a "au moins trente-six ans" (Lettre 39, p. 114); Madame de Merteuil et la Présidente de Tourvel ont environ 22 ans; Cécile et Danceny, leș plus frais, souffrent de la même maladie de la jeunesse qui a comme symptômes le ridicule, le sourire bête, la candeur de l'ignorance, le pathétique amoureux et l'inconstance 9. Danceny, Valmont, Prévan, Gercourt, leș hommes qui motivent leș lettres des femmes, soit par présence effective, soit accidentelle ou virtuelle, șont réduits à "joli" "très
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
p. 154. 8 Voir le commentaire très pertinent de Georges Vigarello, Histoire de la beauté. Le corps et l'art d'embellir de la Renaissance à nos jours, Paris, Seuil, 2004, p. 114. 9 Leș deux șont admirablement surpris dans leur candeur ridicule dans la variante cinématographique de 1989, signée Milos Forman, avec Fairuza Balk dans le rôle de Cécile. 10 Valmont, 1989, avec Annette Bening, Colin Firth, Fairuza Balk et Meg Tilly. 1 Irena Chiru, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009, p. 108
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stă nu numai în locul sau pentru substantiv, ci înlocuiește (sau reprezintă), reluând, sintagme, propoziții, fraze: „...s-o admiri și s-o desmierzi,/ Ca pe-o marmură de Paras sau o pânză de Carregio,/ Când ea-i rece și cochetă?/ Ești ridicul, înțelege-o...” (M. Eminescu, I, p. 157); pronumele o înlocuiește aici propoziția Ești ridicul. Realizarea diferită a trăsăturilor deictice, semantice, morfologice și sintactice stă în legătură cu identitatea specifică a diferitelor subclase de pronume. PRONUMELE PERSONALETC "PRONUMELE PERSONALE" Fac parte din această
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fraze: „...s-o admiri și s-o desmierzi,/ Ca pe-o marmură de Paras sau o pânză de Carregio,/ Când ea-i rece și cochetă?/ Ești ridicul, înțelege-o...” (M. Eminescu, I, p. 157); pronumele o înlocuiește aici propoziția Ești ridicul. Realizarea diferită a trăsăturilor deictice, semantice, morfologice și sintactice stă în legătură cu identitatea specifică a diferitelor subclase de pronume. PRONUMELE PERSONALETC "PRONUMELE PERSONALE" Fac parte din această clasă pronumele al căror conținut semantic este orientat în mod fundamental de dezvoltarea categoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fost, desigur om, oricât ar fi el de Înapoiat În ce privește bunul gust, care să nu se fi Întrebat ce fel de specie de caraghios trebuie să fi fost acela care a Împodobit a doua capitală cu atâta prisosință și ridicul. Un oraș cu stâlpi boiți, plasați ici colo, Într-o disperată simetrie, steaguri și brad. Mitocănia te izbește cu atâta putere, Încât te Întrebi dacă Siamul nu ți-ar fi oferit un spectacol mai apropiat de cerințele de astăzi. Iașul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria esteticii, vol. III, "Estetica modernă" (partea I), traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1978. 190 Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii, Colecția "Capricorn", București, 1984. 191 "Hos iccirco parốdous nominarunt, quia praeter rem seriam propositam alia ridicula subinferrent. Est igitur parodia rhapsodia inversa mutatis vocibus ad ridicula retrahens", apud G. Genette, op. cit., p. 25. 192 Daniela Petroșel, în Parodia și vârstele literaturii române, teză de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 2006, p. 32. 193Idem, pp. 504-505
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1978. 190 Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii, Colecția "Capricorn", București, 1984. 191 "Hos iccirco parốdous nominarunt, quia praeter rem seriam propositam alia ridicula subinferrent. Est igitur parodia rhapsodia inversa mutatis vocibus ad ridicula retrahens", apud G. Genette, op. cit., p. 25. 192 Daniela Petroșel, în Parodia și vârstele literaturii române, teză de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 2006, p. 32. 193Idem, pp. 504-505. 194 Mihail Bahtin, François Rabelais și cultura populară în Evul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]