11,108 matches
-
își manifestă elanul tineresc Caterina. Porniră agale pe una din alei. - Se apropie sesiunea din vară,- medită studenta. - Bucurii și necazuri, satisfacții și insatisfacții, o multitudine de succesiuni care ne marchează viața într-un fel sau altul.... Un fel de ritualuri cu micile și marile bucurii care ne exaltează inima... S-a așternut tăcerea... Cei doi studenți înaintează agale, gânditori, apoi se opresc în apropierea unui bec. Ramura unui pom înflorit se clatină ușor în adierea vântului pe deasupra lor. Ian întinde
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Autorului Tradiție creștinească vine-n vatră strămoșească, la om cu suflet mare, de Sărbători Pascale. Casa-i bine să sclipească. Oameni să se primenească. Suflet să-și purifice cu jertfa de pe cruce. Că nu știi al vieții final, respectă străvechi ritual! Ouă-n roșu să vopsești, meniu bun să pregătești! Să poți cina de sărbători, precum Iisus cu Apostoli! Iar prin datini creștinești, pomană să împărțești! Ca un trecător prin lume, săvârșește fapte bune! De Paște, odată-n an, nu uita
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428615613.html [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
trăiești! Lumii lasă moștenire, mlădițe de viețuire! Că-n al rodniciei dar, stă al veșniciei har. Eu, ca pelerin prin vreme, las tradiții în poeme. Lume Nouă spre a ști, cum este, creștin să fii! Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Tradiții de Sărbători Pascale / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428615613.html [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii , obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de care trebuie să avem grijă să nu se strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au permis să rămânem aici nestrămutați în leagănul carpato-dunărean ”liberi și nemuritori” cum se caracterizau dacii când era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
Acasă > Strofe > Amintire > ÎMPĂRAȚII. Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1236 din 20 mai 2014 Toate Articolele Autorului Și în epoca modernă Constantin, mama Elenă Fac un cuplu Byzantin Într-un ritual creștin! Constantin,mama Elenă Însoțiți de-a vieții trena, Azi când vremea e păgâna, Poartă-a crezului cunună. Însoțiții de-a vieții trena Sânge sfânt având în vena, Luptând cu toata ființă Răspândesc cu drag credință! Sânge sfânt având în
IMPĂRAŢII. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_enescu_1400613597.html [Corola-blog/BlogPost/344648_a_345977]
-
vorba de o alunecare de teren, în zona râului iar copiii s-au înecat în Wesser sau altele care consideră că flautistul fiind reprezentantul unei secte întunecate, ar fi ademenit copiii în pădurea din apropiere, pentru a participa la un ritual secret. - Eu caut o explicație cu un final fericit, dar unul palpabil, nu de basm, ca cel al Fraților Grimm, unde în mod miraculos, copiii călătoresc pe sub pămînt și ies la suprafață în Transilvania, spuse Cornelia. Surse istorice, din acea
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
că viața , oricum ar fi ea, isbăvește prin moarte, o izbăvire canonica și veșnică.Teatrul oglindește spiritul în lumina strălucitoare a scenei. Ne vedem prin alții, căci actorul nu face decât ceia ce gândirea noastră l -a îndemnat să facă ... Ritualul și în slujba bisericească și în cea actorice asca. Lumină din lumina, adevăr prin adevăr, mulțumire și liniște sufletească pe acest pământ ,cu multă durere, dar și cu puțină bucurie. O nație care nu are o biserică strămoșeasca puternică, dar
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Însă cercetarea teologică văzută ca scop în sine era de neconceput pentru Alexander Schmemann!... În lucrarea consacrată Tainei baptismale, Din apă și din Duh, Alexander Schmemann propune reevaluarea locului Botezului în cadrul cultului. Botezul nu ar trebui înțeles exclusiv ca un ritual privat, ci și ca un eveniment deschis întregii comunități creștine. Întrucât Liturghia euharistică reprezintă manifestarea deplină a Bisericii locale și a comuniunii în Iisus Hristos, încorporarea unui nou membru în Biserică ar trebui reintegrată în Liturghie, așa cum se practica în
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
anunțat) de la Radio Libertatea. Și am fost uimit cât de genuină, cât de contemporană și de ce înalt nivel este arta lui de a predica [...]. Nici o notă de falsitate, nici o iotă de retorică, fără vreun recurs gol la formă sau la ritual obligatoriu care provoacă disconfort pentru ascultător și pune, atât pe predicator, cât și pe acesta, în situații jenante. Întotdeauna o gândire adâncă și sentiment profund [...]. Și atunci, destul de recent, mi s-a "descifrat" că este Părintele Alexander Schmemann" (""Concern" Publishes
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
fractali”. Astfel, odată pe an, se pare că doar în Duminica Floriilor, papa de la Roma nu face slujba în Biserică sau Capela, nu într-un altar în aer liber ci împreună cu alți înalți prelați catolici și ortodocși aghezmuiesc și desăvârșesc ritualuri numai de ei știute la baza Obeliscului de la Vatican, iar papa are tronul papal cu spătarul lipit chiar de Obelisc. Or, se știe că Obeliscul de la Vatican este un obelisc egiptean, adus la Roma de către Caligula pentru a orna spina
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu serviciul. Și totuși era greu să facă față. Grădina se umplea cu buruieni, nu mai era nimeni să le smulgă. Păsările se împuținaseră, fiind sacrificate pentru ritualurile de înmormântare. Nu știa încotro să o ia. Aștepta ca Mircea să ia vacanță și să vină lângă ea, pentru a se sfătui cum să procedeze. Fetița a fătat o vițică foarte frumoasă. Sugea toată ziua și creștea văzând cu
