304 matches
-
mie cu gogoși... Kleinergrois bătu în retragere, pretexta că se grăbește și ieși, convins că a greșit. Cui se apucă el să povestească o glumă? Unui fost activist sindical, lipsit de simțul umorului? Sună la Eliahu Iliescu. Asta e un românaș de-al nostru, se gândi, un băiat care știe ce-i o glumă, nu un cap pătrat care, dacă îl scoți din ale lui, face stop cerebral. Îi deschise doamna Iliescu. Era în capot și cu un prunc în brațe
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1407020326.html [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
în 1973 și s-a sfârșit în anul 1985, perioadă în care au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie. Cenaclul Flacăra a fost un fenomen cultural și social de proporții epice la care au participat milioane de românași care dădeau buzna pe stadioane sau se adunau în săli de spectacol precum sardelele, pentru a savură și respiră un moment de libertate - care la acea vreme era muzică folk- dar și să se defuleze emoțional de frustrările și interdicțiile
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1482092004.html [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
și din picioare sau aprinzând lumânări...dansai pe ritmurile melodiilor care te pătrundeau până-n măduva oaselor și care te făceau să uiți de mizeriile acelor vremuri. În acele timpuri aceste evenimente erau o rară avis și reprezentau ceva unic pentru românașul ținut în întuneric de regimul dictatorial de atunci. Aceste manifestări erau organizate la inițiativa UTC-ului de atunci sub oblăduirea poetului Adrian Păunescu, care a compus multe din piesele de succes de atunci și a lansat vedete de renume că
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1482092004.html [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
întrebare doar pe jumătate legitimă în condițiile în care anotimpurile în totalitatea lor sunt bulversate. Analiza fenomenelor meteorologice e departe de a fi punctul meu forte. Constat, ca și voi cu siguranță, că iarna a prins o bună parte dintre românași la fel de nepregătiți. Mă refer în primul rând la cei din sud. Pe la noi vremea a fost ceva mai blândă. Cum am fi reacționat noi dacă aveam problemele celor de peste Carpați? E de data asta o întrebare în totalitate legitimă. Ceva
Mai e mult până departe by http://www.zilesinopti.ro/articole/1800/mai-e-mult-pana-departe [Corola-blog/BlogPost/99659_a_100951]
-
The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers, Bere Gratis, El Negro, Pasărea Rock și Mircea Baniciu, Simona Nae, Paula Seling, Marcel Pavel, Proconsul, Jazzapella, Ducu Bertzi, Gospel Moods, Nicu Alifantis, Vița de Vie, Iris, Ștefan Hrușcă, Ansamblul Folcloric Doinița, Ansamblul Românașul, Călușarii Slatinii, Corul Andantino. Târgul oficial de Crăciun al Capitalei este organizat anual de Primăria Municipiului București și se înscrie, încă de la prima ediție, în rețeaua internațională a celor mai importante târguri de Crăciun din Europa - „Christmas Markets”. Acesta este
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/14195/de-1-decembrie-primaria-capitalei-da-startul-sarbatorilor-de-iarna [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar pe unde calcă pustiește, atunci înseamnă că ne bântuie o stafie... Criza ca o stafie bântuie lumea și lumea dârdâie de frica ei... Dar românașul nostru cel cu talpa lipită de firul ierbii ce face?... hai da de... de stafii să-i fie lui frică?! Nu scriu domnii cocoșați de învățătura istoriei recente că o stafie a mai bântuit Europa și s-a învartit vreo
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Criza_ca_o_salvare.html [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
pe ce spun și ce gândesc. Mergeți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe scaun și vom fi pe barcă împreuna "și la bine și la rău" cum spune românașul la necaz, se revoltă Dalia. - Nu mă luați în calcul. Știu bine cum mă simt. Mă voi odihni ca să-mi revin cât voi veți fi plecați. - Nici vorbă! Nu merg fără tine, nicăieri. Stau aici să te doftoricesc cu tot
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
