61 matches
-
comparatiste a lui Mircea Eliade 3, putem socoti invenția lumii seculare ca pe un refuz tacit al categoriilor universale ale experienței religioase 4. Dacă experiența creștină a lumii este reglată între polul sacru și cel profan, logica seculară exclude această ritmare teodramatică a spațio-temporalității. Deși pledează de jure pentru conservarea religiozității în spațiul privat, logica seculară a modernității exclude de facto religiosul prin recursul la câteva procedee subversive. Unul dintre acestea este impoziția linearității aritmice în experiența timpului 1 și a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și de discrusul regulativ, care se referă la regulile de ordine socială. Trebuie însă specificat aici că există diferențe semnificative între felul în care un cod este transmis și felul în care este realizat. Codul cultural
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a întrecut pe sine în acest roman, cum de puține ori i s-a întîmplat în prea întinsa-i operă, construind un text sobru, dens și plin de nerv. Îi reușesc îndeosebi contrastele, ceea ce este ideal pentru acutizarea conflictului și ritmarea tensiunii dramatice. Pe de o parte, se profilează chipul lui Nechifor Lipan, în măreție de legendă, pe de alta, făptașii meschini și caricaturali. Dar să reținem: întreaga problematică este transferată în plan moral și religios. Întrucît moartea a fost provocată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Vera, încălecată, în genunchi, cu picioarele depărtate peste mijlocul său, aplecându-se, răsturnând uleiul din palme pe spatele rănit, apoi și pe pulpe, în jos, până la glezne. Masaj delicat, ațâțător. Refuză să-și întoarcă fața, primi doar vocea plină, încărcată, ritmările trupului svelt, încetinit de-o lene grea și fierbinte, dar proaspăt și mătăsos. Pielea dogorea, îl strângea... totuși simți când Lucian, parcă lovit, se ridicase. Reuși să-l vadă depărtându-se, încovoiat, singur, până la dunga apei. Trase una din revistele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de ruptură sunt încă, și mai mult ca niciodată, valori de poziție. Dacă eternitatea înseamnă jumătate din artă, ce-i de făcut cu cealaltă jumătate, despre care încă se consideră, de la Baudelaire încoace, că trebuie să exprime epoca? A evita ritmările istorice ale vizibilului prin superstiția clipei inepuizabile ar fi la fel de zadarnic precum a evita străfulgerarea mereu reîncepută a emoției prin luarea în considerare numai a epocilor privirii. Să ne ferim a confunda logica creației și logica percepției într-un fel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
menținerea vitezei orizontale acumulate pe alergare și coborârea centrului general de greutate pentru înscrierea ulterioară a acestuia pe o traiectorie mereu ascendentă. Caracteristica principală a acestei părți a elanului este dată de modul de execuție al ultimilor 2-3 pași (de ritmarea și lungimea acestora): antepenultimul scurt, penultimul pas lung și ultimul pas cel mai scurt (având ca efect creșterea vitezei orizontale ce s-a pierdut pe penultimul pas). BĂTAIA reprezintă a-2-a fază a săriturii în lungime și durează din momentul așezării
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Greșeli: îndoirea trunchiului prea mult spre înainte; poziția umerilor prea retrasă (lungirea ultimului pas); impulsie incompletă a piciorului de bătaie; bătaia durează foarte mult; desprinderea nu se face și spre înainte ci numai în sus; viteză prea mică pe elan; ritmarea incorectă a ultimilor pași, (ultimul pas prea lung); aterizarea pe un picior (unul înaintea celuilalt); piciorul de atac este întins în timpul zborului (la 1 și 1⁄2 pași în aer) și nu ajunge în poziție de pas sărit; ducerea prea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
vedere teoretic, în două părți: prima parte (sau faza de accelerare) - urmărește acumularea și menținerea unei viteze optime; a doua parte (sau curba de impulsie - Mihăilescu L.N., 2001) - viteza este puțin redusă pentru pregătirea și efectuarea bătăii. Acest lucru impune ritmarea specifică a ultimilor 3 pași: scurt - lung- cel mai scurt, ceea ce fac ca, C.G.G. să coboare în faza de sprijin (momentul verticalei) a penultimului pas, pentru ca de aici acesta să urmeze numai o traiectorie ascendentă, ce va favoriza creșterea vitezei
