210 matches
-
avut la dispoziție. Interpunând mâna să intre ecran și sursa de radiații, a avut surpriza de a vedea diferențiindu-se umbră osoasă de cea a părților moi, ceea ce i-a dat ideea de a face radiografii. Unul dintre contemporanii lui Roentgen, Sylvanus Thompson, fondator al British Roentgen Society (1897) descrie astfel această descoperire epocala: “8 noiembrie 1895 va rămâne o dată memorabilă în istoria științelor. În acea zi, o lumină care nu mai fusese niciodată văzută a fost pentru prima oara recunoscută
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
intre ecran și sursa de radiații, a avut surpriza de a vedea diferențiindu-se umbră osoasă de cea a părților moi, ceea ce i-a dat ideea de a face radiografii. Unul dintre contemporanii lui Roentgen, Sylvanus Thompson, fondator al British Roentgen Society (1897) descrie astfel această descoperire epocala: “8 noiembrie 1895 va rămâne o dată memorabilă în istoria științelor. În acea zi, o lumină care nu mai fusese niciodată văzută a fost pentru prima oara recunoscută prin observația unui om. Observatorul a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
astfel această descoperire epocala: “8 noiembrie 1895 va rămâne o dată memorabilă în istoria științelor. În acea zi, o lumină care nu mai fusese niciodată văzută a fost pentru prima oara recunoscută prin observația unui om. Observatorul a fost profesorul W. C. Roentgen; locul descoperirii: Institutul de cercetări fizice al Universității din Wurzburg în Bavaria; ceea ce a văzut cu ochii săi: o slabă iluminare verde și tremurătoare pe o bucată de carton acoperit cu un produs chimic fluorescent. El a mai vazut pe
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbra traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea umbră, să verifice ca sursă de radiații este cu certitudine tubul Crookes, toate acestea nu i-au luat cercetătorului experimentat care era Roentgen, decât câteva minute. Aceste radiații, care nu sunt vizibile decât atunci când cad pe un ecran, s-au dovedit a avea o putere de pătrundere de neimaginat până atunci. Ele străbat cu ușurință cartonul, lemnul, stofă; ele străbat tăblia unei mese
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
faptul că, dacă pielea era foarte transparență, oasele erau mai puțin transparente. Cercetătorul, interpunându-și mâna între sursă de radiații și ecran, a văzut proiectat conturul osos, pe viu, al mâinii sale. Marea descoperire se înfăptuise”. La 28 decembrie 1895 Roentgen depune la Societatea FizicoMedicală din Wurzbrug lucrarea intitulată “ Despre un nou gen de radiații”, lucrare ce constituie primul document privind studiul radiațiilor X și care conține două radiografii: mâna soției sale și o placă de zinc, ambele reprezentând simbolic cele
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
constituie primul document privind studiul radiațiilor X și care conține două radiografii: mâna soției sale și o placă de zinc, ambele reprezentând simbolic cele două orientări în utilizarea rezelor X: radiodiagnosticul în medicină și defectoscopia în industrie. După comunicarea lui Roentgen, fizicienii Crookes, Lenard și alții și-au dat seama ca și ei au întâlnit în experiențele lor radiațiile X, dar le-au ignorat, trecând pe lângă o mare descoperire. Se cunosc multe cazuri în care unii oameni de știință au trecut
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
descoperire. Se cunosc multe cazuri în care unii oameni de știință au trecut pe langă fenomene deosebit de interesante și importante pe care le-au descris, dar nu au știut să le interpreteze, le-au ignorat sau chiar le-au negat. Roentgen a fost unul dintre puținii privilegiați ai soartei care au înțeles importanța fenomenului observat și i-a găsit imediat utilitatea practică. La 13 ianuarie 1896 Roentgen și-a prezentat descoperirea împăratului Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nu au știut să le interpreteze, le-au ignorat sau chiar le-au negat. Roentgen a fost unul dintre puținii privilegiați ai soartei care au înțeles importanța fenomenului observat și i-a găsit imediat utilitatea practică. La 13 ianuarie 1896 Roentgen și-a prezentat descoperirea împăratului Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării sale îl reprezintă comunicarea pe care a făcut-o în fața Societății FizicoMedicale din Wurzburg la 23 ianuarie 1896, cănd efectuează, în timpul ședinței, radiografia mâinii profesorului de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării sale îl reprezintă comunicarea pe care a făcut-o în fața Societății FizicoMedicale din Wurzburg la 23 ianuarie 1896, cănd efectuează, în timpul ședinței, radiografia mâinii profesorului de anatomie von Koelliker. Lucrarea lui Roentgen a fost tipărită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revistă “Nature” și la 14 februarie în revistă “Science”, iar în Franța la 8 februarie în “LÉclairage Électrique”. Pentru descoperirea razelor X și pentru studiul aprofundat al proprietăților lor, Roentgen
