1,258 matches
-
ne vom retrage tiptil înainte ca din cer să cadă peste lume cenușa molcomă a trupurilor noastre. Prea tîrziu E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. E prea mult, dar încă nu-i de-ajuns, trebuie să mai murim o dată, neaua să se-aștearnă, maculată, peste trupul drept, cu sînge uns, ca să îl putem vedea pe Cine nu se cade a-L vedea oricum
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
-n sînul lui Avram, păcătoși nerăbdători să piară, ucigași cu chipuri de Fecioară și creștini angelici puși la ham. E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. Fruntea cu solzi albaștri Poeții vor muri în zori unii prin cîrciumi, alții prin altare, de vii vor arde, zei întîmplători, fără să ceară nimănui iertare. Va fi o sărbătoare moartea lor, orașul nu-și va pune-n
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
adormite într-o păstaie, Prea fericită ca să încerce să spargă sicriul. Zadarnic mă cercetez: Văd o singură ființă Neschimbată de decenii în care numai eu știu că dorm O fetiță, o adolescentă, o femeie... Ascunse una într-alta. Refuzând să rodească. Dulap pictat }ine o coasă în mână Și se apleacă galant înspre frumoasa-i stăpână Cu părul pudrat și înalt. Are chilotul bufant, Tricornul cu pene și până Și ochii îi sunt de berbant Dar ține o coasă în mână
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
le semăna în vânt precum fata suflând pălăria cu semințe a păpădiei de pe coperta Micului Larousse ilustrat, limitele, delimitările speciilor acelor cunoștințe erau atât de superb ignorate, încât tocmai aceste parcele infime de cunoștințe multiplicate parcă la infinit puteau să rodească în spirite cosmotice " iertați cuvântul pedant " în spirite dispuse să proiecteze dacă nu să creeze sau să construiască mici modele cosmice, universuri posibile. Dar lecțiile lui Henri Jacquier nu constituie doar ultimul și cel mai evident exemplu pe care-l
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
însă numai parțial juste. Pe lîngă amintiții corifei există și un bun număr de critici tineri interesanți și cultivați. Literatura scrisă exprimă (dincolo de forma ei) bucuria unei libertăți de expresie și de tematică recucerite cu greu și ea, această literatură rodește uneori în arta reală: cum ar fi în cazul lui Mircea Cărtărescu, deși, evident, nu e singurul. Imaginea devine mai complicată atunci cînd luăm în seamă și apariția generației de admirabili tineri gînditori religioși laici (Bădilița și Lazu, Bakonsky și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
cuprinde-n arșițe sau friguri. Dar eu sunt bun și nu va fi zadarnic, Prinosul meu de ploaie peste ruguri. De-aș fi doar nea și-ai luneca prin mine, Brăzdat aș fi, ca răscolit de vânt. N-am mai rodi lăstare de lumine, Iar seva ni s-ar pierde în pământ. Dar vrei să-ți fiu o mantie, zăpadă, Să te-nvelesc prelung și cu ardoare, Să las doar primăvara să se vadă, Că dintre noi, ni s-a rodit
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
rodi lăstare de lumine, Iar seva ni s-ar pierde în pământ. Dar vrei să-ți fiu o mantie, zăpadă, Să te-nvelesc prelung și cu ardoare, Să las doar primăvara să se vadă, Că dintre noi, ni s-a rodit o floare ? Vrei să-ți fiu soț plimbărilor sub astru? Vrei să-ți fiu lotru când apari pe cale ? Sau vrei să fiu eterul din albastru, Cu mine să vibrezi în saturnale ? Dac-aș fi toate, cine să ne-oprească Să
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
pe șagă. 6) Orchestre nu, dar instrumentiști, da. Și încă din belșug. Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai câte, sunt ca niște răsaduri în așteptarea replantării în ogrăzi unde să rodească torențial. 7) Rar mi-a fost dat să mă conving că scopul nu acționează mai întâi la nivelul gândirii și abia apoi în lucrare. Ei bine, la MUSICORA ținta se află concomitent în faptă și idee. 8) Am fost martorul
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile secvenței gramaticale -ise-, la mai mult ca perfect (venise, rodiseră). În acestă categorie de fapte e interesantă evoluția normelor. În 1982, Alexandru Graur putea încă scrie, în Dicționar al greșelilor de limbă, că trebuie rostit și scris "basin (din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
în solidaritatea umană, deoarece nu există forță represiva capabilă să ne încătușeze spiritul liber care este în contact permanent cu puterile divine, în Împărăția cărora se reîntoarce după moartea fizică. De ce lumea literară devine receptiva, mai ales, la evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dureri, boli, de-a lungul căruia va purta în mod implacabil povara blestemului care cade asupra sa: Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
o cruce; este Iisus Hristos răstignit. și noi, odată cu El, ăștia care-am trăit în legea grâului. Că noi de când ne știm suntem înfrățiți cu grâul. știi, dumneata, cum se cheamă pe la noi momentul acela când zic agronomii că grâul rodește? Se zice atunci că grâul înfrățește. și de unde să fi venit acest nume, dacă nu de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza topită-n sudoare
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pământul, bunul, dragul și caldul pământ, cu el, ce se petrecea cu el? și el, ca și iarba, fusese adus. Pe traseul Canalului Dunărea-Marea Neagră, numai bulgări sterpi, calcar scrâșnit. Pământul vegetal, bunul, dragul și caldul pământ în stare să rodească era și el, ca și iarba, adus din altă parte, din câmpiile verzi și mănoase ale țării. Codri-codri - ca acei codri mari, ispititori, de pâine, din privirea flămândului - fuseseră purtați pe brațe și plantați pe taluzurile uscate și flămânde ale
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
