909 matches
-
destul de bine. Întors În Țara Făgărașului află că l-au căutat „jandarii”s ă-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că „ai noștri de dincolo”, se pregătesc de război cu turcii. Și pleacă voluntar până În 1881. Oile Îi sunt „robite” și el atâta știe: „trebe să stau de vorbă cu Împăratul și gata treaba”. A stat la Viena două zile pentru a intra la Împărat, 7 zile În „beciurile Vienei”, arestat și apoi trimis la Pesta. „Dumnezeu Viu Este!”. Cu
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
aceste vorbe Începe cererea lui Badea Cârțan, mai degrabă plângerea lui către Impăratul Franz Josef. După ce arată că i-a slujit cu credință, Îi spune că a fost batjocorit de „acești satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori.” Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi căștig pânia. De la Rusale m-am rugat, m a respinsu. Așa dară noi numai datorinte facem
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
a fost Eminescu nu îl poate stinge nici un furtun de pompier cultural.” La mulți ani, Dan Puric ! CRONICĂ UNUI SUFLET „GEORGE FILIP DIN PONTUL EUXIN” Mi-l imaginez pe Poet În dimineața aniversării sale, visând cu ochii deschiși dar Încă robiți de vibrația care plutește În aer deasupra să asemenea unui val uriaș gata să se lase peste firava luciditate de dinainte de soarele dimineții, vorbind cu un Înger albastru : „Ce vrei de la mine? Întreabă Poetul ușor speriat, ușor amuzat, cu un
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
de multe feluri, făcându-i-se fiecăruia potrivită cu dorința lui”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, pp. 65-66); footnote> armata Faraonului cu multitudinea de arme simbolizează patimile sufletului care robesc omul; acesta trebuie să le treacă prin apa sfințită a Botezului și nu mai trebuie să le întrețină odată ce a fost scos și a ieșit de sub tirania lor. În acest sens, și Sfântul Vasile cel Mare - fratele Sfântului Grigorie al
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc numărul mare al stăpânilor, cărora
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig i-ar aduce spre stâmpărarea poftei lui, se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc numărul mare al stăpânilor, cărora robindu-le cineva, chiar dacă s-a întâmplat să treacă prin apă, după părerea mea încă nu a trecut prin apa tainică, a cărei lucrare pricinuiește tiranilor celor răi pieirea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise ..., PSB, vol. 29
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
la aceasta, Părintele Stăniloae spune: Nu era păcătos (Adam n.n.), dar nici împodobit cu virtuți dobândite și cu gânduri curate consolidate. Avea nevinovăția celui ce nu a gustat păcatul, dar nu cea câștigată prin respingerea ispitelor. Trupul lui nu era robit legii automate a păcatului, dar nu avea nici forța întărită prin deprindere de a rămâne imun față de o astfel de stare. [...] În starea de început, omul vedea în toate lucrurile, cum vede și sfântul, darurile mereu oferite ale lui Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a răului, spune: împărtășirea de acest pom al contemplației se numește cunoștința binelui și a răului în înțelesul următor. Întâi, pentru că celor desăvârșiți le dăruiește puterea cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești. Căci e o putere ce robește toată mintea ascultării lui Hristos (2Corinteni 10,5); și aceștia pot culege cu evlavie rod bun nu numai din contemplarea celor bune, ci și a celor contrarii. Dar în gustarea acestui rod se ascunde pentru cei ce se împărtășesc din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ascunde pentru cei ce se împărtășesc din el o putere îndoită, adică un folos și o pagubă, după deprinderea lăuntrică ce stăpânește în fiecare. Celui ce se împărtășește i se face pricină de viață când se supune legii care-l robește (lui Hristos). Așa, de pildă, dacă vede cineva chipul frumos al unei femei desfrânate și de moravuri ușoare, iar văzând-o preamărește îndată pe Dumnezeu și dă slavă Lui, el a cunoscut în ființa ei coruptă frumusețea întocmită de El
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, și toți la un Duh ne-am adăpat. Căci și trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
zilelor. Ce-ar fi să le pun una lângă alta, într-o rânduială nouă? Ce-ar fi?"). Jurnalul lui Virgil Ierunca este, în primul rând, înainte de a fi o mărturisire, o mărturie, patetică și acuzatoare, lucidă și duioasă, sarcastică și robită de dor, despre convulsiile afective ale exilatului, ca și despre isteria unei Istorii ieșite din matca firescului, despre legile aberante ale unui timp malefic, despre oameni și locuri, prieteni și neprieteni, o mărturie, așadar, despre confruntarea dramatică a eului ce-
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
cu sânge de miel țocurile ușilor și ferestrelor, pentru că îngerul morții să nu le răpească noaptea pe cel dintâi născut, așa cum li s-a întâmplat ulterior egiptenilor care-i asupreau. E o amintire tristă a timpului în care evreii erau robi în Egipt, înainte de a fi conduși de Moise înapoi în țara lor. Pribegia lor a durat 40 de ani. Nici eu nu mănânc miel de Paste și nu agreez ideea, însă asta e explicația acestei tradiții creștine a mielului pascal
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
mult mai greu Prima grijă a universului Au fost semințele, Cum să facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un fel de freamăt robit de viitor, Semințele ca niște începuturi, Dincolo de care nu există moarte, Semințele ca niște sfârșituri, Dincolo de care e numai început; Când a învățat să facă semințe, Universul s-a culcat liniștit, Mașinăria pornise, Altcineva trebuie să învețe Cum să dezlege
