919 matches
-
critici muzicali, muzicologi și profesori universitari. Dacă destinul muzicii lui George Enescu este cu adevărat acela de a fi pe deplin înțeleasă abia de generațiile viitorului, nu ne rămâne decât să sperăm că Festivalul va continua să existe, cu aceeași ritmicitate și sub aceleași asupicii binevoitoare. Și poate că, într-o eră nu prea îndepărtată, Muzica va reuși, în fine!, grație personalității emblematice, profund umaniste și pacifiste a lui George Enescu (”sunt un pacifist convins”, declara el), ”să stingă urile, să
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
nu se opresc aici. Festivalul a fost întrerupt așadar după cea de-a zecea ediție, din mai 1988. Din păcate, în acel moment evenimentul de la Iași reușise să intre în enciclopediile internaționale de specialitate, compozitorii și interpreții contau deja pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor, elaborarea graficelor de circulație corelate cu necesitățile de deplasare în bune condiții ale populației; ... c) optimizarea utilizării mijloacelor de transport în comun prin reducerea la minimum necesar a numărului de opriri, sporirea vitezei de circulație, asigurarea ritmicității și siguranței circulației, reducerea consumului de carburanți și energie electrică, întărirea disciplinei personalului; ... d) supravegherea și controlul circulației vehiculelor pe trasee, intervenind operativ pentru depanarea vehiculelor și instalațiilor defecte și pentru deblocarea traseelor. ... Articolul 31 În vederea exploatării raționale și eficiente
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
poștașului care venea mereu la aceeași oră, a lăptarului ce depunea în fața casei sticlele, exact la ora șase dimineața. Eram încântat de mine însumi că plecam la școală întotdeauna la șapte și douăzeci. Încerc și acum să introduc o anumită ritmicitate în activitățile mele. Din instinct sau din experiență, îmi dau seama că fac mai bine lucrurile dacă respect o anumită ordine sau o anumită oră. S-ar putea să fie vorba doar de fixisme ridicole, dar, în același timp, cred
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
elevi“ urmărește includerea în repertoriul teatrului a spectacolelor-lectură, la cererea conducerilor instituțiilor de învățământ din Arad, în funcție de programa școlară. Prima instituție școlară din Arad implicată este Grupul Școlar de Transporturi Auto „Henri Coandă“. „Spectacolele-lectură oferite acestui liceu vor avea o ritmicitate semestrială și vor urmări familiarizarea elevilor cu marile valori ale literaturii și dramaturgiei naționale și universale. Colectivul de cadre didactice a solicitat în acest sens următoarele spectacole: «O scrisoare pierdută», de I.L. Caragiale, «Suflete tari», de Camil Petrescu, «Iona», de
Agenda2006-08-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284767_a_286096]
-
prin aceasta, și sufletul nostru ar fi sfâșiat de cuvinte. Melosul contribuie decisiv la a crea un continuum, o integralitate capabilă să fie receptată nemijlocit de intuiția noastră poetică. "Un factor armonizator indispensabil al poemului este euritmia complexul sistemelor de ritmicitate. Ritmul este cel care, ordonând haosul, captează posibilul: el înfăptuiește geometria de arhitecturare a oricărei ontologii. Unul dintre aceste sisteme este ritmicitatea tensională dintre sensurile componentelor unui poem și tonurile fonemice. Iată poezia La steaua. In primul vers vocala repetată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fie receptată nemijlocit de intuiția noastră poetică. "Un factor armonizator indispensabil al poemului este euritmia complexul sistemelor de ritmicitate. Ritmul este cel care, ordonând haosul, captează posibilul: el înfăptuiește geometria de arhitecturare a oricărei ontologii. Unul dintre aceste sisteme este ritmicitatea tensională dintre sensurile componentelor unui poem și tonurile fonemice. Iată poezia La steaua. In primul vers vocala repetată a semnează prezența luminoasă a stelei, iar terminarea pe silabă accentuată fixează astrul pe boltă ("La steaua care-a răsărit"), pentru ca vocalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu e". În primele două versuri mișcarea are loc de la nonexistență către existență, pe când în ultimele două stihuri mișcarea este inversă, dinspre ontic către extincție. Este surprinsă astfel în aceste patru versuri una din cele mai expresive și mai tulburătoare ritmicități cu balans cosmic. Strofa finală, reia alternanța între un vers enunțiativ, fără conținut mobil, și un vers cu dinamică prelungită prin indefinitul "nopții adânci" și rima finală în ecou, "încă", aceasta amplificând și ducând în indeterminabil adâncul sufletesc ecou al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poezia Și dacă... Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii." "Sublinierea incompatibilității dizarmoniei cu existențialul este viguros exprimată de Eminescu printr-un alt sistem de ritmicitate, și anume acela al ritmicei antinomice. Ca atare, dacă de cele mai multe ori ritmica sensurilor în lirica eminesciană este armonizantă, reflectând comuniunea universală, alteori ea este disonantă sau chiar antagonică, relevând latura inarmonică a lucrurilor, a lumii. Așa se naște "tristețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
