201 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EMINESCU ESTE... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Eminescu este geniul Geniilor românimii Care au marcat mileniul Cel mai mult și cei mai primii... Eminescu este mintea Cu obârșie divină, Îngerul ce prin cuvinte-a Dat luminii-n veci lumină. Eminescu este harul Dumnezeilor de-o limbă, Alinând doina-n amarul Stihului ce
EMINESCU ESTE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1497232423.html [Corola-blog/BlogPost/366491_a_367820]
-
urmând ca ulterior să devină începutul de patrimoniu pentru un muzeu național de reproduceri arheologice, istorice și de artă din toate zonele în care românii locuiesc și își vorbesc limba, amenajat pe această înălțime de mare rezonanță istorică din miezul românimii. Pentru posibilitatea de a îmbogăți acest decor cu steme reprezentând provinciile, județele și localitățile României, sugerăm fiecărui grup participant să aducă, executate la dimensiuni cât mai mari, stemele care îl repezintă. Pentru bunul acces auto până cât mai aproape de locul
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spațiul european carpato-ponto-dunărean și universal. • În al cincilea rând, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din întreaga românime din țară și din străinătate. Această carte a cărților culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii române. Totodată, este cea mai amplă și voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasă și obiectivă lucrare de sinteză a culturii române tipărite
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Geo_stroe_1406377643.html [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spațiul european carpato-ponto-dunărean și universal. e) în al cincilea rând, este cea mai valoroasă sinteză a ideilor literare din întreaga românime din țară și din străinătate. Această carte a cărților culturii noastre este o adevărată Biblie a literaturii române. Totodată, este cea mai amplă și voluminoasă, cea mai reprezentativă, cea mai riguroasă și obiectivă lucrare de sinteză a culturii române tipărită
O NOUĂ EDIŢIE A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT de CAROLINA STROE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Carolina_stroe_o_noua_edit_carolina_stroe_1362376447.html [Corola-blog/BlogPost/345448_a_346777]
-
Sonete > LEGILE ZAMOLXIENE ÎN 45 DE SONETE - PRIMA SERIE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prolog: Din Legea Legilor prin vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1490421710.html [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
and universal expression of the human soul.” - Jan Protopapas - PhD, York, PA, UȘA. “Adela-Adriana MOSCU - un nume, un suflet sensibil, un militant pentru inefabilul lumii paravanat de metaforele care fac referire la visurile despre pace și libertate, un reprezentant al românimii din diaspora și, nu în ultimul rând, un om a cărui viziune despre viața se împletește subsidiar cu multitudinea de calități dobândite dimpreună cu experiențele pe care le-a parcurs, dăruindu-i speranța și ambiția de a-și continua «dânsul
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_adela_adriana_moscu_din_pennsylvania_sua.html [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din Nistru pân´ Tisa. Ne-ai dat comori de neam, în rime-mbrățișate, Ca un Sărman Dionis ce-n brațe ne-a cuprins. Din steaua ce născut-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde. Tu, steag al slovei-patrii, ai îndurat asprimea Și toată nedreptatea ce-un neam întreg pătrunde. În cercul nostru strâmt de demoni și de îngeri, Cântăm o Cătălină, votâm un Cătălin
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
reușit pe deplin, cu vulgaritate și talent foburg, să-și pună mintea, cultura, poziția socială pe altarul Stupidității. Felicitări lor. Într-o dimineață, toată mass-media centrală a lansat: Patapievici și Liiceanu ar trebui împușcați pentru că au atacat neamul românesc !! Toată românimea, cititoare și ascultătoare de cultură post-decembristă a celor doi, a încremenit așteptând să apară pușcașii, să asiste la eveniment, fiindcă nu se spusese nicăieri că este numai folosirea unei vechi zise rumânești ’’ar trebui împușcat’’ sau la plural împușcați, o