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
obiectul pasiunii<footnote Georges Habra, op. cit., p. 248. footnote>, iar apoi se cere ca toate eforturile să se depună doar într-o singură direcție, desfrânatul trebuind să se înarmeze pe sine numai împotriva patimii de care se simte cuprins. Cel robit de patimă are nevoie de exerciții zilnice, continuă preocupare<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 190. footnote> și trebuie să vegheze cu grijă<footnote Idem, Convorbiri duhovniceștiă, p. 379. footnote>, căci știe că orice pasiune trebuie învinsă de o alta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de acum cu fericirea de atunci? Cel aflat la înălțime a fost înjosit; cel plăsmuit după chipul Celui ceresc a luat chipul pământului; cel rânduit să împărățească s-a robit; cel zidit spre nemurire a fost desfăcut de moarte; cel ce petrecea în desfătarea raiului a fost strămutat în acest loc al bolilor și al durerilor; cel dăruit cu nepătimirea și-a însușit viața pătimașă și întinată; cel nestăpânit de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lanț de diavol, ca să nu se poată ridica spre Creatorul său. După omul cel lăuntric aflăm plăcere în gustarea celor de sus. Dar în ființa noastră descoperim legea trupului care „se luptă împotriva legii primite de minte și ne reține robi păcatului care este în interiorul nostru“ (Romani 7, 23). Este o luptă în adâncurile ființei noastre, un „război nevăzut“, care se duce necontenit și din care ieșim, de cele mai multe ori, înfrânți, în înțelesul că legea trupului învinge strădaniile cele spirituale din
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
Pogan Elisabeta, 75 ani l Mészáros Maria, 78 ani l Drăghici Silvana, 17 ani l Râmneanțu Maria, 66 ani l Tiurbe Ema, 80 ani l Bendig Edmund, 75 ani l Rădinoiu Miltiade, 54 ani l Kereszteș Iudit, 79 ani l Robea Maria, 77 ani l Savulovici Pavel, 83 ani l Taucean Maria, 63 ani l Kovács Mária, 75 ani l Dumitrescu Floarea, 76 ani l Iuhas Florentina, 35 ani l Olaru Maria, 88 ani l Obradovici Sofia, 95 ani l Beteag
Agenda2005-03-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283282_a_284611]
-
era, nu mai avea cum să fie neamț; redevenea ce fuseseră ai săi, iobagii din secolele de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele povestite, îl întrebase "sînteți șofer?", Ion Capătă scuturase din cap cu șapca cu tot și făcuse: "Nooo, eu mi-s cu caiii!" și arătase într-o parte a ogrăzii unde se află
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
Petru Comarnescu și ne plimbam într-o după-amiază însorită (era prin 1946) de-a lungul lacului din parcul Herăstrău. Petru Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima limpede. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care ne aștepta pe toți), că în
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul ascunsă-n gîndul meu?// Și gîndumi visătorul e pururea cu tine./ Credința lui: Iubirea; Icoană: glasul blînd/ Ce l-a robit c-un cîntec și-n vraja lui îl ține” etc. (Scrisoare). Cu tot chinul, tot iubirea rămîne religia supremă și pentru Ada (de nu cumva tocmai din pricina asta): „Să nu fugi de calda-i pornire,/ Să nu fugi de-al
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
ne plimbam într-o după amiază însorită (era prin 1946) de-a lungul lacului din parcul Herăstrău. Petru Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima în mod deosebit. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care ne aștepta pe toți), că în
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
Iată, sunt Omul cu o umbră încătușată! Sunt Omul însingurat în tăcerea umbrelor lui, îndoliate și răpuse de dragostea viforoasă a Vieții... Umbrele mele încătușate se rostogolesc spre Moarte, cu lacrimile înghețate pe obraji, cutreierând drumurile deșertului. Ating cu buzele robite de sărut umbra unei morgane, rătăcindu-mă printre dune liniștite... Rătăcite între turmele de muritori, umbrele mele, înspăimântate de vise, înfloresc luminându-și una alteia drumul întunecat al amurgului. Umbra de sânge mă biciuiește cu flori de cireș, înroșindu-mi
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
AȘ VREA SĂ RĂMÂNĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2105 din 05 octombrie 2016. Eu clipa aceasta aș vrea să rămână, Candoarea ce-mi aduce, raza ei, Rămână clipa aceasta și în urmă, Când somnul îmi va fi robit sub tei. Mirosul verii, al tinereții tale Cu ape liniștite în oglinzi, În suflet mi-ar croi o nouă cale, Când brațele spre mine le întinzi. Dar nu ești tu... e doar închipuirea, Cu ochii mei de jar aprind un
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ce nu mi-a dat iubirea, Nici soarta mea de fum, fără noroc. Citește mai mult Eu clipa aceasta aș vrea să rămână,Candoarea ce-mi aduce, raza ei,Rămână clipa aceasta și în urmă,Când somnul îmi va fi robit sub tei.Mirosul verii, al tinereții taleCu ape liniștite în oglinzi,În suflet mi-ar croi o nouă cale,Când brațele spre mine le întinzi.Dar nu ești tu... e doar închipuirea,Cu ochii mei de jar aprind un foc
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
se înfrânează de la toate : ei să ia o cunună stricăcioasă, iar noi una nestricăcioasă. Drept aceea, eu așa alerg, și nu orbește. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care bate văzduhul; ci îmi chinuiesc trupul meu și îl robesc ascultării, ca nu cumva altora propovăduind, eu însumni să mă fac netrebnic” (I Corinteni 9, 24-27; Romani 9, 16; Galateni 5,7). Toți au posibilitatea să câștige, însă nu toți doresc. Iar din cei care doresc, unii încearcă să învingă
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]