numeroasă după 1989, nu are nici un Institut Cultural Român, nu avem un club, o casă românească... nimic! Suntem uitați de țară mamă! Mulți oficiali de-acasă vin, văd, se manifestă turistic, adică se plimbă... dar nu fac nimic pentru bieții românași de la Antipozi! Nimic-nimic-nimic! Așa că ducem lipsă de evenimente naționale și culturale. De curând am organizat pe forțe proprii, împreună cu alți trei scriitori români stabiliți la Sydeny, un eveniment cultural, un spectacol de poezie și muzică. Consider că a fost încununat
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
v-ați afla nu uitați minunatele versuri ale poetului George Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim.// Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ---------------------------------------------------------------------- ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet, promotor cultural, editor de
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
la fel cu numele patroanei ce-l deținea”. Au intrat toți trei în acel restaurant și s-au așezat la o masă. La masa alăturată, stând de unul singur, un personaj inedit rostea ca pe o poezie, câteva cuvinte cărora românașii noștri nu le înțelegeau rostul: Popă n-ai vrut să te faci! Popă n-ai vrut să te faci! NichitaTomescu, celmaiîndrăzneț șitupeistdinfire, că doarerabăiatdeBucurești, îlîntreabă zâmbind: Păidecen-aivrut, domnule, să tefacipopă? Parcă trezit dintr-un vis, supăratul singuratic îi invită la
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_al_tfel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
prieteni dragi și locuri inedite. Conduc vreo cinci ore non-stop până la Wickemburg. Simt că mă ia moleșeala la volan, si foamea... Intrăm într-un restaurant cu specific mexican numit „La cocina”. Ne umflă râsul când i-am citit denumirea. Bieții românași, rău au ajuns prin America... Iau masa „la cocina”! Ehe, dar de ce prânz gustos am avut parte! Viva cocina mexicană, adică bucătăria mexicană! Cu burțile pline, veseli și binedispuși în scurt timp am ajuns la „căsuța noastră” din capitală Arizonei
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
balcanicule, deschide colecția ziarului „Adevărul”, cea de la sfârșit de secol al XIX-lea, și te vei lămuri că nu-i basnă!... Din fericire, e realitate pură, și ce bine dacă s-ar molipsi cât mai mulți contemporani de-ai noștri, românași cu funcții prea înscăunate! Ce bine-ar fi, Doamne!... Livia Ciupercă, membru U.Z.P.R.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/binefacerile-unui-dialog/ [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
-l vadă în direct. Pe scena mare a imensei săli au pășit două rânduri pirpirii de cântăreți îmbrăcați în uniforme militare, în mod discret, ce au conturat fundalul scenei. În față, o imensă oaste de instrumentiști, Orchestra Simfonică Valahia, cu românași de-ai noștri. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-07Și va trebui să remarcăm că sala era plină în primul rând de oameni mai mult în vârstă, între 45-70 de ani care dețineau amintiri și zestrea muzicală a trecutului. Cu toți urmăreau cu atenție programul pregătit
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
cât mai multe locuri și în cât mai variate chipuri, foștii viitori mari corupți și-ar folosi cu spor timpul scriind amintiri imaginare, atunci când memoriile din realitate se scriu de către cei dintru început incoruptibili. Scăpat de gena nefastă a corupției, românașul nostru va putea, nestingherit de nimeni, să ocupe un post de lefegiu, realizându-se plenar. Din salariul lui mediu va fi în stare când să mănânce, când să-și plătească întreținerea, fără cea mai vagă străfulgerare a ce i-ar
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
ți le zic cu drag pe toate Eu n-am flori, tu n-ai bomboane, ai oameni prin tomberoane Ce-ai fost și ce-ai ajuns, că d-au veselia-n plâns! Nu zic vorbe într-o doară, nu e românaș în țară să n-aibă un văr, un frate La muncă-nstrăinătate. Facem alte țări frumoase, construim la alții case Cât le îngrijim bătrânii, pe aici ne mănâncă câinii. Românii își lasă copii acasă, Să pună o pâine pe masă. Și
Poezie Celentano. Florin Zamfirescu, la Antena 3: Dacă mă dați afară din emisiune plec () [Corola-website/Journalistic/104128_a_105420]
-
se dezlipea de pește. Nu știu cu ce naiba, ditamai molusca, ne-a retezat firul cu tot ce era pe el! A șters-o și cu peștele și cu cârligul și cu plumbul și cu... Mama ei de octopedă! De ciudă, românașu' meu era cât pe ce să plângă! Acasă, la reședința noastră maoră, am curățat peștele, l-am dat prin făină și sare și l-am prăjit în tigaie... Mămăliga și mujdeiul încă nu se inventaseră pe insulă, așa că am mâncat
