36 matches
-
a scos cu un gest rapid și exersat dintr-o geantă de piele tare, pe care o purta pe umăr, o cameră de filmat High Definition, marca Sony. A început să filmeze, cu obiectivul apropiat de sol, pentru a prinde ritualitate pură, felul în care se aprindeau lumânările, cum se înfigeau în nisip, cum erau apoi înlăturate și aruncate într-o căldare unsuroasă de plastic de către îngrijitorii locului. După ce oamenii, vizibil deranjați de intrusă, au început să ocolească locul unde ea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în zonă nu prea sunt interesați de librărie și de oferta acesteia. În carnetul de teren am notat atunci, la cald, cu litere mari și roșii următoarele : „mă întreb, după discuția avută în librărie, dacă pelerinajul nu este cumva doar ritualitate pură, fără iradiere spirituală în spațiul din jur”. La fel ca și la Iași, nimeni nu știe de fapt unde poate fi găzduit un pelerin venit din altă localitate, în ce condiții, cine s-ar ocupa de el, dacă există
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
strânsă între circulația infernală de pe bulevardele adiacente, gardurile jandarmilor, gardul masiv de zidărie care înconjoară sediul reședinței patriarhale. Nu simt în aer un „duh al sărbătorii”, așa cum se întâmplă, de pildă, la Iași, ci Note de tereN 111 mai degrabă ritualitate mecanică. Numărul mare de jandarmi, de garduri de protecție, pompieri, trupe din Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), poliție rutieră mă buimăcesc, totul îmi dă impresia unui pelerinaj militarizat, în care domnește o stare de suspiciune generalizată și o teamă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de pe stâlpi, difuzând non-stop slujba și alte cântări religioase înregistrate ; fluidității masei pelerine i se opune sunetul care leagă și consolidează, dând naștere la noi și expresive forme de „communitas”, în sensul în care Victor Turner construiește teoriile sale dedicate ritualității (Beck, 2006 : 6). Muzica se descoperă în universul popular al „sacrului materializat”, în aceeași categorie cu celelalte simțuri utilizate în construcția oricărui act religios fundamental : vederea, atingerea, mirosul și gustul. Auzul are proprietatea de a „înscrie extraordinarul religios și de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de vindecare a corpului social, la nivel local cel puțin. Societățile europene, pe măsură ce evoluează și se moder nizează, devin din ce în ce mai fragile la nivelul identificării colective (Hervieu-Léger, 2004 : 19). Vorbim din ce în ce mai puțin de noi, de felul nostru de a fi împreună. Ritualitatea specifică a pelerinajelor („ritualo mania”, în termenii lui Hervieu-Léger) participă la invocarea imaginară a rădăcinilor întregului corp social, ale „noastre” și ale „lor”. Bogăția patrimoniului simbolic al pelerinajelor constituie un stoc de resurse pentru politic, o stație de reîncărcare a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu numai în Iași. Expoziția a mai inclus patru videouri: o artistă din Afganistan, Lida Abdul, un grup de artiști din Argentina și Statele Unite - caraballo-farman -, o artistă din Franța, Valérie Mréjen, și un artist american, Sanford Biggers. Lucrările țin de ritualitatea religioasă în relație cu sistemul economic, cu evenimente politice. Fiecare dintre aceste filme face apel la gesturi care, după părerea mea, se consideră că au rezistență în fața unor sisteme de gândire sau de conduită socială. De exemplu, protagonistul videoului Lidei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
se povestesc câteodată executări de așa absurdă sălbăticie.” Aceste detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta- liului, dar crima ca atare este circumscrisă unei forme de ritualitate care implică victime sacrificiale în cadrul anu- mitor microsocietăți sectare. Trebuie observat dublul regis- tru, unul al comentariului științific, detașat, calm, rigid, celălalt al lecturii implicate, anxioase a lui Leiba. Din punct de vedere criminologic detaliile furnizează informații importante pentru realizarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de criminalitate și subumanitate evocate de teoriile lombrosiene, ci și sfera percepției și a patologiilor nervoase precum și domeniul discutabil al sacrului. Leiba Zibal dobândește acces la monstruos prin intermediul sacrului, iar sacrul înseamnă în aceste circumstanțe vio- lență sacrificială. Forma de ritualitate care pune în contact cu sacrul și care permite sacrificarea familiei sale este recu noscută și incorporată prin intermediul violenței sacri- ficiale de către Leiba Zibal. Ieșirea din sfera gândirii umane înseamnă aici intrarea pe domeniul sacrului, „nebunia” care îl face pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Ă «Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuțindu-și ghearele și aștep- tând momentul oportun pentru poftele ei antinaționale... Națiune, fii deșteaptă !»” Însă violența se dovedește a fi una rituală, o ritualitate a sărbătorii care include excesul și suspendarea ătemporarăă a autorității, cu transgresarea calificată a interdictelor. Ipistatul Nae Ipingescu este maes- trul de ceremonii, cel care încalcă legea trăgând focuri de pistol în aer, focuri care dobândesc ecoul unor lovituri de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
puternica tradiție indiană, presupunând un stil relativ arhaic. Aici se pare că au fost create primele statui. Sculptorii au utilizat iconografia divinităților yakșa, foarte venerate în India antică, pentru a transpune ideea unui Buddha ca ființă supraumană. De fapt, noua ritualitate buddhistă, constând în ofrande de flori, alimente, tămâie, muzică și rugăciuni, prezenta o continuitate puternică cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
însușindu-și-o treptat, "Arta" de a-și construi, din cuvinte, realitatea care să-l încapă și în care calitatea de martor să cedeze locul calității de implicat. În fond, asta e chiar proprietatea dintâi a Poeziei" - Laurențiu Ulici "Pe sub ritualitatea dicțiunii, la Ion Vădan se simte încă pulsul frenetic al imaginarului, trăgând această lirică de tihnă nostalgică în vârtejuri dramatice și amenințând cu un expresionism de subtext hieratica de suprafață." - Al. Cistelecan Definitorie pentru poezia lui Ion Vădan, e contextualitatea
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]