1,034 matches
-
și teoreticienii literari - pe care dramaturgul premiat nu dă doi bani - nu vor întârzia să-și spună cuvântul. O mișcare a murit, alta îi ia locul. Să nu uităm, totuși: ca și până acum, Le roi est mort, vive le roi! Tradiția în care se înscrie Pinter urcă de la Shakespeare și Renașterea engleză către clasicismul francez (Corneille, Racine, Moličre...), spre Oscar Wilde, George Bernard Shaw și TS Eliot (care și-a scris cele cinci drame exact când Harold Pinter debuta). E
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
izolat de lanț cetatea Cisnădioarei arde-n soare ca o vrăjitoare pe rug - pe cărarea șerpuind în sus i-adulmec secularul abandon în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
invizibilului întors în sine ca o mănușă - corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd spre absentele timpane ale trecutului - vibrații de super-corzi ce înveșmîntă umbra din mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
care era pe atunci o noutate. Al. Rosetti fusese membru al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses, unde se spune că plimbându-se prin grădina școlii împrejurul unui bazin cu pești roșii, îi amenința cu bastonul, strigând la ei: "Je suis le Roi Soleil". Mai târziu, fiind director la Editura Fundațiilor Regale, i-a publicat lui Al. Ciorănescu traducerea Stanțelor lui Moréas. Autorul povestește apoi cum i-a cerut Rosetti să-l ajute pe Alexandru Graur, persecutat și fără slujbă în timpul războiului, dându
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
capul meu a fost captiv într-o - scuzați clișeul, da’ n-am găsit altceva! - menghină, șase ore, o greață cît URSS-ul înainte de dezmembrare m-a torturat ca pe Horea, Cloșca și Crișan. Și, tot șase ore, amicii mei, au roit în juru-mi, ca niște albinuțe, încercînd pe mine toate remediile de care auziseră vreodată referitor la alcool. Mi-au dat cafea amară, mi-au dat lămîie și tot felul de alte chestii care, evident, n-au avut nici un efect. Răul
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
luat ființă Dropbox, cum se plimbă el băiatul ăsta Drew Houston student la MIT cu autobuzul și își tot uită el stick-ul acasă. Cum a conceput el chestia asta că poți avea un “stick” pe internet, cum au început să roiască investitorii în jurul lui. Trimite la noi un student să ceară finanțare unor oameni înstăriți. Oh, wait ... Nu am obiceiul de a poștă lucruri ca răspuns la articole dar postarea asta și discuția începută în comentarii m-a făcut să cred
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
clipă. "Asta-i situația. Viața este extrem de nedreaptă îndeosebi cu intelectualitatea inginerească.", l-am compătimit. "Tu ești la lucru, te cheamă șefu, poate-ți trage și o beleală, eu chiulesc de la serviciu, sunt cu Ester și abia aștept să te roiești ca s-o înghesui puțin acolo, după ușa aia care văd că a mai rămas cu tot cu vizeta ei închisă". Inginerul mi-a surprins privirea. "De-acolo începea sectorul viețașilor", a precizat el. "Mai tragem la zidărie. Lucrătură zdravănă", a mai
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017. Mă iartă zi Mă iartă noapte Mereu am întârziat o clipă Bezmetică risipă Sunt mai aproape de cer acum Cu fiecare semnătură a timpului Într-un neunde și necând În liniștea dintre două gânduri Roiesc îndoielile amețite De chemarea necuprinsului Nu încerca să pleci Pasăre albă Încă nu am învățat să zbor Sau poate am știut odată În zbaterea sufletului La cumpăna dintre Kuandalini Și setea dorințelor Înainte ca nenăscutul să îngroape născutul Lumină strivită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
un sâmbure de brumă mătură umbre dincolo de geam o pasăre sinistră adună bănuți din oselele pământului sub tâmpla invadată de nesomn afară văduve negre flutură venin printre rufele puse la uscat între o gură hâdă și-un ochi vânat cuvintele roiesc acre ca niște viespii ațâțate zdrobite le cos la subțioara unui cercan să mușc din ele încăpățânarea de a nu auzi și cu urechile astupate de doi greieri rămași într-o umbră de coasă să-mi redobândesc libertatea de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