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1370632214.html [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
numeroasă după 1989, nu are nici un Institut Cultural Român, nu avem un club, o casă românească... nimic! Suntem uitați de țară mamă! Mulți oficiali de-acasă vin, văd, se manifestă turistic, adică se plimbă... dar nu fac nimic pentru bieții românași de la Antipozi! Nimic-nimic-nimic! Așa că ducem lipsă de evenimente naționale și culturale. De curând am organizat pe forțe proprii, împreună cu alți trei scriitori români stabiliți la Sydeny, un eveniment cultural, un spectacol de poezie și muzică. Consider că a fost încununat
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
v-ați afla nu uitați minunatele versuri ale poetului George Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim.// Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ———————————————————————- GEORGE ROCA - SCURTĂ BIOGRAFIE ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoara, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile noastre. Noi până acum am avut deaface numai cu „românași” de ai noștri dar Betty e canadianca și vorbește engleză. După cum știi, Dumnezeu m-a înzestrat cu putință să mă pot înțelege cu orice vorbire de pe Pământ plus „vorbirea” gândului. - Ar fi minunat Moș Poveste Barbălungă, deoarece între noi și
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
aceia m-am prezentat la domnișoara Betty, că așa o cheamă și e domnișoara, ca să discut cu ea și să văd cum putem să o ademenim și pe ea în poveștile noastre. Noi până acum am avut deaface numai cu „românași” de ai noștri dar Betty e canadianca și vorbește engleză. După cum știi, Dumnezeu m-a înzestrat cu putință să mă pot înțelege cu orice vorbire de pe Pământ plus „vorbirea” gândului.- Ar fi minunat Moș Poveste Barbălungă, deoarece între noi și
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
Euro. Un drum, desigur! Distanță de la București la Helsinki este de 1750 de kilometri, iar cea de la București la Oradea de 435 de kilometri. Deci mai puțin de un sfert. Prețul Taromului mi se pare astronomic! Ca o pedeapsă pentru românași... Să nu cumva să îndrăznească mioriticul să se plimbe cu avionul la el în țară! Biletele low-cost sunt destinate doar celor care se duc la muncă în străinătate! Cum naiba s-or descurca străinii și de data aceasta mai bine
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1389771763.html [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
fețele, toate într-o “ordine perfectă”, dirijată de fluierul “domnului” Dode. Nu se auzea niciun “văleu!”, niciun “aoleu!”, niciun țipăt, niciun geamăt. Numai izbituri, numai icnituri, numai lovituri scrâșnite, ce mai, se dovedea clar talentul de “luptător-erou” al puilor de românași. Cei din clasa a doua, fiind mai voinici, reușiseră să cucerească “reduta” noastră de pe hol și se urcaseră pe băncile din “linia a doua”. De acolo ne loveau în cap cu geacurile, de ne-au băgat sub bănci. Dar luptătorii
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
-mi scurtez vizita prin oraș și am început să cobor spre centru. În parcul din apropierea blocului unde locuiau copiii, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în piramidă. Fleacurile noastre românești. Lipseau totuși cei care să joace alba
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401968326.html [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. În anul 1808, biserica a fost împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași a fost un cunoscut pictor de icoane și biserici, care și-a desfășurat activitatea în
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
împodobită cu picturile în ulei, pe pânză, ale lui Ioan Pop din Ungurași, în prezent Românași, județul Sălaj. Astăzi, datorită stadiului avansat de degradare, pictura se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. Meșterul zugravul Ioan Pop din Românași a fost un cunoscut pictor de icoane și biserici, care și-a desfășurat activitatea în satele din partea de apus a fostului comitat Dăbâca, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Opera sa poate fi încă
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]