55 matches
-
contrazis această idee. Ce s-a întâmplat de fapt este că informația nouă este colectată și procesată. Însă computerizarea a condus în realitate la sporirea personalului, deoarece au fost angajați oameni în plus ca să lucreze cu vechea cantitate de informații. Ritualismul: personalitatea birocratică. Altă disfuncție a birocrațiilor este dată de tendința unor persoane să se angajeze în ritualism, adică plasarea procedurilor organizației înaintea scopurilor pentru care erau prevăzute procedurile respective (Merton, 1968). Principalul obiectiv al acestor membrii ai organizației devine urmărirea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Însă computerizarea a condus în realitate la sporirea personalului, deoarece au fost angajați oameni în plus ca să lucreze cu vechea cantitate de informații. Ritualismul: personalitatea birocratică. Altă disfuncție a birocrațiilor este dată de tendința unor persoane să se angajeze în ritualism, adică plasarea procedurilor organizației înaintea scopurilor pentru care erau prevăzute procedurile respective (Merton, 1968). Principalul obiectiv al acestor membrii ai organizației devine urmărirea regulilor și procedurilor corecte, mai mult decât executarea corespunzătoare a sarcinilor. Despre personalul care gândește și se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE ANOMICE Moduri de adaptare Scopuri culturale Mijloace instituționalizate I. Conformitate + + II. Inovație + − III. Ritualism − + IV. Evaziune − − V. Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea scopurilor culturale (+), dar prin incapacitatea de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea scopurilor culturale (+), dar prin incapacitatea de a folosi mijloacele instituționalizate (−), ceea ce antrenează tendințe de folosire a unor mijloace neconvenționale sau ilegale; Ritualismul caracterizează acele conduite care, dat fiind eșecul scontat al scopurilor culturale, le abandonează (−) pentru a se concentra în mod "birocratic" și ritualist asupra mijloacelor (+); Evaziunea (retragerea) se referă la acele conduite care resping atât scopurile culturale (−), cât și mijloacele instituționale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și chiar, mai nuanțat, serviciile secrete. Din punct de vedere moral, societatea s-a polarizat, la aceleași ore fiind pline și bisericile și crîșmele. După o creștere inițială puternică, încrederea în Biserică a început să scadă în mod relativ, datorită ritualismului interesat și degradării moravurilor. Politic, am beneficiat de puține personalități verita bile, sistemul fiind viciat ab initio, iar clasa politică și administrația devenind tot mai puțin profesioniste, cu accente intens birocratice și chiar gregare pe alocuri. Totuși, românii au învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
paranoia, unde sistemul de interpretare reneagă probele exactității și rămâne refractar la orice controverse; indiferență a paranoicului față de singularitatea experienței sale halucinatorii, care are, pentru el, valoarea de realitate). ▪ În nevroze, dimpotrivă, este atins numai un singur sector al personalității: ritualism al obsedaților față de un obiect sau altul; angoase provocate de o anume situație, în nevroza fobică. Cursul gândirii, însă, rămâne intact în structura sa, chiar dacă e mai lent la psihastenici; contactul afectiv se menține, chiar dacă este exagerat, până la susceptibilitate, la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
poem distinct. Este vorba despre un amplu poem filosofic, sinteză a spiritualității indiene care prilejuiește întâlnirea contrariilor, în sensul unor teze diferite (Munteanu: 1997, 21). Filosofia Bhagavad-gitei reflectă frământările mentalității indiene în etapa de trecere de la vechiul brahmănism, bazat pe ritualismul abstract al textelor vedice, la flexibilitatea noului brahmănism. 13. Precum cel întrupat în acest [trup] trece prin copilărie, tinerețe și bătrânețe, tot așa trece [după moarte] și în alt trup. Cel tare nu este tulburat de aceasta. [...] 