dincolo de calapod ... Citește mai mult dimineațaîși înfige colții într-un sâmbure de brumămătură umbre dincolo de geamo pasăre sinistrăadună bănuți din oselele pământuluisub tâmpla invadată de nesomnafarăvăduve negre flutură veninprintre rufele puse la uscatîntre o gură hâdă și-un ochi vânatcuvintele roiesc acreca niște viespii ațâțatezdrobitele cos la subțioara unui cercansă mușc din eleîncăpățânarea de a nu auziși cu urechile astupate de doi greieri rămașiîntr-o umbră de coasăsă-mi redobândesc libertatea de a fidincolo de calapod... XXVII. ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE, de Agafia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
umeri ca și cum ar duce un sac de grăunțe la moară, are ochii umezi, blând melancolici, sufletul ascunzătoare de fluturi și flori, raiul patimilor pe drumul Golgotei. Nu simte greutatea Crucii, doar sete și-o foame cumplită de iubire, cuvintele au roit în inima sa. După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii. Citește mai mult Amestecând adesori pământul cu cerulștie să privească în sus.Umple cu lumină goluri din inimi,poartă Universul pe umerica și cum ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
umerica și cum ar duce un sac de grăunțe la moară,are ochii umezi, blând melancolici,sufletul ascunzătoare de fluturi și flori,raiul patimilor pe drumul Golgotei.Nu simte greutatea Crucii, doarsete și-o foame cumplită de iubire,cuvintele au roit în inima sa.După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii.... VIII. GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)- “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA”, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1876
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din părinți, Că li le-ndeplinește Domnul. Ninge, ninge - semne bune ! Pomii încărcați de nea Spre pământ fac
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
mi-i neliniștea cu bile de cucută/ struțul e clopot și dimineața o să pută" (N-am grădină însă am râme și plină). Până și păsările ostenesc de imensa osteneală umană: "păsări obosite ca salariile vechi" (Kafka și pantalonii lui Ubu Roi). Concretul degradării e atât de ingenios regizat, încât pare inventiv prin sine însuși: "prin ciorbă gunoaie bibliografii bucătărie/ prin corespondență și baie/ scociorând boturi obraznice/ tăcerile delapidează orașul/ locuim într-un pepene cu semințele roz/ ca tălpile lui Ilie către
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
d-aia parcă s-a rărit porumbul/ și laptele s-a subțiat în vaci/ că umblă gâza asta grea ca plumbul/ și paște catifeaua prin copaci,// țineți-o bine ca să-i dăm cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť/ Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani." (Cântec de rinocer); Ce-ați făcut cu nebunii din gări?/ Măcar ei n-aveau limba de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
punea protector mâna pe rege. Să fi fost și umbra lui Ludovic al XVI-lea, ghilotinat de strămoșții bolșevicilor, așa ceva nu se face, ținând seama de un anume precept. Nu pui mâna pe rege, orișicât. On ne touche pas au roi, una din devizele străvechi ale civilizației europene, din care ținem să facem parte, o convenție culturală și ea, dacă pentru noi cultura are vreun rost. Privit de la distanță, omul devine o abstracție. în timpul războiului, soldații mărturiseau că mai ușor le
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
Bulgarii din Beșenova Veche, stabiliți aici din 1738, au constituit o așezare stabilă, beneficiind de privilegiile obținute, și și-au alcătuit blazonul localității încă de la începutul stabilirii lor în Banat. La baza blazonului se află imaginea unui stup deasupra căruia roiesc șapte albine, stupul simbolizând casa, căminul, comunitatea, armonia și buna organizare a locuitorilor acestei așezări, albinele semnificând munca, truda istovitoare, dar și răsplata acesteia. Culoarea verde a reprezentat întotdeauna, în toate culturile, vitalitatea, armonia cu natura, puterea de regenerare. Conform
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
