200 matches
-
de subtext, e încărcată de “necuvinte”. Multe șoapte pot căpăta glas în acest album monografic, întru revelația celui cu sufletul deschis, aflat în rezonanță cu felul în care Vasile Șoimaru trăiește veghea - veghea asupra Neamului. În drumul său lung prin românime, autorul albumului “Românii din jurul României” descoperă Bisericile (rupestre, din lemn sau din piatră) în care s-au rugat și se roagă ca și noi (cei din matcă), în ritul Sfinților Părinți, străbunii și urmașii vlahilor de dincolo de vatra Neamului. Prin
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
ale românilor risipiți în jurul României, mai presus de peisajul mirific, sunt parcă rupte din Carpații noștri, din colinele Subcarpaților, sugerându-ne că semenilor noștri de aiurea le seamănă și glia, că Dumnezeu nu a lucrat cu “osebire” atunci când a rânduit românimii baștina înspre cele patru zări ale Europei. Și că Edenul - paradisul primordial - nu trebuie căutat în vechea Persie, ci acolo unde românul poate rosti cuvântul Acasă. Apoi, chipurile oamenilor din album, ale celor de departe, cât ne seamănă și ele
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja unite spiritual, precum se-ntâmplă în tradiția românească a relațiilor care dau naștere Familiei, întru perpetuarea neamului. În drumul său prin românime, autorul descoperă cascadele Europei chiar pe meleaguri profund românești. Ni le arată și nouă, drept ceea ce reprezintă ele pentru ochiul lăuntric: pragul - pragurile neamului, cele care au fost trecute de-a lungul istoriei, în zbucium, în valtoarea oferită nouă drept
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Va urma.) Notă : Albumul monografic al profesorului Vasile Șoimaru a apărut cu cinci ani in urma, dar tema și spiritul acestei lucrări editoriale este de actualitate. Autorul lucrează acum la volumul al doilea. Acest Marco Polo de azi, pe drumurile românimii (nu pe “drumul mătasii”; și nu-s deloc “de mătase” drumurile sale) abia s-a întors zilele acestea din Balcani și din marginile nord-vestice ale valahilor, pe cheltuiala sa), spre a ne releva că neamul nostru cel născut în afara Vetrei
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
și Uniri - Niște acei de care trage lumea toată - Niște mereu cu zâmbetul tăiat De vreun infarct, sau stea paralizată De vreun toiag, prea greu de lepădat - Niște servanți de rând, în loc de oaste - Niște afaceriști de rangul trei - În timp ce floarea românimii noastre A progresat - si n-ai de und’ s-o iei - Sunt candele - atâtea - în română - Afară, înăuntru, ce puțini Sunt cei ce pot măcar un “ziua bună!” Să puna-n focul lor de amintiri - Ce straniu ard, cumva impersonale
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
simțind cu toții intelectuala răspundere de a ne opune acestei agresiuni. Fiindcă, printre confrații cu care am petrecut se aflau chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
pe proști și corupți. Căci avem și din aceștia, destui. Prea destui”. Pertinentă și tristă constatare, căreia autoarea îi contrapune, într-un scurt istoric al ASTREI, cuvintele rostite, în 1897, de Timotei Cipariu: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvine între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba”. Scoase
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
de oamenii lui Voronin, sau serbările pe care tinerii basarabeni le organizau la București, Iași și în alte centre universitare; tocmai susținându-le pe acestea în ciuda opresiunilor bolșevice de la Chișinău și raliindu-ne lor pentru a crea ecou în toată românimea. Primari patrioți și Consilii locale au organizat propriile lor manifestări în orașe și comune, în școli sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
viața pentru atitudinile lor anticomuniste, cu două decenii mai înainte. Alte sute de mii de români, au decontat curajul exprimării libere, cu ani grei de închisoare. Și altele hărțuiri zi și și noapte! Ani în șir! Așa a dispărut floarea românimii! Din toate categoriile sociale. Și am rămas noi, neutrii, lașii, caracudele și jigodiile, care o facem pe eroii. Din când în când. La zile aniversare! O să discut într-o bună zi pe larg despre marii ciolănari ai revoluției. Poate într-
TABLETA DE WEEKEND (34): GÂNDURI (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346075_a_347404]
-
noi, cum apăsat Cerșim în lacrimi colț de pâine. N-or ști ce-i falnic tricolor Și nici hotar de apărat, Vor învăța ce-i mai ușor: ,,Supus să fii și-ngenuncheat"! Îmi plânge sufletul de ciudă Cu mine plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ / Ciprian Antoche
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
a fi Om, trebuie să suferi. "E foarte greu să accepți să fii judecat de cineva care a suferit mai puțin ca tine". (Emil Cioran , Neajunsul de a te fi născut) Iar în acest context, Grigore Vieru, marele poet al românimii scria: "Nu poți atinge cu ochii un ideal, daca nu esti luminat de aură suferinței." Acest început vierean, cu actualizarea lui Emil Cioran, al creației, mă îndeamnă și în continuare să sufăr, să muncesc și să creez, prin cuget suprem
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
