6,128 matches
-
iar mama prințesa Maria de Wied, fiică de duce. Are parte de o educație deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. Cunoaște bine limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi și limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
Lentini, care au contribuit la lărgirea dificultății de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
Siberia, ori executați, dacă tata a fost considerat trădător, el fiind și funcționar financiar în acel orășel. -Ce naționalitate aveau părinții tăi? -Tata era rus, mama tătăroaică. -Tu ce limbi vorbești? -Numai rusa, învățată în casă și la școală, și româna, învățată de la copiii vecinilor, cu care mă jucam. Prins totuși de oboseală, Manu a început să caște și s-a îndreptat spre pat, încercând să ridice așternutul pentru a da semn că vrea să se culce. În urma ei a rămas
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
reușit să lege câteva amiciții printre colegi și chiar printre săteni, în general părinți de elevi, ori salariați ai primăriei. Desigur că avea o relație bună cu directorul școlii și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
sat, respectuoși și dornici de a învăța. Deschise catalogul și începu să facă cunoștință cu ei. Majoritatea erau prezenți. - Doamna învățătoare, elevul Stoican și Brebu lipsesc - îi dădu raportul șefa clasei. Începu ora, emoționată. Fiecare oră însemna o altă materie: română, geografie, aritmetică și chiar educație fizică. Prima zi trecu bine. A îndrăgit copiii. Avea și ea frați acasă și cunoștea felul în care trebuia să se comporte. Între timp își găsise și gazdă, desigur, cu ajutorul colegei. - Doamna învățătoare, elevul Stoican
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
a publicat sub titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Acesta este una dintre cele mai rafinate obstacole care ar putea sufoca lent creștinismul, din păcate, nu doar în România ci și în întreaga lume... Stelian Gomboș Nume și prenume: Horia-Roman PATAPIEVICI Data nașterii: 18 .03. 1957, București, România. Cetățenia: Română. Religia: Ortodoxă EDUCAȚIE • Licența: “Funcționarea laserilor cu pulsuri scurte în regim Mode Locking. O prezentare generală” (1981). Universitatea București, Facultatea de Fizică • Specializare: “Modelul Cutler pentru funcționarea laserilor în regim de pulsuri scrute. O analiză” (1982). Universitatea București, Facultatea de
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
și voce soprano-lirică, cu care purtăm dialoguri sensibile, iar eu mă înec în ochii lui. Alexandrina cântă în rusă, română și franceză. Delia: Că ești poliglotă se aude mai mult în concertele tale, în schimb, pe albume tronează versurile în română. E româna mai “darnică” în ceea ce privește compoziția sau e o alegere personală și asumată? Alexandrina: Publicul meu, în mare parte, este vorbitor de limba română. De câțiva ani m-am întors la limba rusă în care tind să cred că mă
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul by https://republica.ro/alexandrina-cu-toata-dragostea-pentru-limba-romana-rusa-e-mai-darnica-dar-si-mai-dramatica-eu-stiu-ce [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
soprano-lirică, cu care purtăm dialoguri sensibile, iar eu mă înec în ochii lui. Alexandrina cântă în rusă, română și franceză. Delia: Că ești poliglotă se aude mai mult în concertele tale, în schimb, pe albume tronează versurile în română. E româna mai “darnică” în ceea ce privește compoziția sau e o alegere personală și asumată? Alexandrina: Publicul meu, în mare parte, este vorbitor de limba română. De câțiva ani m-am întors la limba rusă în care tind să cred că mă exprim mai
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul by https://republica.ro/alexandrina-cu-toata-dragostea-pentru-limba-romana-rusa-e-mai-darnica-dar-si-mai-dramatica-eu-stiu-ce [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
reușit să lege câteva amiciții printre colegi și chiar printre săteni, în general părinți de elevi, ori salariați ai primăriei. Desigur că avea o relație bună cu directorul școlii și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum se străduia să-i intre în grații. Dacă nu-și găsea o amică să-i satisfacă plăcerea unei idile fără obligații, avea de gând să și-o apropie ca iubită
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
Teatrului Academic se face un fel de discotecă. La club, admitem, se poate, dar nu și în templul Melpomenei. Era mult mai bine primit dacă acei tineri dansatori ar fi recitat câte o strofă din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
primul nostru dușman - nepăsarea? După aceste sensibilizări mi-a fost straniu să aud din gura lui Dumitru Covalciuc „bucuria că în ultimul timp nu se încearcă ucrainizarea unor școli românești și că la Hliboca în toate școlile se va preda româna ca limbă străină. Mai apoi am clarificat de la domnul academician Vasile Tărâțeanu că e vorba doar de doleanța ca limba română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
În această săptămână s-a desfășurat simularea probelor de bacalaureat 2016, șirul disciplinelor deschizându-se luni, prin română. Subiectele ne pot furniza mai multe informații despre cum se predă și se evaluează azi cunoștințele la română. Mai întâi, e de admirat modul în care s-a căutat (urmând și direcția de predare) un echilibru între subiectele care actualizează coordonata muncă și cele care se bazează pe inspirație, argumentație personală, talent. Este absolut necesar un echilibru între
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
Este absolut necesar un echilibru între cele două. Sunt persoane care afirmă că ponderea cerințelor bazate pe inspirație și talent trebuie să crească, deoarece, altfel, există riscul să îi transformăm pe elevi în mașini de memorat. Desigur, o oră de română defectuos organizată, cu lungi momente de dictare și memorare a unor eseuri redactate de alții, poate declanșa un sentiment de respingere persistent și după încheierea școlarității. Totuși, ca orice disciplină, și româna are sistemul ei terminologic și de informație care
