278 matches
-
-te, cel proslăvit întru soborul sfinților Bucură-te, căci ai viețuit în chipul îngeresc Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri Bucură-te, pom pururea neveștejit, plin de sfintele rodiri Bucură-te, că pe colina neprihăniților ai viețuit întru nevoință Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ți-a fost armă și iscusință Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaș și dușmănos Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumusețea
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
cu ciocul larg deschis într-o explicație amânată. Noroc am cu domnul corb. El le gâdilă în joacă până cad de pe ramurile copacului în inelele căruia m-a ademenit esența de viață sau mai degrabă m-a absorbit odată cu prima rodire a sămânței de om în pântecele blând al mamei. Odată ieșită de acolo - din prostie sau din obligație (asta rămâne să înțeleg mai târziu) - am luat-o la goană fără să știu că în lumea oamenilor iarba e amară perlele
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_nu_mai_cauti_dar_te_cau_anne_marie_bejliu_1391023562.html [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
coborâre gândită sau a nu, a plafonului evoluției umane. Îmi rămâne darul de a iubi pământul. Acolo, în tainele adâncurilor lui, gândurile se nasc din fiecare sămânță ca un infinit veșnic roditor. Cenușa nu-l împiedică nicicând să-și continuie rodirea. Acolo rădăcinile împletesc mereu hărțile bucuriei și ale frumuseții vieții. E viul viu dincolo de orice limite. Viața este nucleul fiecărei bucle a infinitului. Roțile sunt ale vieții. Trenul este viața. Uneori spiralele, liniile ei rămân goale, pentru a se umple
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_nu_mai_cauti_dar_te_cau_anne_marie_bejliu_1391023562.html [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
timp ce am fost am să-i întorc spatele cu inima prinsă pe margine de vaiet să mă hrănesc din tot ce mai am apusul neastâmpăr să-mi fie până la ultimul respir într-un “sunt”. până când mă vor sădi lutului rodire să răsar dincolo de violet. Referință Bibliografică: Dincolo de violet / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DINCOLO DE VIOLET de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1495536820.html [Corola-blog/BlogPost/371812_a_373141]
-
câteva eseuri-bijuterie în evocarea unor oameni, locuri și evenimente că în exemplele: “Sărbătorirea limbii române la malul mării,” „Omagiu de ziua femeii.” Cu această ocazie, autoarea aduce unele panseuri în susținerea metaforica a scrierii: Femeia este chivotul vieții; este pașnică rodire a omeniii, fără de care lumea nu ar mai exista...iar... dragostea muta munții din loc.” Mă bucur să constat acuratețea și obiectivitatea pe care autoarea le dovedește în scrierea omagiala: „Adrian Păunescu va dăinui în timp,” din care reproducem un
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_teodorescu_1464407483.html [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
îmbibate de iubire, precum și pentru a-și întinde cearceaful violaceu-liliachiu al așteptării și speranței. Gâlgâie vara aici, ca într-o felie de pepene spintecată, proaspăt și se scutură petalele florilor de nu-mă-uita, pregătindu-se să-și nască bobițele năzdrăvane ale rodirii bine temperate. ÎNTRE VERDE ȘI ALBASRU este un loc de rugăciune luminoasă și limpede, pentru momentele de singurătate și aducere aminte a visurilor, fie neatinse și reci, fie deschise prea demult pentru a mai fi proaspete și răcoroase. Oricum, aici
CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vi.html [Corola-blog/BlogPost/367351_a_368680]
-
un îndelungat efort de purificare (asceza) și încununarea acestuia prin atingerea asemănării cu Dumnezeu (mistica): < > 1. Deși este aproape unanim recunoscut că delimitarea dintre ascetică și mistică este dată de natura specifică a fiecăreia (în asceză luptă împotriva păcatului și rodirea de fapte bune până la atingerea virtuților, în faptul mistic vederea luminii dumnezeiești), nu se poate impune o limită precisă ca și graniță care să nu poată fi depășita de puterile spirituale câștigate în primele etape ale urcușului ori de energiile
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată seva, toată puterea, înmugurirea, rodirea? El n-are nici o viță. El nu este mlădiță. Totul este de la Dumnezeu: “Fără de Mine nu puteți face nimic”. Lucrul acesta s-a ignorat și neglijat în trăirea creștinilor. Dacă creștinul s-ar gândi mereu la lucrul acesta, ar trăi
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