idealitate, dintre necesitatea internă hyperionică și inerția telurică, refractară spiritualității. Acest gen de ritmică antitetică apare cu osebire în Pe lângă plopii fără soț.... Ce e amorul ?, Adio, S-a dus amorul. "În cele patru poeme sus este vorba de o ritmicitate dialectică dintre realitatea prozaică și ideal, o tensiune antitetică de ordin axiologic între teluric și celest, între zborul spiritului care nu poate respira decât în zonele de sus ale semnificațiilor eterne și lipsa de zbor a unor ființe fără vocația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
armonic de către poet în speranța comuniunii și osmozei, au rămas tot timpul paralele și nu coincidente, iar acum se despart pentru totdeauna, plecând fiecare pe traiectoria destinului său: "uman, prea uman"pe de o parte, hyperionic pe de altă parte. Ritmicitatea este conflictuală, tragică. Este o disritmie care se naște și exprimă o frustrare valorică de ordin cosmic. "Cu toate acestea, nu principiul dizarmoniei este comunicat de cele patru poezii. Disonanța este chemată aici pentru a împlini o funcție bine definită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Revenind, dacă necesitatea armoniei satisface certitudinea noastră ontologică, a finitudinii, totodată spiritul tinde organic către eliberare. Poemul trebuie să ne ofere deschidere către libertatea fără limite. Eliberarea spiritului cititorului are loc, aparent paradoxal, prin făurirea și trăirea unor structurări și ritmicități care să realizeze iterativ numărul de aur al armoniei, așa cum se întâmplă, de pildă, în muzica lui Bach, artă a ritmicei absolute și care, tocmai prin această ordine perfectă oferă cea mai largă libertate spiritului. Așa are loc, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
spulberă, cenuși... își încheie periplul vizionar cu o deschidere care ne rămâne inaccesibilă: "Eu văd un loc mirific, dar nimănui nu-ncredu-l,/ O taină am pe care n-o pot dezvălui. " Gazeluri perfect tăiate în cristale a scris Hafiz, cu impecabilă ritmicitate metrică, sonoră și ideatică; dar își încheie mesajul astfel: "Nu-ți pune istețimea să înțelegi ce-am spus,/ Căci pana-mi are-o taină și scrie cu nespus." Petrarca, cel care a instituit una din formele prozodice cele mai prestigioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
reflectă și se regăsește plenar, în toate complicațiile și subtilitățile ei. Într-un mod simplu (dar nu simplist) criticul poate fi definit ca un cititor profesionist. E o definiție banală, dacă nu punem accentul pe profesionalism. Ce înseamnă profesionalismul lecturii? Ritmicitatea săptămânală sau lunară a cronicii literare. Gust estetic verificat. Judecată exigentă. Perspectivă critică judicioasă asupra prezentului și asupra trecutului literar. Verificare a valorii prin comparatism și teorie literară. Interpretare personală, bazată pe o argumentație ingenioasă și convingătoare, capabilă să se
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
de mijloace ale pregătirii artistice au fost stabilite astfel încât să contribuie la îndeplinirea obiectivelor propuse. Modelul experimental de pregătire artistică cuprinde o serie de mijloace care au drept scop îmbunătățirea nivelului de pregătire artistică. Acestea sunt: încălzire; exerciții pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice; exerciții cu sprijin la bara de perete; exerciții la centru; exerciții pentru dezvoltarea creativității și expresivității; lucru pe părți artistice și pe exerciții artistice integrale; exerciții speciale la bârnă. Fig. 1. Structura modelului experimental de pregătire artistică
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
părți artistice și pe exerciții artistice integrale; exerciții speciale la bârnă. Fig. 1. Structura modelului experimental de pregătire artistică PREGĂTIREA ARTISTICĂ Încălzirea „1” Lucru pe părți artistice de exercițiu, exerciții artistice „8” Exerciții speciale la bârnă „7” Exerciții pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice „2” Exerciții coregrafice cu sprijin la bara de perete (din baletul clasic) „3” Elemente cerute de Programa de clasificare FRG și alte elemente artistice „5” Exerciții pentru dezvoltarea creativității și expresivității „6” Exerciții la centrul covorului „4
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
bază 3 septembrie - 6 ianuarie (Tabelul 1). În această perioadă de pregătire fiecare categorie de mijloace a fost executată pe o durată mai mare de timp, numărul de repetări fiind variabil în funcție de nivelul de execuție a gimnastelor. Exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice, precum și exercițiile speciale la bârnă, au fost utilizate doar în această perioadă. Exercițiile pentru dezvoltarea creativității și expresivității au fost planificate atât în această etapă cât și în cea precompetițională. Acțiunile motrice specifice fiecărei categorii de mijloace
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
