139 matches
-
de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate, s-a întreprins studiul morfologic, fiziologic și biochimic concretizat prin încadrarea lor taxonomică. Sușele de levuri studiate au fost izolate din câteva sortimente de vinuri (Fetească Albă, Riesling, Muscat Ottonel și Alligote) din podgoria Bucium. Vinurile au fost neîmbuteliate, prezentând un conținut diferit în alcool, unele fiind depreciate din punct de vedere microbiologic. S-au obținut culturi pure prin tehnica utilizată de Domercq (1970). Principalele caracteristici utilizate curent
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
la antibiotice, trei sușe sunt rezistente la actidionă ( 1S , 3S și 4S ) și două sunt sensibile ( 2S și 5S ). În urma studiilor morfologice, fiziologice și biochimice efectuate la 5 sușe de levuri izolate din diferite sortimente de vinuri (Fetească Albă; Alligote; Riesling Italian și Muscat Ottonel) din podgoria Bucium se desprind următoarele concluzii: Sușele 1S , 3S și 4S se încadrează în grupul levurilor sporogene, clasa Ascomycotina, familia Saccharomycetaceae, genul Saccharomyces, (sușa 981S aparține speciei Saccharomyces italicus, sușele 983S și 984S aparțin speciei
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
peste 2,6% din suprafața agricolă a comunei. Vița de vie altoită era deținută de către proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu două decenii în urmă, poate, din întîmplare, în micul oraș din Moldova... Cameleoni au fost, ei mai sînt încă, și-or fi, în neamul românesc! Stăteam pe terasa atît de plăcută a Casei Universitarilor din București și sorbeam un Riesling de Jidvei. La trei mese de mine, însoțit de prietena lui creolă, era un fost amic, Nichi, operator tv., care pînă-n '89 avea voie să-l filmeze pe Ceașcă de aproape. Nu trece mult și apare un alt amic, Petrică
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
putut constata că fiecare specie este mai bogată în anumiți aminoacizi. Nuciferele sunt bogate în arginină și acid glutamic, strugurii în arginină și metionină. La struguri s-au evidențiat deosebiri între soiuri. În timp ce unele soiuri au sucul sărac în aminoacizi (Riesling, 200 mg/100 ml), la alte soiuri conținutul este de trei ori mai mare (Chardonnay, 595 mg/100 ml; Cardinal, 674 mg/100 ml). Principalii aminoacizi din legume și fructe sunt în număr de 37, din care 14 cu caracter
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Bistrița Bistrița N., Batoș Mureș 2 centre distincte: Geoagiu Hunedoara și Dej Cluj. Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Tâmboiești Vrancea, Cârligele Vrancea, VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
distincte: Moldova Nouă Caraș Severin, Tirol Caraș Severin, Recaș Timiș, Jamu Mare Timiș, Teremia. Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roze de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Creață de Banat, Pinot noir, Cadarcă, Riesling italian. Dintre soiurile de masă, sunt cultivate cele din epocile de maturare III și IV: Chasselas doré, Muscat de Hamburg, Muscat de Adda. V. Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului 26. Miniș-Măderat Miniș Arad, Măderat Arad 27. Diosig Diosig Bihor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Silvaniei Salaj, Zalău, Samsud Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei 30. Murfatlar Murfatlar Constanța, Medgidia Constanța, Cernavodă Constanța 3 centre distincte: Adamclisi Constanța, Chirnogeni Constanța, Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2 centre distincte: Hârșova Constanța, Dăeni Tulcea 32. Sarica-Niculițel Niculițel Tulcea, Tulcea Tulcea, Măcin Tulcea Principala direcție de producție este producerea vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Sauvignon, Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la supramaturare până la 280-300 g/L. Cultivată în sud, este deficitară în aciditate (sub 3, 5 g/L acid sulfuric). Se cultivă în Transilvania (Alba Iulia, Bistrița, Mureș, Sibiu, Cluj, Sălaj), Moldova (Iași, Vaslui, Vrancea, Botoșani), Muntenia (Buzău, Prahova, Dâmbovița). Riesling italian este o varietate mai productivă decât Rieslingul de Rhin, dar vinul este departe de a avea calitățile acestuia. Cultivat mult în Ungaria. Este un soi de viță de