30. Cel întrupat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se reduce foarte mult diferența dintre intuiție și etic]. Iat] o alt] caracteristic] frapant] a eticii indiene. Etică din Upanișade Upanișadele (dup] 500 î.Hr.), probabil textele filosofice cheie ale poporului hindus, presupun, în principiu, autoritatea primelor Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum ar fi vaci sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ] cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inclusiv în filosofie, unde prin ruperea scolasticii de viața practică, se pierduse sensul, dacă prin acest cuvînt citim legătura între două sau mai multe elemente care se susțin reciproc. Credința reeligioasă coborâse deja de prea mult timp la nivelul unui ritualism convențional și steril reclamînd reformarea culturii și redirecționarea ei către autonomizare. De aceea spiritele moderne au început să construiască, pentru a umle golul scolasticii, pentru a aduce viitorul într-un loc pe care trecutul nu-l mai putea umple. Azi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iasă din “lumea închisă” cum spunea Bergson și după suprasaturarea lor ideologică, tinerii intelectuali din Rusia caută acum sensul personal al vieții și aspiră la acea “revoluție a persoanei în duh” pe care o propovăduia Berdiaev. Ei reacționează împotriva oricărui ritualism încremenit și poartă întrânșii o adâncă sete de infinit, de transcendența. Paul Riccoeur potrivit căruia ”speranța este o aducere aminte” ne face să medităm profund la ceea ce vrem, la ceea ce dorim, la sintagma dihotomică a lui P. Evdochimov care situează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
conformiste, standardizate, numite, într-un cuvânt, birocratice. Merită reținut faptul că dacă acestea sunt practicate pe termen scurt și situațional, pot fi benefice pentru organizație. Dar dacă sunt practicate pe termen lung, permanentizându-se, atunci se convertesc în formalism și ritualism, ceea ce însemnă că regula nu este considerată drept mijloc de atingere a scopului, ci devine scop în sine. Apare așadar o raportare insistentă, chiar obsesivă la reguli. În literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de comportamente birocratice, reunite sub
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mănăstirilor: reconstituie În interiorul lor aceleași tare și aceleași imperfecțiuni pe care se străduiesc să le reducă sau să le combată În lumea din afară. Alți specialiști nu au ezitat să denunțe efectele dăunătoare ale „proliferării birocratice” (John Stuart Mill) și „ritualismul” (Robert Merton), „legea de bronz a oligarhiei” făcându-și simțite și aici efectele (Roberto Michels). Mulți dintre membrii acestor asociații, am adăuga noi, caută astăzi mai curând să primească decât să ofere, pentru ei nemaicontând nici amploarea angajamentului propriu, nici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceeași măsură pasibil de „fundamentalism“. Pe de altă parte, suntem îndemnați să observăm că nu există doar cate goria credincioșilor și cea a necredincioșilor. Există și categoria celor care cred că cred (dar, în realitate, aderă la o formă de ritualism cutumiar) și categoria celor care nu cred că cred, pentru că își fac o idee falsă despre ce înseamnă „a crede“. E un tip de ampla sament spiritual pe care Dostoievski i-l atribuie lui Stavroghin. Cei care cred că cred
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai puțin norocoși. Evident, credința care nu devine și un mod de a fi, care nu-și practică premisele, care nu participă la viața comunitară nu depășește nivelul speculației intelectuale și al „gratuității“ estetizante. Dar credința care se epuizează în ritualism bigot și superstiție coregrafică nu e mai puțin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ con fortabil în credința sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufletești, stupori și incertitudini e un simplu funcționar bisericesc, a cărui suficiență, al cărui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-și mențină supremația, cel puțin pentru unele părți ale societății. Yoginii, de pildă, vor acorda o importanță decisivă ascezei și experimentării stărilor "mistice", unii "extatici" sau partizani ai devoțiunii de tip teist (bhakti) vor respinge, total sau în parte, atât ritualismul brahmanic, și speculația metafizică a Upanișadelor, cât și asceza (tapas) și tehnica yogică. Această dialectică susceptibilă de a descoperi nenumărate omologii, asimilări și corespondențe dintre diverse planuri ale experienței umane (fiziologie, psihologie, activitate ritualăf simbolizare, "experimentare mistică" etc.) era activă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asupra acelor segmente cărora li se cunosc nevoile și interesele; 3) profesionalizarea și mediacentrismul; evocă credința jurnaliștilor că sunt singurii capabili să decidă conținutul media, că știu mai bine decât membrii audienței în ce trebuie să conste informația oferită; 4) ritualismul care face trimitere la jurnaliștii care nu riscă, oferindu-le privitorilor/cititorilor doar ceea ce știu deja că preferă. Această atitudine este, conform lui McQuail (2000), responsabilă pentru scăderea creativității jurnaliștilor, și, în general, pentru diminuarea libertății comunicării de masă. Din
