5,274 matches
-
doar unii rostesc, verbalizează. Cînd aveam vreo șase ani, s-a ivit o zi mare în viața mea: tata a eliberat un loc într-una din bibliotecile lui, ca să-mi aranjez și eu cărțile mele, acolo.ș...ț Era un rit înițiatic, o dovadă a maturizării: cel ale cărui cărți stau în picioare nu mai este copil - e un bărbat. Acum eram și eu ca tata. Cărțile mele se adresau atenției celorlalți." Singurul criteriu de a-și aranja mica bibliotecă a
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
din presa românească de azi ilustrează mai ales tendința “ecumenică” (în sensul lărgit al termenului) de subliniere a asemănărilor, a punctelor comune dintre diferitele religii, prin folosirea unui lexic unitar, chiar prin extinderi semantice ad-hoc. În prezentarea unor sărbători, credințe, rituri religioase, sînt folosite desigur cuvinte cu sens religios general: post și rugăciune - “o lună de post și rugăciuni” (vlg = Viața liberă - Galați; arhiva Internet, 2002) “perioada de sfârșit a postului și rugăciunilor” (vlg 2002); credincios: “Ești un tip credincios? - Da
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
în registrul bisericii drept competentes, baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în Sfânta Treime (acest rit, comun pe vremea lui Ambrozie și Augustin Răsăritului și Apusului, s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceea, alcătuind pentru voi un discurs mai limpede. Căci nu trebuie să ții mereu încordată mintea ascultătorilor, fiindcă obosește repede. Nici nu trebuie să-i dai mult răgaz și libertate, căci și de aici, iarăși devine leneșă. De aceea felu rit trebuie să fie chipul învățăturii și trebuie să potrivești cuvântul, făcândul uneori mai laudativ, alteori mai polemic”<footnote Chrys., Exp. in Ps., 41, 1 (ed. rom., 209). footnote>. În altă parte, scriitorul antiohian a combătut cuvântările pompoase, alcătuite numai pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
elucubrații metafizice laicatul încă nedeschis cucerniciei. * "11 martie. Îl visez azi-noapte pe Hoditz. Asta fiindcă văd aseară în Genealogia lui Ottokar Lorenz că s-a născut în 1717, anul alcătuirii Marii Loji Londoneze, și a murit în 1801, anul fondării Ritului Scoțian cu 33 de grade. Stranie contrapondere: două date, două frății rivale. Notez și ziua în care contele a apărut pe lume: 23 august - vreau să cred că la miezul nopții, în cumpăna zodiilor, atunci când se împreunează pentru o clipă
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc starea, dar sunt abolite ca sensuri. Dincolo de rit sau de cutumă, valori aproape inerte sau de Încetățenită formă a incantației, poezia lui Dinescu speculează un alt interval În a-și defini prerogativele. Întâlnim la acest scriitor un soi de "mutație" În conformația scriptică, lăsând la o parte stilul
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
simbolurile de credință erau destul de vagi. Fiecare biserică Își avea propriile tradiții; despre multe dintre acestea nu avem mărturii, pentru că nu ne-au fost transmise În scris. Asupra acestui lucru aduce lumină Tertulian (după ce a vorbit despre anumite practici În ceea ce privește ritul botezului, despre normele cu privire la primirea euharistiei, posturi, rituri de rugăciune, folosirea frecventă a semnului crucii): Harum et aliarum eiusmodi disciplinarum si legem expostules scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V.
