42 matches
-
al XVII-lea datează probabil Pravila de ispravă a oamenilor și de toate păcatele și greșalele [ms.nr. 5211 B.A.R.]). Aceste versiuni - cred cercetătorii - vin din Moldova, unde tălmăcirea de texte juridice era o preocupare constantă a cărturarilor locului. „Ritorul și scholasticul” Lucaci - în care cred că putem vedea un profesor al școlii de la Putna - traduce în slavonește, în 1581, îndemnat de Eustatie, fost episcop al Romanului, o pravilă (Pravila ritorului Lucaci sau Pravila de la Putna) și o copiază împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
texte juridice era o preocupare constantă a cărturarilor locului. „Ritorul și scholasticul” Lucaci - în care cred că putem vedea un profesor al școlii de la Putna - traduce în slavonește, în 1581, îndemnat de Eustatie, fost episcop al Romanului, o pravilă (Pravila ritorului Lucaci sau Pravila de la Putna) și o copiază împreună cu un Cuvânt despre dumnezeire (ms. sl. nr. 692 B.A.R.)200. Lucaci îi adaugă anumite prevederi (foarte severe) luate din culegerile juridice bizantine (din grecește, deci), îngăduindu-și chiar să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în secolul al XVIII-lea în două provincii din Franța, vezi François Lebrum, A vida conjugal no Antigo Regime, traducere în limba portugheză de M. Carolina Queirogo Ramos N., prefață de Fernando de Souso, Lisabona, [f.a.], p. 54-60. 205. Pravila ritorului Lucaci accepta a doua căsătorie, întrucât vorbea despre eventualitatea unor legături incestuoase între noul soț (tată-adoptiv) și o fiică a soției din prima căsătorie: „Iarră ce e de pre semențiia nunte ei, anume a însurăciunilor ce știu, iaste aceasta așea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
foarte ca și de o fată ce-are fi a lui, să va ce iaste a lui. Așea și socrul de muiarea feciorului său și feciorul de maștehă-sa și vărul de cătră muiarea frăține-său și a cumnatu-său” (Pravila ritorului Lucaci, ediție de I. Rizescu, București, Editura Academiei R. S. România, 1971, p. 167). în alte cazuri primejdia „sângelui amestecat” nu apărea: „Iară sora ei nu iaste apărat de-a luarea, ce de va și cumnatul și ginerele vădui, mătușa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieții private, [vers. rom.], vol. III, București, Editura Meridiane 1995, p și urm. Codurile de legi, în vigoare în Veacul de Mijloc, acordau și ele o deosebită atenție acestei probleme (vezi capitolele specializate în Pravila ritorului Lucaci, Pravila din 1581, Cartea românească de învățătură, îndreptarea legii). Un exemplu dat de Dan Cernovodeanu, op. cit., p. 103: Mihnea cel Rău, fiul lui Vlad țepeș, a fost văr primar cu Maria Voichiță, fiica lui Radu cel Frumos. Maria Voichiță
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chipul ei „artizanal” medieval, o vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor relații sexuale. Erau nelegiuite aceste intervenții - le condamnau și le pedepseau pravilele Bisericii („Muiarea, de va omorî feciorul în sine, post 5 ai, închinăciuni 150 în dzi - Pravila ritorului Lucaci; „Muiarea ce-ș va ucide feciorii la naștere cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
viață", imposibil de asumat altfel decît în termeni etici. Persona jelor nu le rămîne decît o singură consolare: textul sarcastic despre secretele lui Ludlow nu va mai fi citit de nimeni, deoarece un spectacol mult mai dramatic și mai înmărmu ritor se derulează acum înaintea privirilor tuturor. Castillos de cartón (apărut, în Spania, în 2004) al Almudenei Grandes se dezvoltă, cum constatam mai devreme, din aceeași idee a unui ménage à trois. María José Sanchez (Jose), naratoarea textului, devine studentă la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ale preacuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu părinții noștri; despre episcopi și despre preoți și despre călugări și despre oameni mireni, învățături de tot felul. Menționat și sub denumirea Pravila de la Putna, manuscrisul a fost întocmit și copiat în 1581 de „ritorul și scholasticul” Lucaci, un învățat profesor de retorică și logică de la mănăstirea Putna. Originalul traducerii în românește este necunoscut. Se pare că Lucaci nu era un simplu copist, ci a și corectat versiunea românească, dându-i o formă mai explicită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
