913 matches
-
cu milenara crimă: Un orizont mai vast în poezie, emancipat de reguli de sclavie. La dracu, zic, cu versul muzical ce expresiv sonorul gutural, cum s-a dansat pe funie, se poate și pe unghii incasante. Iar legile... nu suntem robi la ele, noi le-am făcut, le spargem în măsele. Hai să începem: ă, ă, ă... și versul următor: î, î, î... Zâmbește delicat grup de mai maimuțe: „O, Doamne, ce limbaj, ce tărtăcuțe, i-am depășit de zeci de
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emancipare.html [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, și toți la un Duh ne-am adăpat. Căci și trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
după unii, la deznodământ dupa părerea mea. O, nu te mira, frațioare, de această schimbare. Vei intelege, când vei afla că Amor, zeul atotputinte, mi-a cuprins inima, și fără să vreau sunt sclavul lui.” Dacă atât de mult îl robise acestă ființă, nu putea să fie alta decât Veronica Micle, care-i rămăsese în minte de la Viena. Așa se face că poetul părăsește Berlinul și în august 1874 intra în țară cu conștiința efemerității strădaniilor de studii din ultimii cinci
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
Duhul Tău Sfânt ca să mustre, Când cel rău îndeamnă să treacă hotarul, Să nu-l lași păcatul să guste! Căci mulți nu cunosc care-i rostul sub soare, Trăind după pofte și patimi Și nu se întreabă de ce omul moare, Robit de-obiceiuri și datini! Își spune creștin, dar conceptul nu-l știe! Așa m-am născut!", spune tare, Când vorbești de Cristos, de păcat, veșnicie, Răspunde mereu c-o-ntrebare: "De ce ziceți voi că iubirea primează? În jur văd războaie
DUMNEZEU TE IUBEȘTE NESPUS! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1469325870.html [Corola-blog/BlogPost/385253_a_386582]
-
după care a luat cuvântul Gheorghe Calmuschi, un student botoșenean. Profund mișcat, Calmuschi s-a adresat direct poetului cu un discurs vibrant cu o voce tânguită, înecat în lacrimi, amintind de toate suferințele poetului. După impresionanta lui cuvântare, care-i robiră pe toți câteva minute, se stârnise un murmur de admirație în toată mulțimea. Studentul vorbise ca un adevărat orator. În timp ce convoiul mortuar urca dealul Filaretului, se făcuse aproape seară. Începuse o bură de ploaie măruntă, semn că și cerul vărsa
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
atingere boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales pe cele din urmă ... În plus, vedeam cu ochii minții cum un întreg stol de medici roia în jurul ei, uitând cu totul de pacienții în agonie, nedorind altceva decât să-i fie robi pe viață. Ceea ce, mărturisind sincer, îmi doream și eu în acel moment. Știu. Am avut mereu în viață tendința de a exagera prin prisma propriei imaginații. Un defect incorigibil de altfel, nu prea departe aflându-se și explicația. Sunt și
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng cu tine c-am
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
aprind, Zidește-mă în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine c-am săvârșit păcateși-apoi
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
considerăm a fi confortul. ” Dacă aș avea asta, dacă aș avea cealaltă...” spunem adesea. Și așa, fie nu mai cunoaștem nicio limită și ne dorim din ce in ce mai multe, pierzând bunul simț al limitei de confort, fie ne facem de bună voie robi muncii pentru a achiziționa acel ceva ce ne-ar putea garanta confortul, fie ne plafonam atingând confortul însuși. Confortul, prin urmare, nu este decât saltul spre moartea sufletului, o moarte ce nu ne lasă nici macar conștiința că odată am fost
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/rodica_stan/canal [Corola-blog/BlogPost/356835_a_358164]
-
considerăm a fi confortul. ” Dacă aș avea asta, dacă aș avea cealaltă...” spunem adesea. Și așa, fie nu mai cunoaștem nicio limită și ne dorim din ce in ce mai multe, pierzând bunul simț al limitei de confort, fie ne facem de bună voie robi muncii pentru a achiziționa acel ceva ce ne-ar putea garanta confortul, fie ne plafonam atingând confortul însuși. Confortul, prin urmare, nu este decât saltul spre moartea sufletului, o moarte ce nu ne lasă nici macar conștiința că odată am fost
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/rodica_stan/canal [Corola-blog/BlogPost/356835_a_358164]
-
cu Frida și-o invitai prin pădurea Bucovului. Fata primi bucuroasă invitația mea, se-mbrăcă ușor cu o rochie de vară cu toate florile câmpului pe ea, voalată și decoltată, și plecarăm pe un colnic aproape de sat. Frumusețea ei mă robise, voiam să-i intru în grații și luasem la mine toate giuvaierurile să i le fac ei cadou. Mersesem într-un ochi de pădure pe malul apei, ne așezasem jos în iarba mare și acolo am îndrăznit să-i spun
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Panule, tu știi că-n lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit copiii-i pe sub mâini streine/ Ci-ntr-un nor de abur, într-un val de ceață/ Își ascunde trista galbena ei față./ Horea pe-un munte falnic stă călare:/ O coroană sură munților se pare...” Horea luptase pentru popor, dar
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e pământul / [...] / Și ea sfântă să ne fie.“ Așa cum își cunosc tatăl și mama trebuie să-și cunoască și patria. E datoria noastră să lăsăm urmașilor
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