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
romani, au scos iarăși făcătura lor drăcească în lume și în șăr-păria egipteană din Alexandria au început să clocească ouă de basilisc, crezînd că vor ieși numai basilei/împărați iudei peste romani și toate Neamurile pămîntului. În mozaismul de după exil, ritualismul se transformă în obsesie și sufocă orice formă de existență individuală sau comunitară. Rabinii, începînd cu primii ani ai secolului ll î.e.n. au rescris prin intermediul textelor ,,apocaliptice” întreg mentalul colectiv al ivriților pentru a-și prezerva toată puterea asupra poporului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
te Îmburghezești”, atunci „intră În tine altcineva”, persoana ta se decolorează și se Îmbățoșează. Vulnerabilitatea interioară, exprimată prin curiozitate și uimire, prin dispoziția de a asculta pe ceilalți, chiar dacă viața ți-e bine așezată social și profesional, te apără de ritualism, de canoane servite, În cele din urmă de dogmatism. Odată, un tânăr profesor de matematică (desigur, un tânăr la vreo 50 de ani), alături de care am stat câțiva ani la ședințele de senat ale universității, mi-a Împărtășit un gând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru salvarea de stagnare, de „vagotonie”. După modelul unei vechi și îndepărtate dispute, diferența dintre cei doi ar putea fi asemănată cu decalajul dintre opțiunea pentru interiorizarea morfologiei materiale a ritualului soteriologic și cea pentru ritualismul pur, devenit plin sau - mai ales - vidat de sens. Pentru că, paralizat de contradicția (reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții suferim- pentru mine, acesta este lucrul care devine adesea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează. Ați citit cartea lui Rolf Stein despre bardul tibetan? Atmosfera este 100% „șamanică”: inițiere, ritualism, Șaproapeț aceleași simboluri etc. etc. Vom mai vorbi despre asta. Aștept cu nerăbdare articolul dvs. Dumézil mi l-a promis pe al său pentru al 3-lea fascicul. Am primit texte importante de la Gasparini (despre slavi), Marie Delcourt, Stella Kramrish
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
război, chiar dacă primul n-a fost niciodată ridicat la rangul de doctrină, ca cel de-al doilea. Au fost înfierați ca apatrizi, subversivi, plutocrați, agenți ai străinătății, fermenți ai disoluției. Introvertirea lor îi expune acelorași reproșuri, uneori fondate, de formalism, ritualism și scleroză. Sunt acuzați că trăiesc într-un ghetou, că s-au refugiat în tradițiile lor, că trăiesc cu fața întoarsă spre trecut. Asta pentru că ei înșiși, creștinii de aici, sunt împărțiți între dorința de autenticitate și nevoia de asimilare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți încercau să înțeleagă și să stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc de dobândire a eliberării individuale, văzută ca dizolvare sau stingere a propriei ființe. Idealul vieții îl reprezintă arhat-ul, adică ascetul pe deplin eliberat. Religiozitatea mahayanistă este o religiozitate mai populară, cu un ritualism accentuat, penetrată de influențe hinduiste, care, menținând esențialul din tradiția buddhistă și propunând de la început eliberarea ca proces de golire de sine până la deplina stingere sau iluminare, acordă în același timp o mai mare importanță solidarității cu ființele și propovăduiește
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu repudiază în bloc tradițiile ascetice și contemplative indiene; el le completează. „Buddha s-a ridicat de pe solul yogăi; oricâte noutăți ar fi adus el, yoga a fost tiparul în care i s-a format gândirea”. Iluminatul se opune atât ritualismului brahmanic, cât și ascetismului exagerat și speculațiilor metafizice. Prin urmare el reia, intensificându-le, criticile deja formulate de contemplativii upanișadici la adresa ritualismului fosilizat și împotriva exceselor ascezei (tapas); pe de altă parte, el se opune pretenției - reprezentate mai ales de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fi adus el, yoga a fost tiparul în care i s-a format gândirea”. Iluminatul se opune atât ritualismului brahmanic, cât și ascetismului exagerat și speculațiilor metafizice. Prin urmare el reia, intensificându-le, criticile deja formulate de contemplativii upanișadici la adresa ritualismului fosilizat și împotriva exceselor ascezei (tapas); pe de altă parte, el se opune pretenției - reprezentate mai ales de Upanișadele clasice - de a obține eliberarea doar pe calea cunoașterii metafizice. Am putea adăuga că buddhismul împărtășește cu învățătura Upanișadelor recunoașterea potențialei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]