scopuri didactice. Fiind cel mai vechi text literar din Moldova și cel mai vechi manuscris juridic românesc, Pravila... oferă un prețios material pentru cercetarea începuturilor culturii scrise, a dezvoltării limbii literare și pentru studiul formării termenilor de specialitate. Ediții: Pravila ritorului Lucaci, îngr. și introd. I. Rizescu, București, 1971. Repere bibliografice: Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Începuturile dreptului scris în limba română, STD, 1954, 4; Nicolae N. Smochină, N. Smochină, O pravilă românească din veacul al XVI-lea, BOR, 1965, 11-12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288999_a_290328]
-
16 Hidroxid a) solvent a) 5% în greu- a) de potasiu pentru țațe (4) - Conține alcalii sau de cuticula - A se evita sodiu unghiilor contactul cu ochii - Poate cauza orbirea - A nu se lasă la �� îndemână copiilor b) Inta- b) ritor b) 1. Conține pentru par alcalii 1. Uz 2% în greu- - A se evita general țațe (4) contactul cu ochii - Poate cauza orbirea - A nu se lasă la îndemână copiilor 2. Uz pro- 2. 4,5% în fesional greutate (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147190_a_148519]
-
ridică o perdea și se ivi un omuleț mare ca de la cot în palmă, un nimic, un pigmeu în orice privire, în ființă și în faptă. - Dar bine, ce faceți? De ce nu strigați? De ce nu-l aplaudați? Ridicați-vă glasul, ritori! Cântați, poeți! Scrieți, genii! Corul vostru fie: Celebrele, incomparabilele, marele om! Toți stătură încremeniți și se-ntrebau din ochi unul pe altul: Dar ce fel de uriaș o mai fi ăsta? Ce urmă de eroism are în el? Gloata lingușitorilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
indecent, Milton Cato, după cum evocă și confruntarea dintre civilizațiile care își dispută întinsele teritorii peste care navighează coloanele de căruțe și bandiții solitari. Cronică a războiului anglo-bur de la 1879, textul lui Pratt refuză cheia narațiunilor hollywoodiene ce exaltă eroismul cuce ritorilor europeni. Demitizant și dezabuzat, discursul rea lismului magic al lui Pratt este în căutarea sâmburelui netrucat de umanitate, a grăuntelui pe care triumfalismul colonial nu l-a pervertit și degradat. Simbol al neînțelegerii ce domnește în mijlocul războiului, destinul prințului imperial
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
îi urcă în gât, ca o lavă fierbinte și acră. Se lăsă pe genunchi și icni, parcă împușcat, apoi își vărsă tot stomacul pe pământul spongios și crăpat al deșertului. Seară de seară, pătrundea în femeia lui ca un cuce- ritor într-o țară străină. Uneori, când era obosit și acrit de tot ce i se întâmplase, intra cu ură și cu revolta unui om bântuit de angoase cărora nu le putea pune capăt. Ghazal îl simțea și-atunci patul devenea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
subiectului, a actelor succesie care îi permit atingerea unui scop. De exemplu, în parcurgerea unui labirint numai ultima etapă este întărită de primirea hranei (întărire primară), alegerea corectă a drumului este întărită numai pentru că ea conduce la ultima etapă, întă ritor secundar. Întăririle secundare sunt cu atât mai eficiente cu cât intervalul care le desparte de ultima etapă este mai scurtă; Hull numește această variație de eficacitate "gradientul de scop". Hrana ingerată nu modifică imediat compoziția sângelui până nu intervine digestia
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în cântările bisericești, are următoarea imagine globală (și foarte laică) despre Europa, care-i inspiră elogii entuziaste: Oamenii Evropei au minte ascuțită, sunt nepregetători și viteji; și cum într-însa s-au născut atâția înțelepți, atâția puitori de pravile, doftori, ritori și voevozi aleși, carii au domesticit, au învățat și au biruit pre toate celelalte neamuri ale lumii cu puterea minții lor, a limbii și a mâinii; într-însă au înflorit și înfloresc științele, meșteșugurile, bunele obiceiuri și buna nemurire; și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]