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
în mașini de memorat. Desigur, o oră de română defectuos organizată, cu lungi momente de dictare și memorare a unor eseuri redactate de alții, poate declanșa un sentiment de respingere persistent și după încheierea școlarității. Totuși, ca orice disciplină, și româna are sistemul ei terminologic și de informație care trebuie însușit, nu prin memorarea unor comentarii indigeste (adesea slabe, însă redactate pompos), dar prin minimul recurs la un aparat critic consacrat. Nu totul poate fi aflat empiric și nu totul se
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
XI, uman). La textele argumentative, corectorul nu urmărește justețea opiniei asumate, ci calitatea argumentației, prin exprimare și coerență. Orice opinie (fie deci ea și una negativă, împotriva moralei curente) poate fi notată cu punctajul maxim dacă este exprimată într-o română corectă și dacă există un fir logic al redactării. Această cerință caută încurajarea gândirii critice, argumentate, elevii fiind invitați să treacă faptele de viață prin rațiunea proprie, evitând ideile de-a gata, preluate mimetic de la alții. Care ar fi acum
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
Română. Cetățean, prin naștere și trăire, al cetății industriale din Millano, Italia, Luca Cipolla este prezent într-o pleiadă de reviste literare, electronice și clasice, care apar în România sau (și) în diaspora românească. Poet și traducător de poezie din română în italiană, și viceversa, Luca Cipolla și-a câștigat pe merit notorietatea în galaxia poeților din țara noastră. Colaborator permanent al revistei Boema din Galați, dar și publicând cu ritmicitate spectaculoasă în alte reviste. Este redactor al revistei “Sfera Eonică
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_de_melania_cuc_i_luca_cipolla_1380918277.html [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
ne lăsa schimbați, renăscuți de ea, înseamnă dobândirea spiritului de toleranță a iubirii aproapelui nostru, înseamnă întoarcerea la Dumnezeu, la Tatăl ce ne așteaptă ca pe niște fii rătăcitori. Înseamnă să lepădăm atitudinea neprimitoare a fiului mare, înseamnă „deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte!”” Să urmăm acest îndemn! Octavian Curpaș Phoenix, Arizona
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/_pasi_spre_lumina_de_petru_lascau_o_carte_despre_sfintenie_si_renastere_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba mică și rară, acest
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
nu pot fi înțeleși de un „om normal” - Cucu, să zicem, de un dendrolog (copacii săi au degete, ochi, inimi, suflet poate, în timp ce oamenii au ramuri, rădăcini, frunze), poetul de un traducător automat din română în oricare altă limbă, inclusiv româna „de tribunal”. Semantica lui George Baciu nu e deloc aditivă, obținută prin alăturarea sensurilor cuvintelor, poemele sale trebuie citite în întregime și abia apoi „traduse” în limba poezească, revenind la sentimente, imagini, idei - fără nicio garanție (nici nu trebuie!) că
CU GÂNDU+N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1356124875.html [Corola-blog/BlogPost/358030_a_359359]
-
fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluțiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, așa cum ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar și poate.” Romanul lui
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
ultimul timp tot mai mult - „limbî moldovneascî”. Iar insti¬tuțiile statului continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancționate. Totuși în urma adoptării acestei legi avem astăzi mai multe generații de tineri, care gândesc și se exprimă corect într-o română perfectă. --------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, Republica Moldova 31 August 2016 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valeriu Dulgheru : Toate Drepturile Rezervate
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
obiceiuri apropiate nouă. Pelerinajul la fața locului stârnește dorința de cunoaștere concretă și spirituală, deschide o poartă spre înțelegere. De fapt, în ultima instanță, călătoria are loc în interiorul însuși al omului. „Înțelepții Cetății” Să revenim la activitatea dumneavoastră de la Societatea Româna de Radio. Timp de aproape 7 ani ați realizat o emisiune cu personalități din diverse domenii. „Înțelepții Cetății” a fost și o emisiune pentru Fonoteca de aur a Postului Național de Radio. Ați dori să ne împărtășiți un eveniment special
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
negru aspru ca peria de sârmă și cu o mustață stufoasă, care i se zbârlea precum un arici în momentele de iritare. Venise tocmai din Moldova, după ce cunoscuse la preventoriul din Sânpetru, cu ceva timp în urmă, o dăscăliță de română, fiica popii din satul învecinat Umilenilor, ... MIRELA-IOANA BORCHIN, „APA”Cadru didactic universitar, semiotician de renume, autoare a mai multor apreciate studii și cărți în domeniu, Mirela-Ioana Borchin simte chemarea de a se afirma și în literatura beletristică. Debutează cu un
DAN FLORIŢA SERACIN by http://confluente.ro/articole/dan_flori%C5%A3a_seracin/canal [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
largă perspectivă asupra lumii, în care integrează un personaj central puternic reliefat și individualizat.Cu noul roman, „Apa” (Editura Mirton, Timișoara, 2016, prefață de Eugen Dorcescu)), perspectiva ... ROMAN ȘI BOLOGAPrin anii ’50 - ’60 ai secolului revolut, doi faimoși profesori de română își disputau întâietatea în urbea de pe Timiș: Liviu Roman și Constantin Bologa. Am avut șansa „să-i prind” pe amândoi în cei patru ani petrecuți prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj) și LFL (Liceul de Fete
DAN FLORIŢA SERACIN by http://confluente.ro/articole/dan_flori%C5%A3a_seracin/canal [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]