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
scris și pentru tine ! Și-așa voi face anual Să simt cu el spiritual Cu-acest Național poet Urmaș roman și daco-get, Ce-a răsărit curat din glie Iubindu-și scumpa Românie Și baza ei ce-i țărănimea Care hrănește românimea! .............................................. În inimă cu România Dar și cu Ortodoxia Chiar și când i-a fost prea greu El L-a slujit pe DUMNEZEU! MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Ai scris în versuri și Psaltirea Tu
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_paulian_buicescu_al_florin_tene_1342324679.html [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
pe proști și corupți. Căci avem și din aceștia, destui. Prea destui”. Pertinentă și tristă constatare, căreia autoarea îi contrapune, într-un scurt istoric al ASTREI, cuvintele rostite, în 1897, de Timotei Cipariu: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvine între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba”. Scoase
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Doua_cronici_de_ileana_sandu_despre_ca_al_florin_tene_1352710165.html [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
din spațiul românesc. Invectiva adresată de poetă nu este simplă retorică, ci o emoționantă rugă, menită a izbăvi țara de o istorie nedreaptă: “Mă rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată românimea-ntr-un glas ți-o mulțumi Covor de mare slavă să-ți cadă la picioare!” (Țepeșe, Măria Ta) Precum odinioară Eminescu, tânăra poetă evocă figura legendarului Vlad Țepeș, singurul capabil să redea țării demnitatea pe care-au întinat-o nedemnii
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
noi, cum apăsat Cerșim în lacrimi colț de pâine. N-or ști ce-i falnic tricolor Și nici hotar de apărat, Vor învăța ce-i mai ușor: ,,Supus să fii și-ngenuncheat"! Îmi plânge sufletul de ciudă Cu mine plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ / Ciprian Antoche
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Poeme/Rasfrangere/ciprian_antoche_1486320406.html [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
echilibrat al tabloului cultural de la Biblioteca Națională, dar mai ales prin consecința acestui abuz răzeșesc, scuzat doar de faptul că “nelegiuirea” a fost efectul unei “uneltiri” - a unei supralicitări pritenești - puse la cale în cea de-a doua capitală a românimii. Consecința, adică urmarea participării mele conjuncturale la primul salon international de carte, am aflat-o imediat după încheierea evenimentului, printr-un mail care conținea un atașament, mai precis o diplomă, respectiv, Premiului “Dimitrie Gusti”, oferit albumului monografic "Miroslăvești, prin ochiul
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
lanțuri cei ce participă La-ntemnițarea țării ce azi ca un Aiud e, De unde plâns de maici sfioase se aude... După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... În fiecare dintre noi cei vii și cei în groapă Chiridiile și-a înfipt, palpii și cleștii Al morții scarabeu și nimeni nu
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1454342467.html [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
și nimeni nu mai scapă, Pe cruce putrezi-vom înșirați ca peștii... Zdrobiți-i pe călăi, noi suntem emineștii...! După mai bine de-un amar de ani de crime, De odisei, de mari trădări, de conspirații Lăsăm Poetul singur, fără românime, Să ni-l ucidă proletarii și-mpărații, Să ni-l răstigne iar și să ni-l dezemine... Verbul eminesc mă eminesc, te eminești, se eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1454342467.html [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
viața pentru atitudinile lor anticomuniste, cu două decenii mai înainte. Alte sute de mii de români, au decontat curajul exprimării libere, cu ani grei de închisoare. Și altele hărțuiri zi și și noapte! Ani în șir! Așa a dispărut floarea românimii! Din toate categoriile sociale. Și am rămas noi, neutrii, lașii, caracudele și jigodiile, care o facem pe eroii. Din când în când. La zile aniversare! O să discut într-o bună zi pe larg despre marii ciolănari ai revoluției. Poate într-
TABLETA DE WEEKEND (34): GÂNDURI (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1371087822.html [Corola-blog/BlogPost/346075_a_347404]
