271 matches
-
Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la bunici, București, 1965; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii de la părinți pentru cei ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus Rusan, „Coboară
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
fie bine expus la soare. Evident, trebuie să aveți grijă și ce specii veți alege. E dificil, de exemplu, să vă apucați să cultivați bostani și dovleci dacă nu dispuneți decât de puțin spațiu. Dimpotrivă, vi se potrivesc ridichile, roșiile, roșioarele cherry, salata, fasolea, mazărea, morcovii... Tot atâtea specii care se cultivă ușor în ghivece sau jardiniere. Nu uitați de legumele care trebuie să se cațere și nici de plantele aromate care cresc foarte ușor în ghiveci, precum pătrunjelul, arpagicul, menta
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
o treime nisip și două treimi mraniță. Busuioc Cât despre legumele propriu-zise, puteți testa „mini-legumele”, adaptate la cultura în ghivece: specii ale căror produse sunt de talie redusă. Morcovii, castraveții, varza sau dovleceii există sub această formă, la fel ca roșioarele cherry, care sunt în mod special destinate culturii în ghivece... Dacă nu, alegeți legume „fără probleme”, pe care chiar să le mâncați. Care sunt legumele cel mai ușor de întreținut? Să amintim câteva care merită Premiul Legumei Prietenoase: ridichile, morcovii
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
dolofane... Pe scurt, nu vă mai rămâne decât să încercați și să combinați tulpinile diferitelor varietăți pentru a explora toate posibilitățile amintite! Totuși, în cazul grădinilor mici sau al balcoanelor ori dacă locuiți într-o regiune din nord, optați pentru roșioarele cherry sau roșiile mici: au avantajul de a se coace mai repede și de a fi mai productive. Semințele de roșii Pentru a obține roșii cât mai devreme posibil, începeți semănatul încă din luna februarie. Astfel, puneți într-o lădiță
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
suprafață aproape de barcă. Nick trase tare de-o vâslă ca să-ntoarcă barca și momeala care se răsucea departe-n spate să treacă prin zona În care-și căuta păstrăvul hrana. În clipa În care spinarea păstrăvului se ivi din apă, roșioarele țâșniră nebunește. Stropiră suprafața apei de parcă ar fi tras cineva cu mitraliera. Un alt păstrăv ieși la suprafață, hrănindu-se În partea cealaltă a bărcii. — Mănâncă, spuse Marjorie. — Da, dar nu mușcă. Nick Învârti barca, să treacă momeala pe la ambii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
banii ? — Destul de bine, răspunde Jack grav. Mama Îl privește o clipă, apoi Începe brusc să caute În coșul de picnic, din care scoate altă quiche Sainsbury, Încă În cutia ei. — Uite, ia asta, spune, Întinzându-i-o. Și ia niște roșioare. Nu strică. Să fie acolo. A, nu, spune Jack imediat. Serios, nu pot să... — Te rog nu mă refuza. Insist ! — Sunteți extrem de amabilă. Jack Îi zâmbește cu căldură. — Vrei un sfat profesional gratis, Jack ? spune Kerry, luptându-se cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fomistele, perversele și profitoarele care-ngroșau obrazul și căscau gura, iar pe de altă parte, pornite să te mănânce de fund, să te bârfească, să te știe tot cartierul ce bagi în cratiță și cu cine te fuți. Unele ca Roșioara, Geta și Vasilica, veșnic puse pe rele, dar pentru tine prea puțin conta, Mirelo, lăsai să treacă de la tine. Nu te sinchiseai, îți mergea prea bine ca să-ți stea mintea să le tai din porție, să te chivernisești și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Mirelo, îndeasă-le cu carne și conserve, ulei și zahăr, sacoșe cu cartofi și roșii, și deja ți-ai luat pe cap o familie grea de prietene, pentru care cărai ca un cătâr cu sacoșa de la cantină. O aveai pe Roșioara cu copiii ei abonată-n permanență și încă vreo cinci-șase abonate de ocazie. Peste alergătura și roboteala din hala cantinei, căratul cu sacoșa și grija pentru prietene, după care somnul greu, străbătut de vise cu