Verbului...). Atentatul la Verbul matern este agresiune împotriva Patriei. Poetul are ce are cu vârcolacii („mancurții din Patrie“) care surpă temeliile spațiului românesc și, pentru a-i dezarma, recurge la amenințarea-blestem că le va distruge mitul lor de vârcolaci: „duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări...!“ (Rostește-te, vârcolac...!). Rescriindu-i, metapoetic, pe înaintași, poetul cosmicizează sonurile vocalice într-un fermecător joc rimic-silabic
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
pe perioada septembrie 2004 - iulie 2005. Data limită de depunere a dosarului este 24 iulie. Cei interesați pot afla mai multe detalii de la Penelope Gaillard, Pepinieres europeennes pour jeunes artistes, scriind pe adresa 9-11 rue Paul Leplat 78160 Marly le Roi sau, mai operativ, apelând la tel. +33 01 39 17 11 00/fax + 33 01 39 17 11 09. Vizibilitate optimă l La Grădina de Vară Dacă anii trecuți filmele la Grădina de vară de la Cinematograful Capitol se vedeau pe
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
face legea. Rezultă cu claritate, cel puțin pentru mine, ca într-o țară balcanizata precum România o instituție a privilegiului absolut (pentru că președintele deține, pe lângă alte avantaje, si imunitate!) nu-și are rostul. Cu atat mai mult când văd cine roiește în jurul grăsălanii funcții. Despre Ion Iliescu am scris prea de multe ori pentru a mai avea rost să revin. La fel și despre actualul președinte. La fel și despre Vadim Tudor. N-am avut încă prilejul să mă refer la
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
cele două categorii trebuie comasate, în vederea unei imagini globale mai echitabile, punîndu-se accentele de valoare cuvenite în economia ansamblului. Proces care nu ne îndoim că va avea loc, insă care deocamdată stagnează, în temeiul explicabilelor inerții și, nu în ultimul roind, în baza intereselor personale. Alți autori nedreptățiți sînt neîndoios Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foartă, Daniel Turcea, Dan Laurențiu, Virgil Mazilescu, Mihai Ursachi, Mircea Ciobanu, G. Almosnino, Sorin Mărculescu, Marius Robescu, Cristian Simionescu. Fenomenul nu e unic. Cine s-ar
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
învăța legea focului.// Nicăieri nu se beau atîtea flăcări otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste lucruri în lacrimi/ dar nimeni nu-și
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
băncile. Așa precare cum păreau pe vremea comunismului, ele s-au dovedit mult mai generoase decât am fi bănuit. Dar și în acest caz există grade de acces la sacul cu bani. Pe treaptă de jos se află fauna ce roia în jurul conducerii băncilor (inclusiv conducerea însăși!), polițiștii și ofițerii de armată și securitate care au beneficiat de împrumuturi preferențiale. (Exemplu: ți se dădeau, cu dobândă de zece sau cincisprezece la sută, o sută de milioane de lei; printr-un simplu
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
două, trei ore. Un grup (detașament) de pionieri, ca scoși din cutie, veniți de dimineață după carantina de 10-15 zile, stau de-o parte, izolați, deoarece vor avea cinstea să-i îmbrățișeze pe cei doi titani; o echipă de medici roiește în jurul "micuților aleși", selecționații cu dosar impecabil, pentru ca, din sfert în sfert de oră, să-i oblige pe pionierii respectivi să caște gura, "mare, mare", pentru a le pulveriza o soluție (de import) dezinfectantă (atenție! îi vor săruta pe cei
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
recîștigării voturilor la generale. Mesajul PNȚCD, venit într-un moment de criză, cere totul, dar nu oferă nimic, ca și cum partidul ar fi condus în continuare de inflexibilul Corneliu Coposu și ar da semnalul reîntoarcerii la matca victoriei partidelor care au roit din stupul Convenției. De fapt, PNȚCD-ul e partidul care ține cu orice preț ca la alegerile generale Convenția să-și recîștige vechea identitate, fără a-și pune întrebarea propriei sale identități și continuînd să se comporte ca și cum ar fi
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]