404 matches
-
nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea tot timpul poarta încuiată. Când terminam colinda, unul dintre noi intra în casă pentru a face urările de cuviință, gazdei. Să vezi bucurie pe capul nostru când ajungeam acasă, și număram darurile primite! Îmi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
-ne la săpat tuneluri pe sub munte. Erau acolo fel de fel de oameni: români, ruși, italieni, sârbi, francezi, englezi, indieni și chinezi. Mâncam pâine și o porție de pilaf îndulcit cu smochine. De prin munte, mâncam poame ca portocale, smochine, roșcove. Soldații se îmbolnăveau de căldură. Mulți mureau, dar cu toate că erau îngropați adânc, hienele îi scoteau și-i mâncau. Din Constantinopol am scris o carte poștală pe care am trimis-o acasă la mine, dar n-au primit-o ai casei
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
noapte o cârciumă scundă” ... „hei, tatăl meu, bețivul, taciturnul/tavernelor, vierul Cerului” ... „Vinul curgea ca un cântec de moarte” ... Frigurile bălților în noi au crescut/ ca o trestie, ca un păcat” ... Sunetul ciorapilor tăi de mătase/ amintindu-mi de sunetul roșcovelor toamna, poleite de vânt”, ș.a. Este ciudat, cum de asemenea versuri au putut să apară în mare parte după 1945, când mulți confrați, dintre cei nearestați sau care nu s-au refugiat în Vest, se întreceau în osanale, timp de
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
graniță vieții și a morții *Iubire de tinerețe urma plină cu apă, în mișcătorul nisip *Acest septembrie plâns ascuns în colțul de ochi - mă trădează *Proiectată-n azur o margareta așteptându-și ursita *Lumini de septembrie - pe-o păstaie de roșcova strivita CEZARINĂ ADAMESCU BALCIC, SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: POEZIE GRAFICĂ - SECVENȚĂ LA BALCIC / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SECVENŢĂ LA BALCIC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341831_a_343160]
-
După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mariana Cristescu este cunoscută de asemenea, și ca autoare a volumelor „Clovnii de ceară”, „ Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “ Editori@le”, etc. Printre distincțiile obținute de aceasta se numără titlul de „Cetățean de onoare al culturii” acordat de revista „Ambasador”, Premiul revistei „Târnava” a Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu al Festivalului „Prima iubire”, Diploma de Excelență la Festivalul de poezie
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș.În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie 1948, la București și are două fiice. În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. “Ne străduiam să ajungem la inima ascultătorului” - Ați fost redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
luncile de pe malul românesc, va putea ajunge până la Fetești, iar de acolo pe jos până acasă. Trecuseră cam doi ani de când plecase și era foarte îngrijorat de situația familiei. Înotând noaptea și ascunzându-se prin lunci ziua, hrănindu-se cu roșcove, ciuperci, melci și alte verdețuri, din pădure, pe care le cunoștea din copilărie, reușea să supraviețuiască. Într-o zi a avut norocul să prindă un pește cu o undiță improvizată, dintr-un băț de care legase o coajă de copac
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
a împărțit...și, într-o Țară-ndepărtată În chefuri și desfrânări, și-a risipit averea toată... Venind atunci o foamete, fiul flămând, gol și hoinar De-abia găsi să se "lipească" , pe-o țarină, paznic-porcar... De foame chinuit dorea, ceva roșcove din troc Dar nu era cine să-i dea...nu avea milă nici un porc... Fiul risipitor : "N-am ascultat și-am risipit...argații tatălui, au pâine, intr-u destul ! iară eu pier, de-atăta foame, ca un câine... Voi merge-acasă ca să
PILDA FIULUI RISIPITOR.(SCENETĂ RELIGIOASĂ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371906_a_373235]
-
direcția unei educații culturale bazată pe sănătoasele principii morale. Lărgirea accesului Bisericii la învățământul preuniversitar de toate gradele oferă acesteia șansa de a interveni eficient în educația tinerilor contribuind la formarea unor criterii valorice capabile să ferească tineretul de mirajul roșcovelor ușor digerabile dar absolut nehrănitoare ale fenomenelor subculturale actuale. Biserica și tinerii societății contemporane Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Colege si colegi de clasă cu care am legat din clasa întâi prietenie .Duminica era prilej de a ne întâlni să ne jucăm de-a școala,să scrii pe frunză de stânjenel cu spini de la salcâmi ce făceau păstăi numite roșcove.Una din noi ea învățătoare și dădea exercițiile făcute înn toată săptămâna.Ne întreceam care mai de care să fim prima la corectat.Nu tu filme la tv.,nu calculator ,o lume mică și totuși mare.Adunam cratițe,tăvi zvârlite
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
am spovedit și împărtășit Și la Tine am venit. Judecătorul: Maria Magdalena ai fost frumoasă, Cum de ai renunțat la viața păcătoasă? Maria Magdalena: Doamne, Tu m-ai ajutat Și pe Tine Te-am urmat. Judecătorul: Spune, Fiule risipitor, De ce roșcove tu ai mâncat, Pentru că tatăl n-ai ascultat? De ce nu te-ai afundat Și mai mult în păcat? Tu însă ai renunțat Și spre casă pașii ți-ai înapoiat. Fiul risipitor: Eu de-acasă am plecat, Toți talanții i-am