bărbați goi și virilități enorme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dar dacă Vlăduț ți-a pus o vorbă pe lângă el, de ce să nu profiți și să-l lași acolo până ar fi început școala? Tocmai bine că nimeni n-ar mai fi putut pretinde acum că atârni cu copilul la Roșioara și la celelalte și d-aia le cari cu sacoșele, ba uite că nu-i deloc așa. Mănâncă lumea ce nu trebuie, Mirelo, n-ai stat tu vreodată la mâna prietenelor, nici în privința lui Mugurel și nici în alte privințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce mai, o țărancă de doi lei, care se mai dă și mare că cine mai e ca ea, că dă să mănânce la tot cartieru’ din ce fură din cantina aia... Aia e, Mirelo, să nu-ți fi spus Roșioara toate câte ți le puneau în cârcă alelalte, că tu știai destul de bine. Câte și mai câte vorbe îi zburau pe la urechi, măcar că nu-i dădea mâna să creadă că numaidecât Roșioara, Vasilica sau Geta, pentru că și fără ele erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Aia e, Mirelo, să nu-ți fi spus Roșioara toate câte ți le puneau în cârcă alelalte, că tu știai destul de bine. Câte și mai câte vorbe îi zburau pe la urechi, măcar că nu-i dădea mâna să creadă că numaidecât Roșioara, Vasilica sau Geta, pentru că și fără ele erau destule leșinate să scornească mizerii care să se vânture din gură-n gură și să molipsească lumea și tot cartierul ca de o boală, și până la urmă bine a făcut că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să se vânture din gură-n gură și să molipsească lumea și tot cartierul ca de o boală, și până la urmă bine a făcut că n-a mai atârnat la ele cu copilul, cum ar fi fost la una ca Roșioara, unde stătea Mugurel claie peste grămadă cu copiii ei care-l învățau să înjure și-l târau după ei pe maidane și pe cocioc, murdar și nemâncat toată ziua, de se îngălase și se gălbejise și se trăsese la față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
după ei pe maidane și pe cocioc, murdar și nemâncat toată ziua, de se îngălase și se gălbejise și se trăsese la față de n-ar mai fi avut mult până să-l bage-n spital, și chiar i-a spus Roșioarei că pasămite d-aia îi hrănește ea copiii din rațiile concentraților, ca să i-l înfometeze ea pe al ei? Se certau uneori de n-ar mai fi avut mult până să se ia de păr. Fi-ți-ar curvele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
serios. E o doamnă, păi, cum dracu’, când se-ncingea tărâța-n ele punea la bătaie câte trei-patru sticle de lichior și le dădea drumul acasă la două noaptea, sătule și cherchelite și cu sacoșele pline de provizii de la cantină, Roșioaro, Vasilico, Getuțo și câte-or mai fi fost. Ah, ce dor mi-a fost de tine, salamule și cu pâine. Ah, ce mult io te-am iubit, măi, cartofule prăjit... Cartofule și cu sare m-ai săpat de supărareeee... Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
facă Bulevardul Victoria Socialismului. Norocul nostru cu Mirela... Agoniseai pentru ele, Mirelo, păi, dar din dar și pomană din pomană, ce pica pe de lături pentru atâta lume de la Șantierul Centrului Civic. Mult, puțin, gândește-te că pentru una ca Roșioara, chiar și numai un borcan cu castraveți murați era o alinare, după cum se îndopau copiii ei cu castraveți cu pâine și-i știa liniștiți pentru o vreme și se mai liniștea și ea. O doamnă, gândește-te, și ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îmbărbăteze, să-i dea curajul vieții, pe care, oricât s-ar fi străduit, nu l-ar fi putut dobândi de una singură și nici alături de prietene, păi, ce să ne facem, Mirelo și Vasilico, și Luminițo, și Viorico, Getuțo și Roșioaro, dacă așa-i femeia, slabă îndeobște și cel mai adesea lăsându-se la mâna cui nu trebuie, te miri ce nenorocit care să-ți ia tot, să te lase goală-pușcă. Știa și ea, învățase pe propria-i piele, dar uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