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
în care mithosul rămâne prezent prin personajele legendare readuse, Pandora, Ariadna, Echo. O altă caracteristică a prozei fantastice, bine concretizată în proza Elisabetei Iosif, ține de transpunerea în imagini simbolice a procesului conștientizării realității, sondând în conștientul arhetipal, reconstituind legende, ritualuri, personaje sau călătorii inițiatice. Sunt evidente aceste clasificări în povestirea Cometa cu plete, în care o expediție și-a stabilit tabăra într-o zonă montană înaltă, dar încă de la început te afli într-un spațiu imaginar în care Marian, sub
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... Citește mai mult Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4. Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală.În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... II. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2127
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
al mistreților pentru a demonstra un altfel de stil de viață, pentru că se poate și fără să se respecte nicio lege, nicio regulă, nicio morală, deoarece se pot vâna cele mai mari trofee, pentru că, în final, are loc un adevărat ritual în cinstea zeiței Artemis și a zeului Pan. Acest demers ritualic, nu face altceva decât să scoată în evidență tendința actuală a vizunii românești și europene de a revigora anumite sărbători și ritualuri păgâne în detrimentul creștinismului. Ștefan Popa Referință Bibliografică
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419154259.html [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
pentru că, în final, are loc un adevărat ritual în cinstea zeiței Artemis și a zeului Pan. Acest demers ritualic, nu face altceva decât să scoată în evidență tendința actuală a vizunii românești și europene de a revigora anumite sărbători și ritualuri păgâne în detrimentul creștinismului. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Zeul vânătorii europene / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419154259.html [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
și guști farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
o iubesc pe metodă americană și parcă simt că ea nu știe sigur că este adevărat iar eu, parcă mimez din buze aceste cuvinte, parcă nu au consistentă și consecință, parcă mă grăbesc să nu plec înainte de a bifă un ritual al creșterii. Astăzi părinții își cresc copiii obsedant, toate refulările lor parcă se reflectă în cerințele pe care le au. La grădinițe copiii scriu și citesc, fac în școala primară zeci de activități suplimentare și ar trebui să exceleze în
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului sursă imagine: http://alexandruion.wordpress.com/tag/feriga/ (gând de dimineață 30 noiembrie) în celulele umanului singurătatea devine plictisitoare revenirea ei adâncirea ei totul se repetă într-un ritual în care pocnetul unei singure palme este o formă plastică desăvârșit prelucrată sunt construcții geometrice trasate tremurat de multe ori erorile apar rapid se întrezăresc capetele un singur capăt nu ar mai distra pe cei care părăsesc temporar arena unui
SINGURĂTATEA CELULELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratatea_celulelor_anne_marie_bejliu_1385928204.html [Corola-blog/BlogPost/344451_a_345780]
-
luați loc. Să vă fac cunoștință cu nevasta mea. Încă nu vă știți. Elvira îi salută pe cei doi și întinse buchetul de flori. Mihai scoase din pungă sticla de cabernet și un cadou, părea a fi o cămașă. Aceste ritualuri fiind făcute, s-au așezat, liniștiți, pe canapea. Au închinat în cinstea sărbătoritului și au discutat despre diverse subiecte. - Cu ce vă ocupați doamnă Doina? întrebă Elvira. - E mândră, nevoie mare, nevastă mea! Și-a deschis un birou de consultanță
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
căreia îi place să lenevească în lumina razelor calde ale soarelui, care se reflectau prin fereastră . Atunci cand Radella trase draperiile ca să deschidă ferestrele, Karon deschise mai întâi un ochi, apoi pe celălalt, dând semne că ar trebui să își respecte ritualul de trezire măcar câteva minute. Doica nu ii spusese să se trezească, insă razele enervante ale soarelui străluceau acum ,în așa fel încât ,nu mai era cu putință să adoarmă din nou. Radella își văzu de treabă, șoptii un ‚”Bună
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
not an imaginary love. His love, freely expressed, even yearned for is of a particular sensitivity. It is the projection of a world expressed în the happiness of a heart, we might even say that it is expressed like a ritual, making use of aphrodisiac fragrances (cinnamon, for instance) or of pictorial elements, of an optimist carefully chosen colouring. Without exaggerating at all, we might say that în this perfect game of love, Mesut Șenol creates and paints with the words
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
preoți îi cufunda de trei ori în apă Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul făcut de SFANȚUL IOAN. Preoții ortodocși români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza. SFANȚUL IOAN BOTEZĂTORUL a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie by http://uzp.org.ro/sfantul-ioan-traditii-si-obiceiuri-de-sfantul-ioan-botezatorul-ce-nu-trebuie-sa-faceti-pe-7-ianuarie/ [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]
-
acum, regal ca-n orice zi de Vineri. La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi de Vineri. Și...lemnul crucii fă-mi-l lujer ca nicio zi de Vineri să nu fie zi de răstignire. Citește
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]