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Roentgen a fost tipărită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revistă “Nature” și la 14 februarie în revistă “Science”, iar în Franța la 8 februarie în “LÉclairage Électrique”. Pentru descoperirea razelor X și pentru studiul aprofundat al proprietăților lor, Roentgen este primul fizician care a primit Premiul Nobel pentru fizică în anul 1901. La baza acestei mari descoperiri au stat unele studii premergătoare ale unor savanți, precum profesorul J.W. Hittorf, de la Universitatea din Manster (care a studiat razele catodice
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
acestei mari descoperiri au stat unele studii premergătoare ale unor savanți, precum profesorul J.W. Hittorf, de la Universitatea din Manster (care a studiat razele catodice), sau profesorul H.D. Rhumkorff, care a inventat bobina de inducție, fără de care probabil experiențele lui Roentgen nu se puteau produce. Dar Philipp Lenard a fost cel care a construit în 1892 un tub de raze direcționate spre un diafragm de aluminiu, ceea ce a permis studiul razelor catodice în afara tubului în care erau produse. Dintre toți contemporanii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
se puteau produce. Dar Philipp Lenard a fost cel care a construit în 1892 un tub de raze direcționate spre un diafragm de aluminiu, ceea ce a permis studiul razelor catodice în afara tubului în care erau produse. Dintre toți contemporanii lui Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în succesul lui Roentgen; aceasta a fost probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
diafragm de aluminiu, ceea ce a permis studiul razelor catodice în afara tubului în care erau produse. Dintre toți contemporanii lui Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în succesul lui Roentgen; aceasta a fost probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen “moașa care a extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în succesul lui Roentgen; aceasta a fost probabil sursă scandalului vremii, izbucnit între cei doi, Lenard nesfiindu-se să-l facă pe Roentgen “moașa care a extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul Nobel i-a decernat și lui Lenard premiul Nobel pentru fizică în anul 1905, („Pentru munca să asupra razelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Poduri și Șosele din București, sub conducerea profesorului Many, s-au făcut, în luna martie 1896, primele demonstrații cu razele X. Întors în țară în aprilie 1896, profesorul Hurmuzescu ține, la data de 10 iunie 1896, o conferință despre razele Roentgen. La spitalul Colțea, în serviciul de chirurgie al profesorului C. Severeanu au început, din anul 1896, să se facă primele radiografii din țara noastră. Rezultatele obținute au fost comunicate la Congresul Internațional de Medicină de la Moscova din anul 1897. Din
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la Congresul Internațional de Medicină de la Moscova din anul 1897. Din 1899, Laboratorul de Radiologie care funcționa că o anexă a Clinicii Chirurgicale Colțea, este condus de doctorul D. Gerotta care, în afară de activitatea practică din spital, a popularizat invenția lui Roentgen prin numeroase conferințe. La Spitalul Brâncovenesc, în 1901 se realizează o altă instalație de producere a razelor X. La Iași, profesorul Hurmuzescu, în calitate de director al Liceului Internat, reușește să-l doteze cu o instalație de raze X. În același timp
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Iași, este numit profesor de radiologie Emil Radu, iar la Cluj profesorul Dimitrie Negru, întemeietorul învățământului radiologic din Transilvania și al primului Institut de Radiologie din România, fiind totodată autorul primului tratat complet de radiologie: “Radiodiagnostic, radiofizica, radioterapie”. În 1900 Roentgen este ales profesor și director al Institutului de Fizica al Universității din Munchen, iar în continuarea activităților sale științifice colaborează cu întreprinderi electrotehnice (Siemens) și aduce perfecționări tuburilor și aparatelor; abia în 1910 se realizează primul tub de 60 kV
