66,509 matches
-
în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în capitala Franței (tot mai mulți!), din țară sosesc zilnic, pe diverse căi (prin poștă sau prin curier) scrisori, reviste literare și cărți de scriitori mai mult sau mai puțin celebri. Vizitele în România se transformă în obositoare ședințe
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se știe, documentul în baza căruia sovieticii, plănuiseră, ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru. Pactul avea o semnificație specială pentru modul în care românii și alte popoare, precum cele Baltice, au perceput această înțelegere. În fond, dezvăluirea acestuia nu venea decât să întărească teza potrivit căreia, o sumă de înțelegeri nelegitime, transformaseră și deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a Vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj "solemn" adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor democratice și a reînnodării legăturii profunde și directe, instituționale, cu Europa. Suveranul spunea, în 2009, la aproape două decenii de la declararea independenței fostei provincii românești, că românii din Basarabia sunt cei care au sarcina și datoria de a decide, cu adevarat, cât de profund și de angajant este drumul spre "Vest". Totodată, din perspectiva Regelui, Republica Moldova este privită ca o nevoie firească a Uniunii Europene de a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
astăzi, în martie 1945. Mihai I a pledat atunci pentru condamnarea de către Rusia a pactului care a dus la pierderea Basarabiei: "(...) aș fi vrut ca ea să recunoască faptul că unele dintre acțiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest, în funcție de relațiile structurale dintre Apus și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față de Vest. Readucerea unui personaj pe care Europa l-a catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de recâștigare a adevărului și, mai precis, actul de la 23 august, trebuie să treacă printr-un proces de "curățare de minciuni și falsificări grotești"30. Raportarea la Est și Vest din perspectiva actului de la 23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 99. 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997, p. 173. 15 "Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia festivității de la Pavilionul Regal, Paris", în Liviu Vălenaș, op. cît, pp. 343-347. 16 "Mesaj adresat de Regele Mihai românilor din Basarabia", în Ibidem, pp. 300-301. 17 Regele Mihai I al României, Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei (interviu cu Mihai Tomescu), accesibil online la adresa http://www.europalibera.org/content/article/1811256.html (15 aprilie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 317-347. 22 Idem, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., p. 151. 23 Pentru detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Libra, București, 1995, pp. 89-96; Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 34-54; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999, pp. 205-206; Ecaterina Rădoi, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998, pp. 165-183; Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi,Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 57-93; Guy Gauthier, Acvile și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004, p. 213; Ion Mamina, Regalitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, tom IV, anul V (2009). MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015 RADU, Principe al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011. RĂDOI, Ecaterina, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998. SCURTU
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015 RADU, Principe al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011. RĂDOI, Ecaterina, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998. SCURTU, Ioan, Istoria românilor în timpul celor patru regi, Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004. VĂLENAȘ, Liviu, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999. Resurse electronice BĂDIN, Andrei "Regele Mihai cere Rusiei condamnarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ideii de stat); 4) uzajul și interpretarea codurilor puterii (monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a cetății Albionului/ republică Anglorum (democrație și absolutism, autonomie și descentralizare etc.). Așa cum se petrece cu orice proces de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
However, aș a well-known socialist, the Romanian author approaches Dostoevsky's work în a biased and subjective way, trying to emphasize those aspects în the life of the Russian author which would be ideologically convenient. În a paper published în Românul, în spițe of the critic's respect for Dostoevsky's great oeuvre, he dismisses writer's political, religious and social ideas criticizing his conceptions about socialists expressed în the novel The Demons: "Dostoevsky's great novel devoted to Russian revolutionary
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
81. 8 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. 13 Peter Sekirin, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. 14 G. M. Friedlander,, Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (ed.), Idiotul, București, Cartea Rusă, 1959, p.8. 15 Mihai Novicov, "Polifonia și mesianismul la F. M. Dostoievski" în Mihai Novicov (ed.), Scriitori ruși, Editura Univers, 1972, p. 239. 16 Radu Popescu, 75 de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
9 februarie, 3, 1956. 18 N. Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. FRIEDLANDER, G. M., Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (Ed.), Idiotul, București, Cartea Rusă, 1959. GANE, Tamara, Prezentări și comentarii, Opere în 11vol, vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. GEORGIU, Grigore, Comunicare interculturală, București, Comunicare.ro, 2010. HEINRICH, Alfred, Tentația
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Scriitori ruși, Editura Univers, 1972. POPESCU, Radu, 75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3, 1956. RIURIKOV, Boris, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București: Cartea rusă, 1957. ROZENBLUM, L., Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. VIANU, Tudor, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. ZEGA, N., "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Iași ). He holds courses of Political ideas and ideologies and Constituțional Law at the "Petre Andrei" University of Iași. Among the main books he hâș published we mention: La Roumanie du communisme au post-communisme (1998), Meandrele democrației. Tranziția politică la români - Meanders of Democracy. Political transition în România (2002), Istoria ideilor politice de la antici la moderni - History of political ideas from the ancient to the modern (2002). Nicolae DRĂGUȘIN holds aPhD în Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru fetele la regim, nu într-o dietă echilibrată. Că români, n-am fost educați de la bun început că mâncarea fast-food e nesănătoasă; am văzut doar cât de scumpă era în ’97 când s-a deschis primul McDonald’s. Iar românul de când se știe vrea ce e scump: casă, mașina, femeia, mâncarea, telefonul, vacanța, etc. Mie mi se pare inteligență taxa pe fast-food până în punctul în care devine mișcare politică și motivul pentru care să rasară alte maghernițe tip Fornetti. M-
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
statul român le ia pentru a încuraja accesul rromilor la educație, pot să dau ca exemplu locurile din facultăți-puține, ce-i drept-care se repartizează pe baza unei adeverințe care atestă etnia. din nefericire, aceste adeverințe se obțin relativ ușor de către românii dornici să intre la facultate fără examen...și se eliberează de către rromi, culmea! dar dacă nu există cerere din partea rromilor, probabil că nu strică o mică afacere pe bază de adeverințe... Șeful: nu știu despre Bucurenci, dar chestiunea asta cu
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]