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Își avea propriile tradiții; despre multe dintre acestea nu avem mărturii, pentru că nu ne-au fost transmise În scris. Asupra acestui lucru aduce lumină Tertulian (după ce a vorbit despre anumite practici În ceea ce privește ritul botezului, despre normele cu privire la primirea euharistiei, posturi, rituri de rugăciune, folosirea frecventă a semnului crucii): Harum et aliarum eiusmodi disciplinarum si legem expostules scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V. Morel, „Disciplina”. Le mot et l’idée représentée
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di antichità cristiane, A. Di Berardino (ed.), Genova/ Milano 2006, vol. I,1154-1162. footnote> Formula trinitară din Matei 28,19, pusă În legătură cu ritul botezului, a fost lărgită și Îmbogățită ca și conținut În timpul primelor veacuri. Aceasta Îi era prezentată candidatului la botez sub formă de Întrebări. În același timp s-a dezvoltat o mărturisire de credință cristologică legată de Învățătură și de predicare
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
unei finalități. Prin conturul său, timpul cadențial exprimă conductivitatea unui către-aici/acum, ca loc/moment al modului de ajungere în gata-de-inițiere. Dar, ceea ce pentru autorul călăuzitor/revelator reprezintă un proces catarctic (în vederea inițierii din stadiul următor), face din OS ritul unei modalități de spre-actualizarea-finalității, de ordin pregătitor. Din această perspectivă, parcursul OS comportă o pătrundere concentrică în lumea umbrelor, ca tăceri sub-sonore, în așteptarea unui acum înnoit (prezumat ascensional, ca simbol sonor al unui înțeles ascuns). Ținem să precizăm că
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
să sufere persecuții, membrii acestora fiind discriminați și chiar amenințați. Este momentul în care comunitatea evreiască din Babilon va reprezenta punctul de referință și suportul moral și religios al tuturor evreilor din diaspora. Rabinii acestei comunități vor pune bazele unui rit religios destinat în special diasporei și care viza păstrarea identității culturale și religioase a evreilor exilați, în condițiile în care libertățile comunităților ebraice începeau să fie din ce în ce mai limitate. Babilonul cade sub ocupație arabă în anul 637 d.Hr. și astfel
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nouă așezare pe malul sudic al Mediteranei. Nu toți musulmanii și evreii spanioli au ales calea exilului. Mulți au preferat convertirea la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a fi exilați de pe teritoriul spaniol de către Inchiziție. Populațiile de origine evreiască au preferat migrația către America de Sud, instalându-se în special în Brazilia, în vreme ce membrii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
din gîndurile pe care mi le-a trezit lectura Jurnalului suedez al Gabrielei Melinescu, poetă, de la începuturile sale, a ceremoniilor de iarnă, pe care le continuă și acum, cu aceeași vitalitate în așteptarea unei mari Primăveri, o Primăvară ale cărei rituri minunate se străvăd mereu printre dansurile albe ale celor de iarnă.
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
concretețea zilei ce însumează pansamente uzate drojdie ideologie fezandată repetă: ia-ți adio și pleacă în ciuda faptului că nu vei ajunge nicio dată Sfaturi metafizice Fii atent trăiești în provincie într-un orășel ghidat după codul bunelor maniere și după rit mul în care tușesc bătrânele bigote sărută mâna doamnei proaspăt coafate salută fanfara crescătorilor de porumbei călători fii ceremonios în fața autorităților autocrate sau blânde sau amețite de somn fii atent ce cravată îți pui în ce partid te înscrii dă
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
spre prima variantă, cunoscută fiind ascendența scriitorului rus. (Făcea parte dintr-o familie extrem de cultivată, mama fiind o excelentă profesoară de liceu, iar tatăl un erudit profesor de dogmatică la Academia Teologică din Kiev, specialist în religii occidentale - pasionat de ritul anglican - și cunoscător de limbi vechi și moderne, între care și engleza.) La tabloul de puzzle aproape complet, lucrat cu minuție, răbdare și pasiune de Ion Vartic, am adăuga și "piesa" biografică vizând impulsul inițial al scrierii primei variante a
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