vor cădea în capcana asemănării cu cei pe care-i contestă, adică în târâmul fălcilor încleștate, a dinților scrâșnitori, a mușchilor puși în slujba amenințării. Imi place să vorbesc cu cei aleși, în care sălășuiesc: smerenia, înțelepciunea, în care transpare rodirea harului și să privesc strălucirea izbăvitoare așternută pe fețele celor chemați să salveze demnitatea verticalității! (din viitorul volum: Gânduri de vecernie) Referință Bibliografică: Radiografia clipei / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1463472209.html [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
ca vlăstar al Logosului este deopotrivă îndemn, evocare și viață. Cuvântul este un ciorchine de lumină, din ale cărui litere-boabe mustește tămâioasa cugetare. Subtilitatea cuvântului zămislește inteligență. Cuvântul zboară din dorul prezent în dorința viitoare. Fiecare cuvânt ales poartă semințele rodirii depline. În fiecare cuvânt ales trebuie să te naști din nou, altfel el seacă sau moare odată cu tine. În cuvântul ales se împlinesc și autorul și vorbitorul. Frumusețea cuvântului o dă lumina harului său. Cuvântul ales al Limbii noastre se
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
ziua că-i plină de lumină? Îar omul are vină că se întoare-n tină? Ce vină are pomul că s-a umplut de flori? Ce vină are cerul când se adună nori ? Ce vină are ploaia că-i plină de rodire, Iarba care crește, flori mirositoare, Freamătul pădurii în prag de înserare... Ce vină au acestea de nu le prețuim Și pentru acestea toate de ce nu mulțumim? Ce vină are luna când luminează nopți? Îar toamna-i vinovată că strugurii sunt
DE ZIUA PAMÂNTULUI- ÎNTREBĂRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1398181128.html [Corola-blog/BlogPost/347861_a_349190]
-
Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Fie-ți țărâna caldă și ușoară copilăria mea, tărâm de vis, tu care-ntreaga viață mi-ai decis fiindcă am fost în tine primăvară. Te odihnește-n pace-adolescență, timp al rodirii mele, când intens am ars în împlinire și în sens a sufletului meu incandescență. Odihnă-n veci ai, splendidă comoară, maturitatea mea, ce ai deschis porți largi și-n cel mai sumbru nepermis și ai făcut din mine stea polară
BINECUVÂNTARE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1455170091.html [Corola-blog/BlogPost/342958_a_344287]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ofertă Miros de floare Aroma gurii de Rai E de vânzare Ademenire Clipa așteaptă Buze foșnind în sărut Înmugurirea Identitate Ca un ghiocel Ziua pierdută-n rodiri Căutând bulbul Deznădejde Simplă hulire - Întoarcerea-n pântece Nici o schimbare... Circulație Sună depășirea Doar clapele gândului Trec bariera Topografică Măsura umbrei Glezna dintre doi fluturi Și-un fir de iarbă Referință Bibliografică: Ofertă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OFERTĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oferta_george_nicolae_podisor_1329634954.html [Corola-blog/BlogPost/345240_a_346569]
-
cuvânt adevărat în raport cu vreo răutate împotriva sa, e acela care spune că pietrele sunt aruncate în pomul roditor! Ele, însă-s sterile, pe când pietrele pe care le merită și le-a și primit cu prisosință, de-a lungul strălucitoarei sale rodiri artistice sunt nestematele! Încheiem mirabil cu silabele inimii celui ce l-a iubit pe maestrul Benone Sinulescu, liră a sufletului, între poeți, Nichita Stănescu, nu însă înainte de a chema țara să-l sărbătorească pe cel care-a iubit-o și
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de gânduri, s-a pornit să scrie neîntrerupt. De altfel, nu de puține ori își mărturisește felul în care poezia îi confiscă ființa: „Răsare-n mine poezia/ Cum crește iarba din pământ/ Vântul îi seamănă sămânța/ Pe brazda ultimului gând” (Rodire). Riscurile sunt, desigur, mari în planul poeziei contemporane lucide, lucrate cu nesaț într-un limbaj care, demult, nu se mai lasă pradă inspirației; poeta le conștientizează pe deplin. Dar un îndrăgostit e incurabil, și chiar dacă întrevede pericolele, fericirea îndrăgostirii e
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1425659524.html [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
lor să aibă un loc de veci. Nu-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în rodirea sa lirică: Suntem pământul roditor al unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
în domeniul versificației, una originală, pentru care autorul merită sincere felicitări. ION CATRINA (Caracal, Olt): Poetul se îndreaptă spre sacru și nemurire. După ce a primit viața, poetul îi definește marcajele limită de la: „Lumina soarelui”, la „Amurgul”. Între ele stă „Bucuria rodirii”. Tot acest ciclu reprezintă hora vieții pe pământ. Densitatea imaginilor și avalanșa sentimentelor generate de această cromatică sugestivă, produce o invitație la o meditație tăcută și profundă. Ea naște sentimente de liniște, împlinire, gingășie și respect. Este un pios omagiu