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pași). Competiția va fi ultimul mijloc folosit la încheierea oricărei etape de învățare / consolidare. Ștacheta metalică să fie înlocuită la început cu un cordon elastic pentru ca executantul să nu aibă nici un fel de reținere. Se va pune accent pe: ▪ ritmarea pașilor elanului și sporirea vitezei pe parcurs prin accelerarea alergării; ▪ exersarea mișcării penultimului și a ultimului pas; ▪ executarea avântării cu piciorul oscilant în alte condiții decât la ștachetă: din mers, din alergare cu atingerea unor obiecte suspendate, etc; ▪ exersarea la
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
finul bisturiu disociativ al științei, flacăra de sudură a filosofiei, vraja artei ne-a făcut să urcăm de-a lungul mileniilor de la ființa abia iesită din vălmășagul instinctelor biologice, la omul veacului nostru. O anumită sclipire a culorilor, o anumită ritmare a formelor materiale, o anumită armonizare a acestor vibrații ale aerului care sunt sunetele, capătă prin creația artistică calitatea de semn înzestrat cu virtutea de a provoca emoții și idei. Ochiul și urechea ne sunt solicitate de lumini, culori, forme
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
text cu minciuna pe o melodie cunoscută. Omul se simte atras de melodie și acceptă involuntar și textul respectiv. Omul deschide inima să se bucure de melodie dar intră și mizeria din text. Un alt aspect al controlului minții este ritmarea, accelerarea frecvenței bătăilor de tobe în cazul unui moment mai important. Informația transmisă se recepționează fără a se supune conștientului. Se întîlnește și în cazul unor filme. Un alt mod de a capta atenția omului este prin mișcarea în continuu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
față de dinamica oblicelor. Unitatea de structură compozițională constă în știința, în capacitatea de a grupa și asocia formele în familii de forme, care duc la compoziții unitare stilistic. 1. Compoziția cu linii orizontale reprezintă punctul de pornire în studiu, iar ritmarea lor simetrică sau asimetrică este o primă modalitate de animare a suprafeței. 2. Liniile verticale reprezintă polul opus ca semnificație și obligă la un alt mod de organizare a imaginii. 3. Compozițiile echilibrate rezultă din relațiile care se nasc între
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
temă vizuală. II. Orizontala, element fundamental al structurilor compoziționale echilibrate Corneliu Baba Întinderea nesfârșită a câmpiei, lipsită de forme accidentale, declanșează în privitor echilibrul sufletesc, liniștea și pacea. Omul se simte ca o făptură singulară situată între cer și pământ. Ritmarea, prin micșorarea perspectivă a orizontalelor, accentuează senzația de adâncime a imaginii. Se stabilește un prim dialog între formele apropiate și cele depărtate față de privitor. Proporționarea iscusită a acestor elemente accentuează senzația de spațialitate. Creatorul poate să stabilească și o ierarhizare
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Meridiane, București, 1980, pag. 52, 122; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 173. „Pătimaș al genului, Ciucurescu caută soluții variate de compoziție, de ritmări de registre narative (Predarea lui Osman Pașa), de intensități de culoare care să-i pună în valoare sensibilitatea. Unele din lucrările sale pe tema folclorului denotă o grafie decisă, acorduri de culoare viguroase și limpezi, siguranța de mișcare în raport cu punctele
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
date fizice sau biografice, ci prin metaforă. Artistul făcea desigur o glumă când se autointitula sculptor, pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția, păstrând suprafața lemnului, iar cu vopseaua nu căuta alte subtilități în afara celor impuse de ritmare și alternarea culorilor. Nici epitafurile sale nu sunt „poezie”; ele stau foarte aproape de bocet, versificația, rima și ritmul pe care sunt construite țin de mnemotehnica oralității, prin care o idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
citit muzical ritmic sunt puncte indispensabile de plecare în rezolvarea problemelor de natură ritmică, prevăzute în programă, în planificarea orientativă și în manualul de muzică al clasei a III-a. Adăugirile și aprofundările muzicale ca și formarea deprinderilor muzicale de ritmare, scriere, citire, recunoaștere și improvizație a duratelor muzicale, în diferitele combinații ritmice, se vor realiza în general prin aceleași activități muzicale, pe care copiii le-au desfășurat în jocurile ritmice din clasa a II-a. În clasa a III-a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Meridiane, București, 1980, pag. 52, 122; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 173. „Pătimaș al genului, Ciucurescu caută soluții variate de compoziție, de ritmări de registre narative (Predarea lui Osman Pașa), de intensități de culoare care să-i pună în valoare sensibilitatea. Unele din lucrările sale pe tema folclorului denotă o grafie decisă, acorduri de culoare viguroase și limpezi, siguranța de mișcare în raport cu punctele