jugul lui și deja n-ai mai fi în stare să-ți spui că, uite, muncesc, da’ știu pentru ce, mă descurc și le descurc și pe prietenele mele, și deja ți-au pierit cheful și curajul. Uită-te la Roșioara, bunăoară. Ei, cine să-i fi ținut treze curajul și cheful? Ba tocmai că într-o vreme Mirela încercase s-o ajute, luând-o la cantină și punându-și obrazul pentru ea la șefi, că-i fată bună, muncitoare, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ținut treze curajul și cheful? Ba tocmai că într-o vreme Mirela încercase s-o ajute, luând-o la cantină și punându-și obrazul pentru ea la șefi, că-i fată bună, muncitoare, tot în nădejdea c-ar ajunge sărmana Roșioara să se descurce pe cont propriu, da’ ți-ai găsit: după nici două luni, Roșioara mea, auzi, că doar n-am omorât-o pă mama ca să mă pedepsesc în ocna asta de cantină, că ea are copii de crescut, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ajute, luând-o la cantină și punându-și obrazul pentru ea la șefi, că-i fată bună, muncitoare, tot în nădejdea c-ar ajunge sărmana Roșioara să se descurce pe cont propriu, da’ ți-ai găsit: după nici două luni, Roșioara mea, auzi, că doar n-am omorât-o pă mama ca să mă pedepsesc în ocna asta de cantină, că ea are copii de crescut, nu vrea să putrezească de vie în aburu’ și-n umezeala asta, la care Getuța - la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și s-atârne la te miri ce golan pentru o farfurie de mâncare și tot sub pretextu’ că d-aia n-are timp să-și ia o slujbă, că la copiii ei le trebuie supraveghere și educație. Umbla și atârna Roșioara, Mirelo, și ea ca orișicare, tot în nădejdea că ar da peste un fraier care să rămână lipit de ea, cel puțin pentru o vreme dacă nu pe viață, nu poți să știi de unde-ți pică. Orice zdreanță de sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
că-i educă. De mult i-a scăpat din mână, după cum o țin ei tot într-un balamuc și-o teroare, cerându-i bani și tăvălindu-se pe jos ca posedații ca să le ia ce văd la alți copii, și Roșioara n-ar avea în veci de veci cum să-i mulțumească, și după toate astea nu-i puțin lucru la ce o duce capul să aiureze, povestindu-i Mirelei despre bărbatul ăla pricopsit care de bună seamă c-o s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
păi, chiar și ceva mai bătrân dac-ar fi și tot n-ar deranja-o, ba’ i-ar conveni, c-ar muri mai repede și ar lăsa-o-n averea lui, Mirelo, să-ți vină rău și mai mult nimic. Roșioara vorbea despre niște lucruri pe cale să se întâmple, de nu-ți venea să crezi cât e de dusă și rătăcită, iar pe de altă parte, pricepută de nu se poate să-ți intre pe sub piele și să se lipească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de rabă care o claxonează, cine știe cum, din obișnuință, de plictiseală ori mai degrabă din greșeală, dacă o vede de la depărtare ori din spate și o confundă cu una mai acătării. O doamnă-domnișoară ca tine, Mirelo, nu erai tu de teapa Roșioarei. La altceva ai fi tras nădejde, și uite că nădejdea asta aproape că ți s-a împlinit într-o duminică de august, când te scosese afară din casă amocul, acea neliniște rea, sufocantă, care te încerca mai cu seamă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de august, când te scosese afară din casă amocul, acea neliniște rea, sufocantă, care te încerca mai cu seamă în zilele libere, cum ți se slăbea puțin jugul robotelii la cantină și parcă te-ai fi simțit soră bună cu Roșioara, măcar că nu pentru o farfurie de mâncare ai fi atârnat tu la ultimu’ camionagiu... Umbla brambura pe străzi, amețită de lumina uleioasă, îmbâcsită de praf și de gaze de eșapament, lăsându-se călăuzită de dispoziția sumbră ce-o rodea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
desigur, prietene de-ale prietenelor, care se adunau în alte părți sau se nimereau la soră-sa în lipsa lui. Păreau grăbite, plutea în jur un nor de precipitare haotică, un soi de mâncărime viscerală care le făcea să se hlizească. Roșioara parcă ar fi dat tonul, incitându-le la aluzii porcoase de doi bani, că hai mai repede, dragă, să dăm din craci cu nădejde, să nu ne-o ia alții ’nainte la vot și hai, Getuțo, mișcă-ți fleașca... P-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]