într-o zi s-au zis: Muncește, Române, de dimineață până în seară... și rodul muncii nu va fi al tău!... i-au lăsat moștenire o țarină și arme... și nu te vei bucura de dânsele... și tu vei trăi veșnic robind... trupul și sufletul tău vor fi străini pe pământul înrodit de tine... vei plăti aerul ce răsufli... vei plăti soarele ce te încălzește și locul unde zac oasele mamei tale, vei plăti dreptul să crești vaca ce hrănește copii tăi
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
E-un parc imens cu-atâtea flori și păsări, În care mergi pe-o singură alee ? Un ghiul de aur încrustat cu-o piatră De briliant, de jad sau de camee ? Un fluture zburând din floare-n floare, Oprindu-se robit de-o orhidee ? Un lacăt ferecat cu iscusință, La care cauți, potrivind, o cheie ? Ba nu ! E toate-acestea la un loc Și pe deasupra este și FEMEIE. CEASUL Când mă opresc din drum la vreun popas Aud încet în mine acest
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427617506.html [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
motiv de-a exista, În fiecare nor îți văd privirea Și plouă cu tăceri pe rana mea. Începe amintirea să vorbească, Mă mustră gândul c-ai ales să pleci, Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci. Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace Și nu-nteleg de-a fost adevărat, Dar amintirea-n ploaie se preface, S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat. Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
un motiv de-a exista,În fiecare nor îți văd privireași plouă cu tăceri pe rana mea.Începe amintirea să vorbească,Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci.Mă cert cu gândul care nu-mi dă paceși nu-nteleg de-a fost adevărat,Dar amintirea-n ploaie se preface,S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.Mă plimb pe străzi la braț cu amintireași caut
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
atingere boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales pe cele din urmă ... În plus, vedeam cu ochii minții cum un întreg stol de medici roia în jurul ei, uitând cu totul de pacienții în agonie, nedorind altceva decât să-i fie robi pe viață. Ceea ce, mărturisind sincer, îmi doream și eu în acel moment. Știu. Am avut mereu în viață tendința de a exagera prin prisma propriei imaginații. Un defect incorigibil de altfel, nu prea departe aflându-se și explicația. Sunt și
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CU FOAME... DE IUBIRE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Robiți de frumusețea lunii efemere Ni-s ochii plini de raze înmuiate-n vers. Lumina ei ne toarnă, în inimă, iubire Nouă ne-aparține întregul Univers! Mistuitoare flăcări sufletu-mi cuprind Nestăvilite arderi din patimă nebună. Sub simfonia lunii mă simt
CU FOAME... DE IUBIRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1415947505.html [Corola-blog/BlogPost/376829_a_378158]
-
prăbușite în nimic un gest un mim spectacolul deplin zeci de personaje s-au ivit n-ai înțeles că eu la tine am privit oglinzile sunt false dragul meu nu mă interesează trapul greu în care prin minciuni și falsități robesc la gardul mult prea mic pentru cel viu ceresc tu știi că cine vrea îl sare pleacă liniștit sau alergând spre mare sau muntele de gânduri din ocean acel nisip care s-a întărit în van la poala lui sămânța
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Cerc_rostogolit_anne_marie_bejliu_1384686703.html [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
ce nu știe ce-i introducerea,/ preambulul/ savurării unei flori/ în plin mai./ Soluția e ieșirea din timp./ Iubitule, hai să transcendem/ plasma lucrurilor firești/ în care înotam atât de greu,/ să roadem cu dinții iubirii/ lanțurile ce ne țin robi în timp/ și să impregnăm atmosfera,/ emisfera vieții,/ cu setea noastră/ de iubire!” Fiecare suntem unici în felul nostru” Vorbind despre volumul “Perpendiculară pe un colț de nemurire”, Adina Sas-Simoniak mărturisește: “Scriu “un fel de” poezie. Ceea ce veți citi sunt
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Iisuse astăzi am venit La tine să mă-nchin, Căci trupul tău, fără păcate Primita har divin. Ți-a dat puterea de-a ierta, Chiar bunul Dumnezeu Ca să robești într-u credință Întreg poporul Său. Făcuta-i orbu ca să vadă Și să meargă, ologu, Iar pâinile le-ai înmulțit Să saturi tot norodu. Din morți pe Lazăr ai sculat Și ai trezit fecioara, Și cu privire-n jos plecată
PRICEASNĂ MĂ IARTĂ DOAMNE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1492286797.html [Corola-blog/BlogPost/354230_a_355559]
-
Din clipa-n care ne văzum? Deși nu e decât femeie, E totuși altfel, „nu știu cum”. De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tăcé; Dac-al ei glas e armonie E și-n tăcere-i „nu știu ce”. Astfel robit de-aceeași jale Petrec mereu același drum... În taina farmecelor sale E-un „nu știu ce” ș-un „nu știu cum”. (Mihai Eminescu, De-or trece anii...) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-rezolvate-bacalaureat-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
mai la urmă în hăul fără fund îl va zvârli. Dar una-i omul ce se stinge când ceasul lui a fost oprit, un fenomen inevitabil pentru al vieții circuit, și alta mare grozăvie când vrea pe semeni să-i robească, ba chiar a fratelui viață o ia prin crimă mișelească. De-aceea, Cain cu fapta lui în cronici nu-i un fitecine - de-a pururi pentru om rămâne simbol al sceleratului, deși-n atâtea mii de ani de-abjecție înfloritoare
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]