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sale a descoperit efectul Compton în anul 1922. Teoria să demonstrează că lungimile de unda ale radiațiilor X și γ cresc atunci cand fotonii care le formează se ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstrează și natura corpusculara a razelor X. În timpul vieții Roentgen a fost ales membru de onoare și corespondent la mai mult de 50 de societăți și academii din întreaga lume, iar prințul regent al Bavariei a vrut să-l înnobileze, dar Roentgen a refuzat, acceptând doar decorația. La 10 februarie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și natura corpusculara a razelor X. În timpul vieții Roentgen a fost ales membru de onoare și corespondent la mai mult de 50 de societăți și academii din întreaga lume, iar prințul regent al Bavariei a vrut să-l înnobileze, dar Roentgen a refuzat, acceptând doar decorația. La 10 februarie 1923 Roentgen a murit la Munchen de carcinom intestinal și a fost înmormântat, alături de soția sa, la Giessen. Astfel s-a stins o stea de primă mărime în constelația medicală, care deși
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fost ales membru de onoare și corespondent la mai mult de 50 de societăți și academii din întreaga lume, iar prințul regent al Bavariei a vrut să-l înnobileze, dar Roentgen a refuzat, acceptând doar decorația. La 10 februarie 1923 Roentgen a murit la Munchen de carcinom intestinal și a fost înmormântat, alături de soția sa, la Giessen. Astfel s-a stins o stea de primă mărime în constelația medicală, care deși, nefiind medic de 65 profesie, a determinat un salt uriaș
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
ingineri, medici prin studiile moderne asupra materiei și constituției atomului, concomitent cu perfecționarea continuă a apărăturii, radiologia a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnita; examenele radiologice s-au diversificat continuu, cu aplicații din ce in ce mai multe în medicină și în industrie. Prin descoperirea să, Roentgen a creat o ramură importantă a medicinei: radiologia. La prima vedere evenimentul pare a fi comun, dar în realitate el constituie punctul de plecare pentru o serie de subramuri ale radiologiei, care pentru a se înființa au necesitat o colaborare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
familie de fizicieni cunoscuți. S-a remarcat pentru studii în domeniile magnetismului, fosforescentei, polarizării luminii și absorbției acesteia în cristale. Preocupat foarte mult de probleme de fizică, în special de problema fluorescentei, Becquerel a acordat un deosebit interes descoperirii lui Roentgen din 1895 (radiația X), fapt care l-a condus la descoperirea fenomenului radioactivității uraniului și sărurilor sale în 1896. De asemenea, în 1899 a observat deflexia radiației emise în câmp magnetic, iar în 1900, în componență ei, a identificat electronii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cuvinte tehnice, neologisme din sfera biologiei, fizicii, filosofiei etc., aluzii livrești, ironice, ludicul, toate se altoiesc pe un imaginar („înalt”) modernist, încercând să se articuleze într-o tramă pseudoepică, orientată spre epifania inefabilului: „Jucam cu iubita mea șah/ sub razele Roentgen: în întunericul lor anatomic/ organele noastre erau piesele șahului./ Mai ales serile mi-aduc aminte de mine. Cum spune Char:/ «frunza trece prin copac»./ Mă revedeam copil cum înțărcam vițeii/ punându-le pe frunte coronițe de spini/ sau scânduri din
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
copil cum înțărcam vițeii/ punându-le pe frunte coronițe de spini/ sau scânduri din care creștea o pajiște de cuie [...]/ Cât de inexplicabili și monstruoși/ sunt totuși în dragoste multiplii lui unu./ Din corpul meu vid și verzui/ sub razele Roentgen/ O priveam fără glas/ unduitor și transparent ca un vierme marin” (Jocul de șah). În Piramida împădurită (1989), carte cu un vers mai epurat de manierismul imagist-ermetic, mai coerent, inclusiv la nivel formal, M. cultivă o lirică a spectacolului exterior
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
zidit de Cel Bun / Adevărat / Și Frumos, făcând elogiul perfecțiunii învederată în orice înfățișare a Creației, vizibilă cu ochiul liber, arătându-se pe lamela / microscopului / viermuind, zărită cu luneta ori cea existând spre intra și ultraimperii, garantată de grilele aparatului roentgen la / ecograf sau la RMN. Un senzorial atașat de organele sufletului tinde spre omogenizarea planurilor alcătuind panopticul cutreierat de gândul poetului, mânat de Duhul Cărții, dar, în primul rând, de o carență interioară care se vrea convertită în edificare. În
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]