simțită și cântată în fiecare loc în care s-a auzit de Laza Cnejevici, în aproape o jumătate de veac dăruită scenei. Cântă sârbește și românește cu aceeași plăcere, convins că publicului trebuie să-i oferi crâmpeie din tot ce rodește în spațiul nostru unic. „Am venit la Timișoara la 12 ani, în pantaloni scurți și cu ștrimfi albi” - își amintește, cu duioșie, Laza Cnejevici despre începutul drumului său în capitala Banatului, acum multă vreme, când privea cu ochi rotunzi și
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
unor vechi sculptori în piatră, cum susțin alte interpretări, ci capul lui Orfeu. Acesta veghea practica ritualurilor de inițiere în numele religiei sale, care îi purta „pe cei inițiați în Câmpiile Elizee, unde au parte doar de adierile zefirului, unde pământul rodește de trei ori pe an... Cert este că, în preajma Sfinxului din Bucegi ori a celui din Munții Poiana Ruscă din Banat, imaginația noastră poate căpăta puterea pietrei, parcă simțim cum se rostogolește timpul peste zări. O. N. Transfer, modificare, reziliere
Agenda2004-11-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282191_a_283520]
-
iar tata s-a-mbătat - / pe la Bărăcăciuni, bunicii tac afinat" (Tic nervos). Natură e introdusă în fluxul limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în oraș se taie fluturi, iar pîrîul rodește..." (Lespedea din bibliotecă). Vag persiflator, vag deformator, tabloul probează ciocnirea dintre contraste, degajînd energia ambigua a Edenului bîntuit de demonia Formei... ori, în aceeași manieră, o secvență a neputinței limitelor de-a se depăși, a consolării lor estival-dansante în proximitatea
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
în victoria înfrînta a cărnii/ Întors și dat/ Unui timp somnolînd/ De o blîndețe mai aspră/ În dulcea ei laudă./ Cineva, o fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă conduce către frunzele/ Abia învesmîntate, rodite de frica/ Sau de nebunie, și ele fapturi" (Leac). Viața sa ideală implică abandonul celei reale: "Ești ornament de figuri autumnale/ Atacat de vestejire/ Că îngerul de piatră pe o ruină/ Ridicîndu-si brațul despuiat de lance./ Pe cadran oră înfățișează
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
personală care mă inspiră să-i S 5: Din rădăcina strămoșească invocație a mamei care-și botează compun o invocație. O poate folosi Ivitu-s-au tulpine noi. propriul băiețel. Iată cadrul și la diferite ocazii. De-a pururea o să rodească scenariul: În inimi suflet de eroi. Băiețelului, îmbrăcat frumos, i Arborele vieții tale se pune pe cap o coroniță de (invocație făcută Refen: Poporul Soarelui revine ramuri cu frunze verzi și flori, la de Zâna Pădurii) La legea dată de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguță cu flori de tei sfințită la biserică în ziua Moșilor de vară. Respectând datinile celor trei sărbători Dați de pomană ceapă și usturoi Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde și usturoi. În noaptea de Rusalii dormiți în propria casă În acestă sâmbătă, nu este bine să mergeți seara la fântână sau să treceți printr-o răscruce de
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
Vechile case te puneau, cu discreție, la adăpost. Casele copilăriei. Pentru Ana Blandiana și Romulus Rusan, casa în care ajung după marele cutremur care le zdruncină încrederea în structurile cu zece etaje, e o minune. Revelația legăturii dintre pământul care rodește și poezie. Pentru un timp. Cât lumea nouă nu intră, cu violență, în coconul în care se apăraseră, naiv, eroic, de lumea veche. Orice miracol are, cu tristețe, un sfârșit. Pentru Gabriel Liiceanu, casa care-l aduce, tot cvasi-miraculos, în
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
cont(r)actele de lectură ale lui Cantemir cu Alteritatea, variind în funcție de perioade și de arii intelectuale, de categoriile de cititori, de interesele și scopurile lor. Aflăm în acest fel nu numai cum citește Cantemir în timp ce scrie - mai precis, cum rodește intertextul în plasă căruia se lasă surprins de Adriana Babeți - ci și cum este el interpretat de alții, conform unor convenții labile cultural și istoric. Cartea se implică programatic, si ne implică vrînd-nevrînd și pe noi, într-un Joc al
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
în acest moment de un candidat care să propulseze partidul la un nivel superior. Dacă la europarlamentare am reușit să ne validăm ca un partid politic pe picioarele proprii, cu rădăcini serioase, acum a venit timpul ca mărul PMP să rodească: să fie partidul care va oferi viitorul Președinte al României. Știu că nu va fi ușor, dar cu ajutorul dumneavoastră, al tuturor celor care îmi sunteți alături - inclusiv aici pe Facebook -, cu ajutorul milioanelor de români care își doresc să construiască "România
Elena Udrea: Dintre toţi promovaţii de Traian Băsescu, sunt singura care nu am trădat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21960_a_23285]
-
de cai... Scânteile ce le scoteau cu potcoavele atingând aplecați în viteza lor pietroaiele de granit ale pavajului, neschimbat de atunci. Italianul din Siena, fost prizonier în tranzit prin România, pe care îl cunosc întâmplător și pe care-l cheamă Rodi Amatto, locuind pe Via dei Pispini, no. 1, Siena... Entuziasmat că sunt român, italianul îmi vinde, în prăvălioara lui de la subsol, o farfurie uriașă, florentină, pe care am izbutit s-o aduc, fără s-o sparg, la București. Ea stă
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
ridicat rostirea muzicală a țării sale la nivelul circulației universale a valorilor. A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale, modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]