vie cu struguri pentru vinuri albe de calitate. Struguri cilindrici, au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sud, este deficitară în aciditate (sub 3, 5 g/L acid sulfuric). Se cultivă în Transilvania (Alba Iulia, Bistrița, Mureș, Sibiu, Cluj, Sălaj), Moldova (Iași, Vaslui, Vrancea, Botoșani), Muntenia (Buzău, Prahova, Dâmbovița). Riesling italian este o varietate mai productivă decât Rieslingul de Rhin, dar vinul este departe de a avea calitățile acestuia. Cultivat mult în Ungaria. Este un soi de viță de vie cu struguri pentru vinuri albe de calitate. Struguri cilindrici, au o aripioară (prima ramnificare a rahisului). Boabe dese
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
L Blaj 12,7 4,4 25,1 Valea Călugărească 12,0 3,6 24,5 Drăgășani 12,2 3,5 25,7 Tg. Jiu 11,7 4,0 21,3 Soiuri pentru sucuri de struguri: Aligote, Fetească regală (recomandate) Riesling italian, Fetească albă (autorizate) Must de 160-180 g/L, aciditate totală ridicată (5-6 g/L H2 SO4), cantitate redusă de pectine (sub 0,5 g/L) și fructuozitate în grad ridicat. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Băbească
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Păstorel una scrisă în nemțește și în românește: Beți cu încredere vin Apa trece, pietrele rămân! Vintilă Russu-Șirianu ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va da cep unui butoi de <Riesling> care a împlinit șapte ani. Solemnitatea va avea loc chiar la cramă. Păstorel răspunde: Invitat fiind la cramă Eu, răspund ca bun creștin, Printr-o scurtă telegramă: Vin! -Ia aminte, vere, la frumusețea vorbirii din bucata: „O întâmplare veche”: Bunicul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Păstorel se arată a fi mai catolic decât Papa, adică mai purist decât idolii săi, francezii înșiși, căci, iată, aceștia din urmă nu găsesc nimic grotesc în a asocia unei choucroute (mâncare cu varză acră) excelentele vinuri albe ale Alsaciei, Riesling ul ori Gewurztraminer-ul. În această poziție radicală a autorului moldav se poate observa cum occidentalizarea bucătăriei noastre, practicată ca o formă fără fond, tinde permanent să șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești: gustul acru al multor mâncăruri. Nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un produs premium, gama „La putere“, un produs ce vizează un public țintă elitist. Acesta va fi găsit doar în rețeaua de hoteluri, restaurante și firme de catering. Gama „La putere“ cuprinde soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Riesling, Sauvignon Blanc. Vinurile vor costa între 60 și 100 de lei noi. Într-o primă fază, „La putere“ a fost lansată pe piața daneză, pretențioasă în materie de vinuri, primită foarte bine. ( D. B.) Apicolă Duminică, 26 martie, în sala Orpheum
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
autorizate la înmulțire și comercializare. În același context al sinonimiilor și omonimiilor se includ și denumirile greșite ale unor soiuri existente în colecțiile ampelografice, sau faptul că unele soiuri se cultivă în alte zone sub diferite denumiri, de exemplu soiul Riesling se cultivă în Africa de sud, sub denumirea de Johanniesberg, iar soiul Gamay se cultivă în California sub denumirea de Napa Gamay. Din aceste considerente este imperios necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notează următoarele caractere:forma secțiunii transversale, suprafața, culoarea dominantă, prezența lenticelelor, perozitatea și grosimea internodiilor. În secțiune transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc) sau aplatizată (Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor, muscat (Muscat Ottonel, Muscat de Alexandria), foxat (la hibrizii producători direcți), herbaceu (Cabernet Sauvignon) sau alte gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca element de descriere a soiurilor de viță de vie, interesează sub următoarele aspecte: prezența sau absența semințelor în bob și din acest punct de vedere există struguri fără semințe (Corinth noir), cu rudimente (Sultanină) și cu semințe complet dezvoltate (Riesling italian); lungimea semințelor oscilează de la foarte scurte (Vitis rupestris), la lungi și foarte lungi (Alphonse Lavallée și Muscat de Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]