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind a mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și mai mult făcea să se clatine această siguranță confortabilă a neimplicării. Se învârti în loc, măturând cu privirea jur-împrejur și deodată, foarte departe, printre lanțuri de scrânciob, printre mâini gesticulând, printre obraze nădușite și congestionate, printre șiruri de covrigi și roșcove, printre broboade de lână atârnate spre vânzare, printre greabăne de cai, descoperi doi ochi care-l priveau. Crezu că se înșală, dar nu era așa. Cineva îl privea insistent și trebui să-i suporte atingerea retinei. Totul dură cât o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scârțâitori de lac negru. Avea mustața cănită și tunsă îngrijit deasupra buzei, iar mâinile albe și catifelate, mirosind a mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și mai mult făcea să se clatine această siguranță confortabilă a neimplicării. Se învârti în loc, măturând cu privirea jur-împrejur și deodată, foarte departe, printre lanțuri de scrânciob, printre mâini gesticulând, printre obraze nădușite și congestionate, printre șiruri de covrigi și roșcove, printre broboade de lână atârnate spre vânzare, printre greabăne de cai, descoperi doi ochi care-l priveau. Crezu că se înșală, dar nu era așa. Cineva îl privea insistent și trebui să-i suporte atingerea retinei. Totul dură cât o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca fiului rătăcitor din Sfânta Scriptură. Trăim într-o lume năucă. Oamenii sunt buimăciți. Aceeași așteptare, aceeași sărăcie îneacă inima românului în lacrimi și deznădejde, duse până la disperare. La tot pasul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
început să ducă lipsă. 15. Atunci s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. 16. Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele, pe care le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni. 17. Și-a venit în fire, și a zis: "Cîți argați ai tatălui meu au belșug de pîine, iar eu mor de foame aici! 18. Mă voi scula, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
prin presiunea celor 26538 și 54 exemplare suplimentare, poarta se deschise larg în uralele vânzătorilor ambulanți, astfel încât primul ziar apăru sub microfonul Postului de Radio K.L. la 4 h 16’’, exact în fața redactorului Sorin Tourbatu, francofon convins și colecționar de roșcove. A urmat minutul. Un enorrrm și sfâșietor minut de pauză radiofonică în stare să reducă cota de credibilitate a CNA - ului, primăriei, guvernului ș.a.m.d., fapt dovedit de venirea în curtea redacției a celor 6.000 de cetățeni conștienți
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
pentru gustul meu). După caz se mai pot adăuga și alte ingrediente cum ar fi: fructe uscate sau stafide (înmuiate în apă în prealabil); mai nou, pe lângă scorțișoară am început să mai folosesc și câte o linguriță de pudră de roșcove (un înlocuitor excelent pentru cacao căreia i se mai spune și karob). De ce înlocuiotr pentru cacao? Deoarece cacaoa este și ea un excitant, un stimulant al SNC (sistemul nervos central) și, în plus, conține oxalați, care în cantități mari nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aquaforte în care cârâie stăncuțe. Doar seara pare mai însuflețită : în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a poposit o păsăruică cu trupșor cărămiziu și spatele de cenușă. E tăcută, vioaie și întoarce capul roată împrejur. De-a curmezișul drumului trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Julius, Îmbrăcat cu o uniformă albastră, impecabilă dimineața și murdară după-amiaza, cu gulerașul alb scrobit și strălucitor, la fel ca toți ceilalți copii de la colegiul Inmaculado Corazón. Călugărițele veniseră toate din America de Nord și erau cu adevărat bune, cu excepția uneia poreclită Roșcova, care se Înfuria ușor și se Înroșea toată. Visau să aibă un colegiu nou, mare, modern, cu capelă și sală de festivități Într-un alt corp de clădire, complet separate, cu multe săli de clasă și curte mare cu gazon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trimise cu capul spre Julius, care, la rîndul lui, i-o pasă lui Del Castillo, Del Castillo lui Sánchez Concha, Sánchez Concha lui Martinto, grasul lui Arzubiaga și toi așa mingea trecea de la unul la altul pînă cînd apăru deodată Roșcova, cu clopoțelul În mînă, făcînd spume la gură și cerîndu-le În englezește să-i dea mingea. Se Învăța foarte bine engleza la colegiul Inmaculado Corazón, fiindcă toți au Înțeles cînd a strigat că erau niște diavoli și că le confiscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
strigat că erau niște diavoli și că le confiscă mingea ca s-o dea copiilor săraci cărora le preda catehismul. O luă sub braț și plecă furioasă sunînd din clopoțel. În fiecare an se zvonea că o s-o schimbe pe Roșcova, dar ea Îi primea la școală la fiecare Întîi aprilie, cu clopoțelul În mînă, cu uriașul șirag de mătănii Încolăcit În jurul gîtului și gata În orice clipă să se Înfurie. Ca În după-amiaza aceea Del Castillo Îl sfătui pe Arzubiaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
suportat, Arzubiaga izbucni În plîns... Cu toate că era În clasa a treia, că era unul din elevii cei mari și că la anul urma să treacă la Santa Maria. Grasul Martinto Îi spuse că dacă maică-sa vorbea cu maica stareță, Roșcova trebuia să le dea mingea Înapoi. Del Castillo Întrebă cine erau copiii săraci care Învățau catehismul. Nimeni nu știa, dar parcă le era frică de ei. Martinto se repezi să le explice că pesemne erau copiii de pe micile afișe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]