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ PURTÂND SEMNĂTURA GHEORGHE A. STROIA, LA EDITURA SINGUR DIN TÂRGOVIŞTE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_o_noua_aparitie_literara_p_gheorghe_stroia_1389344859.html [Corola-blog/BlogPost/359819_a_361148]
-
eu sunt! își au rădăcina în Dragoș= cel drag sau Dragomir= dragul minunat, dragul păcii. În această Zi, oameni și păsări, cu binecuvântarea și ocrotirea Prințesei-zeițe geto-dace a fecundității Dochia, își caută perechea conviețuirii, punând anul deja început sub semnul rodirii. Ion Creangă, humuleșteanul nostru de aur spune că din această zi păsările încep să cânte. Unele tradiții susțin că Dragobetele are 4 zile de sărbătoare: 24 și 28 Februarie, 1 și 25 Martie. (Antoaneta Olteanu-Calendarele Poporului Român. Ed. Paideia, București
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
pot întârzia rezolvarea, „spargerea” chiar a unor tipare-tabu care prelungesc animoziățile în loc să limpezească confluența logică și legică a gânduluiui cu fapta, să degajeze încrâncenarea slăbindu-i chingile care aproape că încătușează pervers și dezonorant libertatea și onestitatea acțiunii, seninătatea și rodirea unor noi temeiuri generatoare de un cu totul alt tip de relații interumane, armonioase, fecunde și dătătoare de speranță în planul prosperității comunitare și mai departe, naționale. Atunci când tradiția și conservarea unor mentalități, idei, instituții, norme orale sau scrise - în
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_jurnalistica.html [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
femeie / pe care / nu vor mai clipi nicicând / gene de floare “ ( N-am primit ). Semințele, care în poezia lui Blaga sunt mirabile, semințe care conțin în latentă infinitul, se constituie în poezia Dacinei Dan că un contrasimbol, sugerând finitul, imposibilitatea rodirii și prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
N-am primit ). Semințele, care în poezia lui Blaga sunt mirabile, semințe care conțin în latentă infinitul, se constituie în poezia Dacinei Dan că un contrasimbol, sugerând finitul, imposibilitatea rodirii și prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare de regresiune la origini, ca și când tot ceea ce a fost germinat s-
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
tema iernii care semnifică încremenire : „ în mine însămi e iarnă / visul meu / își îngheață propria-i creangă “ ( Fulg ), albul fiind în același timp puritate și nerodire : „ ce creangă invocam / iubito iubitule / în inima iernii / prin viscolul înstelat de semințe / neadmise rodirii “ ( Necroza ). Fiecare spirit e în lupta cu limită și conștientizează tragic căderea, marcată aici prin îndoială : „ .....poate / cine stie / nici nu există astfel de oameni / și nici infinit Poate ). Divinitatea parcă s-a retras în cele mai înalte ceruri, părăsindu
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
înspre azururi zboară, Îngerii se urcă - Domnul se pogoară ! (Gh.C.N.-Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină) Colindul tradițional la noi dovedește osmoza dintre om-natură și calea lui spre mântuire. Colindul vine ca un mesaj al plinătății vieții și al rodirii, nelipsind grâul, vinul, busuiocul, mărul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanică între nostalgia Paradisului și Grădina Raiului. Mărul este un simbol al iertării depline. Tradiția spune că în zilele marilor noștrii sfinți Andrei și Nicolae se pune grâu la încolțit, tot
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
frunze de David Sofianis reeditare 30 .08.2015 A.D. Toamnă aprinsă de frunze vânturi senine aleargă prin tine sămânța iubirii noi.me din sine ardere de vise de smirnă cu miresme de clipe de ploaie udată de lacrimi în gânduri rodire pasageră lumină străină prin trestii sublimă profilată ți-e umbra pe scorburi de perle poeme comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1440948091.html [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
CONȘTIINȚA VEACULUI Jianu Liviu-Florian, Povești muritoare, Editura Semănătorul, iulie 2011 Universul acestui inepuizabil poet, scriitor și publicist se deschide spre azur, de la zenitul cunoașterii primelor elemente existente-n natură, până la nadirul iubirii de Dumnezeu, Atoatecreator, cu o generozitate și temeinică rodire, prefăcute în fructe de Lumină. Sintagma din titlu este, desigur, o capcană, pentru că, poveștile sunt de obicei, nemuritoare. Ele străbat erele, spațiile și ajung, acolo unde omul, îndeobște, nu ajunge cu pasul. Nu în zadar se spune: pe aripi de
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]