al cărui redactor-șef este scriitorul-academician Nicolae Dabija. Publicația apare, de ani buni, și online. În formatul pe hârtie mi-o aduce de câteva ori pe an dr. Vasile Șoimaru (care și-a însușit rolul lui Badea Cârțan: călătorește prin românimea de peste tot ducând cu el portbagajul automobilului său plin de cărți și reviste românești de la Chișinău, inclusiv pe cele zămislite de dumnealui). Printr-o conjunctură care mă onorează, sunt colaborator sporadic al celebrei publicații basarabene și laureatul ei, pentru publicistică
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
beneficiar al întâmplării de a-l fi întâlnit cu mulți ai în urmă pe dr. Vasile Șoimaru, un Badea Cârțan al timpului nostru (acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care l-am răsfoit și sorbit cu privirea și inima, ca
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > EMINESCU SE-NTREGEȘTE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ceasul ce-a sosit salutu-l! Plânsu-i-a cu dor vechimea Neamul nostru frânt de Prutul Ce separă românimea. Limba cea mai dulce-amară Slovei lumii i-a dat zorii, Prima, multimilenară Din adâncuri de istorii. Limba ce de dor și ducă Doinele o plâng și-o cântă, Graiul unic ce usucă Inima în două frântă... Limba fără frâu și
EMINESCU SE-NTREGEŞTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353317_a_354646]
-
sfârșit, acoperișul sublim al unei construcții durabile peste veacuri, care va fi dat de împlinirea năzuinței de unire a tuturor românilor într-un singur stat național, unitar, independent și suveran. Un scurt istoric al „caznei” și „mântuirii prin sacrificiu” al românimii se cere, fără amănunte procesuale care să plictisească și să pună la încercare ascuțimea minții noastre.. Reperele desăvârșirii „unității de neam și țară” se cuprind într-un timp aproape imemorial și sunt înșirate pe o cale lungă a adversităților și
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Daroși Un slujitor al scrisului năsăudean Ioan Mititean este un valoros publicist și scriitor al Țării Năsăudului, pe care îl întâlnim foarte des în paginile cotidianului nostru ,,Răsunetul''.În scrierile sale se simte pulsul vieții culturale din acest ,,Blaj al românimii nordice''.Tot ceea ce este semnificativ și autentic se află,, în vârful peniței'' sale, dând valoare și sens oricărui eveniment care se desfășoară pe aceste meleaguri. Spirit realist și întreprinzător, cu o largă deschidere spre înțelepciune și frumos, scrie mereu, cu
UN SLUJITOR AL SCRISULUI NĂSĂUDEAN, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342120_a_343449]
-
and universal expression of the human soul.” - Jan Protopapas - PhD, York, PA, UȘA. “Adela-Adriana MOSCU - un nume, un suflet sensibil, un militant pentru inefabilul lumii paravanat de metaforele care fac referire la visurile despre pace și libertate, un reprezentant al românimii din diaspora și, nu în ultimul rând, un om a cărui viziune despre viața se împletește subsidiar cu multitudinea de calități dobândite dimpreună cu experiențele pe care le-a parcurs, dăruindu-i speranța și ambiția de a-și continua «dânsul
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18
LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344448_a_345777]
-
Sonete > LEGILE ZAMOLXIENE ÎN 45 DE SONETE - PRIMA SERIE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prolog: Din Legea Legilor prin vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
urmând ca ulterior să devină începutul de patrimoniu pentru un muzeu național de reproduceri arheologice, istorice și de artă din toate zonele în care românii locuiesc și își vorbesc limba, amenajat pe această înălțime de mare rezonanță istorică din miezul românimii. Pentru posibilitatea de a îmbogăți acest decor cu steme reprezentând provinciile, județele și localitățile României, sugerăm fiecărui grup participant să aducă, executate la dimensiuni cât mai mari, stemele care îl repezintă. Pentru bunul acces auto până cât mai aproape de locul
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
lanțuri cei ce participă La-ntemnițarea țării ce azi ca un Aiud e, De unde plâns de maici sfioase se aude... După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... În fiecare dintre noi cei vii și cei în groapă Chiridiile și-a înfipt, palpii și cleștii Al morții scarabeu și nimeni nu
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
și nimeni nu mai scapă, Pe cruce putrezi-vom înșirați ca peștii... Zdrobiți-i pe călăi, noi suntem emineștii...! După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... Verbul eminesc mă eminesc, te eminești, se eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
un mare patriot, dar prin pasul acesta ce-l face acum are numai de perdut, atât din imagine cât și... Dacă depunea un mare efort pentru unirea a toate partiduțe, atunci devenea acel erou unificator pe care-l așteaptă toată românimea. CU PĂRERE DE RĂU a mers pe o cale mult mai ușoară, ca și mulți alții... E mai ușor să faci un partid și să aștepți compania electorală , decât să convingi pe cineva alde tine să renunțe o funcție principală
UN PĂGÂN AL NEAMULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380438_a_381767]
-
o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din Nistru pân´ Tisa. Ne-ai dat comori de neam, în rime-mbrățișate, Ca un Sărman Dionis ce-n brațe ne-a cuprins. Din steaua ce născut-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde. Tu, steag al slovei-patrii, ai îndurat asprimea Și toată nedreptatea ce-un neam întreg pătrunde. În cercul nostru strâmt de demoni și de îngeri, Cântăm o Cătălină, votâm un Cătălin
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]