asist. univ. Ionuț Dorobanțu, 31. 05, ora 17. Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; Mineralogie estetică; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucutiene“; „Gravură Käthe Kollwitz“ (10-17; l., închis); „Helios“: Pictură Adriana Tomici Ilin (l. -v. , 9-18; s., 10-15; d., închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala Internațională de
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
educativ. Prezintă dirijorul Dorin Frandeș, 10. 06, ora 16 (Bazilica Minoră din Radna). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; L. , închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; (9-17; D. , 12-18; L. , închis); Muzeul de Artă: „Portrete de femei în pictură“ (10-17; L. , închis); „Helios“: Pictură Adriana Tomici Ilin (9-18; S. , 10-15; D. , închis); Facultatea de Arte Plastice: „Comunicarea simbolică - Reperele începutului“ (8-20); „Acces“: Design
Agenda2003-23-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281101_a_282430]
-
Solist: Paul Sperry (SUA), 19. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sud-vestul Germaniei în Banat și Transilvania“; „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Restituiri“ - pictură și obiect Elena Minodora Tulcan (l. -v. , 9-18; s., 10-15; d., închis); Facultatea de Arte Plastice
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
Baecker (Germania), soliști: Dale Kavanagh și Thomas Kirchoff, 26. 06, ora 19 (Palatul Cultural). Muzeul Banatului: „Pentru că aici este mai bine de trăit decât în Țara Șvabilor - Din sudvestul Germaniei în Banat și Transilvania“ (10-17; L. , închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; D. , 12-18; L. , închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucuteniene“; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; L. , închis); „Helios“: „Szög-Art și prietenii săi“ (L. -V. , 9-18; S. , 10-15; D. , închis
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]
-
Vivaldi - 300 000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziția studenților Facultății de Design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Sărbătoarea Paștelui în Banat (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării - Capodopere cucuteniene“; „Portrete de femei în pictură“ (10-17; l., închis); „Helios“: „Szög-Art și prietenii săi“ (m. -s. , 9-18; l., 10-15; d., închis
Agenda2003-26-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281180_a_282509]
-
lei). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziția de sfârșit de an a studenților Facultății de design din cadrul Universității Tibiscus; „Istoria Castelului Huniade“; Mineralogie estetică „Sanctuarul de la Parța“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție permanentă (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Vetró Artúr; Pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor al XIX-lea și al XX-lea
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
mai ales că pârtiile de schi cu un strat suficient de zăpadă atrag ca un magnet împătimiții sportului alb. De asemenea, în această perioadă se mai află aici și turiști din Republica Moldova sau Ucraina, care petrec Sărbătorile de iarnă după rit vechi. În această lună, stațiunile montane de la noi din țară sunt ocupate în proporție de 50 - 60%. (A. -M. G.) Pârtii olimpice de schi Dacă România nu beneficiază de un circuit de Formula 1, existând o astfel de inițiativă, dar
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
modestă donație în favoarea săracilor sau numai din milă creștinească, botezau retrodatînd). I-am răspuns deschis că nu puteam să fac asta, nu din fidelitate față de iudaismul mamei mele, ci pentru că mi se părea un adevărat sacrilegiu să mă supun unui rit religios în urma unei constrîngeri violente exterioare. La început, Curzio m-a privit așa cum face un adult cu un copil neștiutor în ale vieții: apoi m-a urmărit cu o seriozitate care atunci mi s-a părut exagerată. După aceea am
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
ambasadorul Ucrainei, a avut o întâlnire cu domnul subprefect Dorel Gătlan și apoi cu primarul Gheorghe Ciuhandu. În cadrul discuțiilor de la Primărie, oaspetele a adresat mulțumiri municipalității pentru sprijinul acordat comunității locale ucrainene în vederea construirii unui lăcaș de cult ortodox de rit ucrainean. Printr-o hotărâre a C.L.T. , s-a atribuit, în folosință gratuită pe o perioadă de 49 de ani, Parohiei Ortodoxe Ucrainene un teren în suprafață totală de 1 818 mp, situat pe str. Lidia nr. 3/C și str.
Agenda2004-16-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282302_a_283631]