na st a di na in te a ju ng e la ti m pu l 8 a l fr az ei m uz ic al e. 20 MIJLOACE UTILIZATE ÎN CADRUL MODELULUI DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ Modele de exerciții pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice „2” Model utilizat în perioada 3 septembrie - 30 septembrie Notă întreagă • P.I.stând: T1 - T4 - pas înainte cu dreptul, cu percuție pe T1 și numărătoare cu glas tare a timpilor; T1 - T4 - același cu piciorul stâng; T1
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
2006, p. 32 44 Coregraful trebuie să asigure bagajul de elemente și mișcări artistice corespunzătoare cerințelor perioadei de pregătire, și în același timp, trebuie să urmărească dezvoltare calităților motrice specifice și de expresivitate (ținută corectă, execuție artistică, eleganță, coordonare, dinamism, ritmicitate, originalitate), care contribuie la buna execuție atât a a elementelor artistice cât și a celor acrobatice. După cum s-a arătat, programul de pregătire artistică a avut o planificare clară în ciclul anual de antrenament, fiecare grupă de mijloace, fiind folosită
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
deprinderilor motrice, formarea ținutei corecte și expresive, în dezvoltarea coordonării și a altor calități motrice, precum și în stimularea stării de bună dispoziție a gimnastelor. Datorită ei gimnastele au lucrat la concordanța mișcărilor cu muzica, lucru ce a contribuit la dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice (componente ale coordonării). Conținutul încălzirii „1”, al exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete „3”, al exercițiilor la centrul covorului „4” și al exercițiilor speciale la bârnă ”8” a fost același pentru toată perioada experimentală. Exercițiile
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
motrice (componente ale coordonării). Conținutul încălzirii „1”, al exercițiilor coregrafice cu sprijin la bara de perete „3”, al exercițiilor la centrul covorului „4” și al exercițiilor speciale la bârnă ”8” a fost același pentru toată perioada experimentală. Exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice „2”, precum și exercițiile speciale la bârnă „8” au fost folosite doar în perioada pregătitoare - etapa pregătitoare de bază. Exercițiile pentru dezvoltarea creativității și expresivității „6” au fost utilizate în toată perioada pregătitoare (etapa pregătitoare de bază și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
ținute corecte, dezvoltarea calităților motrice. O parte importantă a încălzirii a fost dedicată mișcărilor de întindere și mobilitate articulară (la nivelul tuturor articulațiilor corpului). Numărul de fraze muzicale a variat în funcție de execuțiile sportivelor și de necesitățile lecției. Exercițiile pentru dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice „2” au fost utilizate doar în perioada pregătitoare - etapa pregătitoare de bază, fiecare etapă din cadrul acesteia (4 cicluri săptămânale) cuprinzând un anumit tip combinații de mișcări, așa cum s-a arătat anterior. După părerea specialiștilor în domeniu [T.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
pregătitoare - etapa pregătitoare de bază, fiecare etapă din cadrul acesteia (4 cicluri săptămânale) cuprinzând un anumit tip combinații de mișcări, așa cum s-a arătat anterior. După părerea specialiștilor în domeniu [T. Dobrescu, C. Jeleascov, S. Macovei, L. Nanu, D. N. Gogoncea;] ritmicitatea motrică este reprezentată în gimnastică de capacitatea de a percepe și a reda prin 46 intermediul actului motric - a particularităților de ritm ale pieselor muzicale, concretizate în: durata diferită a valorilor sunetelor muzicale; succesiunea simetrică și periodică a timpilor forte
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de a realiza concordanța mișcării cu particularitățile mijloacelor de expresivitate muzicală, din cadrul agogicii și dinamicii: dimensiunea măsurilor; durata și particularitățile frazelor muzicale; variațiile de tempo; variațiile de intensitate; variațiile de înălțime ale sunetelor; particularitățile de caracter ale pieselor muzicale. Educarea ritmicității și muzicalității se realizează prin utilizarea în antrenamentul gimnastelor a temelor ritmice, a jocurilor muzicale și a combinațiilor de mișcări. În cadrul experimentului pedagogic gimnastele si-au însușit ritmicitatea mișcărilor, priceperea de a-și coordona propriile mișcări cu muzica și de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
variațiile de înălțime ale sunetelor; particularitățile de caracter ale pieselor muzicale. Educarea ritmicității și muzicalității se realizează prin utilizarea în antrenamentul gimnastelor a temelor ritmice, a jocurilor muzicale și a combinațiilor de mișcări. În cadrul experimentului pedagogic gimnastele si-au însușit ritmicitatea mișcărilor, priceperea de a-și coordona propriile mișcări cu muzica și de a executa mișcări variate în ceea ce privește caracterul lor. Educarea ritmicității și muzicalității motrice s-a realizat prin lucru frontal și cu un număr de repetări corespunzător însușirii particularității respective
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]