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
date fizice sau biografice, ci prin metaforă. Artistul făcea desigur o glumă când se autointitula sculptor, pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția, păstrând suprafața lemnului, iar cu vopseaua nu căuta alte subtilități în afara celor impuse de ritmare și alternarea culorilor. Nici epitafurile sale nu sunt „poezie”; ele stau foarte aproape de bocet, versificația, rima și ritmul pe care sunt construite țin de mnemotehnica oralității, prin care o idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
când a fost impostat izolat. Încă există pericolul de a le confunda (surda cu sonora: s cu z; f cu v; t cu d; ș cu j; p cu b). Pentru cei cu logonevroze și tulburări de ritm se exercită ritmarea prin diverse procedee, exemple de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite. Tactul pedagogic și psihoterapia logopedică constituie acum o mare virtute în a-l face pe copil să participe cu plăcere și interes la corectarea vorbirii sale. Mai ales în această
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bine distincte, în care exercițiul, observația sistematică, conversația, compunerile orale susținute sau nu de imagini (mai ales în serie), povestirea, iar la cei mari și compunerea scrisă, sunt utilizate individual sau în grupe omogene. Pentru cei cu bâlbâială se impune ritmarea prin diverse procedee, exercițiile de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite, iar pentru dislalici, dizartrici, alalici exerciții de motilitate a elementelor fono-articulatorii și de gimnastică generală continuate în toate etapele corectării. Psihoterapia individuală și de grup însoțește toată activitatea psiho-logopedică, evidențiind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale; * ritmarea ultimilor pași. Tehnica elanului implică aspecte (elemente) importante și dintre acestea remarcăm: * stabilitatea elanului care se referă la numărul constant al pașilor, precizia elanului, stabilitatea ritmului general și a vitezei elanului, stabilitatea ritmului ultimilor 6 pași ai elanului, stabilitatea vitezei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realiza viteze superioare). Datele de mai sus se referă la bărbați. Pentru femei se apreciază că valorile sunt cu circa 2m/sec mai mici decât la bărbați, respectiv 7,0-7,7 m/sec pe ultima parte a elanului. Legat de ritmarea elanului pe ultimii pași se observă că pe penultimul pas, majoritatea săritorilor realizează o coborâre a C.G.G. al corpului dar mai puțin accentuată decât la săritura în lungime. Studiile recente au scos în evidență următoarele date (tab.23) pentru ultimii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dobândirea unui automatism în mișcarea de desprindere, prin acțiunile succesive ale piciorului de bătaie și ale celui de avântare; șirea capacității de a orienta desprinderea pe o traiectorie cât * formarea și perfecționarea simțului de coordonare a unor mi * însușirea unei ritmări caracteristice a ultimilor pași, care s ă de o impulsie rapid Întrucât exercițiile indicate pentru realizarea acestor scopuri au fost prezentate la capitolul rezervat exercițiilor din școala atletismului, ne vom limita numai la a le reaminti: * sărituri ca mingea, cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o lume pierdută și care nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu strategia verbală, cu concentrarea și ritmarea frazelor. Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și destin. Mai insistăm puțin asupra valorii bibliofile, amintind de școala de miniatură românească. Grafica fină a miniaturilor redă gustul artistului iscusit, fluiditatea melodică a liniei, exuberantă și magică. Literele folosite au, pe lângă precizie caligrafică, note pline de fantezie, iar ritmările cromatice conferă ideilor tematice îndrăzneală și sentiment, eleganță și sobrietate. Numeroasele pagini ale unor tetraevangheliare (de la Humor, de la Agapia, de la Căldărușani, de la Sucevița), liturghiere și psaltiri aflate în altarele bisericilor ieșene sunt înzestrate cu frumoase ornamente și inițiale, cu asocieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]