-
adâncimii, Mimi...! Te adulmec și-ți țin pasul De sub cutele scurtimii Fustei dezvelind compasul Coapselor - pofta prostimii, Mimi. De sub falduri unduioase Aud foșnetul asprimii Dresului tău de mătase Tras pe cutele grăsimii, Mimi! Șoldurile-ți de cadână Parcă-n ciuda românimii, Cer un gest reflex de mână... Ce s-ar mai holba vadimii, Mimi! Treci lipind priviri pe șolduri Și pe sânii tăi, sublimii, Trimițând pe mulți la solduri Cu complexele mărimii, Mimi! Trupu-ți zvelt ca de panteră Ți-l râvnesc
MIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1415606688.html [Corola-blog/BlogPost/376842_a_378171]
-
simțind cu toții intelectuala răspundere de a ne opune acestei agresiuni. Fiindcă, printre confrații cu care am petrecut se aflau chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_agresiunea_asup_corneliu_leu_1361268194.html [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
un mare patriot, dar prin pasul acesta ce-l face acum are numai de perdut, atât din imagine cât și... Dacă depunea un mare efort pentru unirea a toate partiduțe, atunci devenea acel erou unificator pe care-l așteaptă toată românimea. CU PĂRERE DE RĂU a mers pe o cale mult mai ușoară, ca și mulți alții... E mai ușor să faci un partid și să aștepți compania electorală , decât să convingi pe cineva alde tine să renunțe o funcție principală
UN PĂGÂN AL NEAMULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1486887369.html [Corola-blog/BlogPost/380438_a_381767]
-
Ion Luca Caragiale. De-a lungul timpului, au funcționat ca organe centrale de presă ale partidului, următoarele publicații: „Ordinea” (27 ianuarie 1908 - 30 ianuarie 1913), „Acțiunea” (31 ianuarie 1913 - 14 noiembrie 1916), „Evenimentul” (14 noiembrie 1916 - 1 decembrie 1918) și „Românimea” (2 decembrie 1918 - 22 iunie 1922). Electoratul era alcătuit, în principal, din avocați, profesori, funcționari, comercianți, medici, proprietari mici și mijlocii de averi imobiliare și mobiliare, țărănime înstărită. Structura internă a partidului era formată din organizații de cluburi regionale cu
Partidul Conservator-Democrat () [Corola-website/Science/315267_a_316596]
-
Zeelandă, apărute datorită migrației postbelice. Un alt val de emigranți spre Occident s-a înregistrat odată cu prăbușirea blocului comunist în 1989, când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țari latine, ca Italia, Spania, Franța și Portugalia. Românimea sau romanofonia (văr. "rumanofonie" sau "romanofonie") reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
și în Dardania (Kosovo și Bosnia) a existat o populație daco-românească (și nu aromână) numeroasă, încă nesârbizată și nebulgarizată, înregistrată ca atare în scripte, mai ales cele otomane. Românii din Banatul sârbesc și cei din regiunea Timocului sunt resturi ale românimii sud-dunărene care a vorbit și vorbește graiuri din dialectul daco-român. Au fost și grupuri mai îndepărtate, spre Bosnia și Croația, dar lingvistic practic asimilate în masa vorbitorilor de sârbo-croată. Numai părinții și bunicii născuți la debutul sec. XX mai știau
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
fost puși sub stăpânirea Albaniei, Serbiei sau Bulgariei, au căutat și obținut sprijinul României, constituind de atunci încoace facțiunea filo-română (istoriografia românească socotindu-i, ca și cea sârbească și bulgărească de altfel, ca fiind desprinși în Evul Mediu timpuriu din românimea nord-dunăreană). O parte dintre aceștia, de altfel, au fost strămutați în anii 1919-1925 în Dobrogea de Sud, descendenții lor constituind astăzi comunitatea aromână din România. Ceilalți au beneficiat, între 1918 și 1944, de finanțarea unei rețele școlare în limba română
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
vechi din argint pentru arhimandritul arhidiecezei donat de profesorul Nicolae Iorga și o iconiță de argint reprezentând pe Sfântul Stelian, păzitorul copiilor, donată de doamna Catinca Iorga. Protopopul greco-catolic Nicolae Togan a constatat că acea sărbătoare are însemnătate pentru întreaga românime, pentru istoria generală română, pentru că ""sângele nu se face apă"". Cu acest prilej, a fost amplasată în stânga intrării o placă cu următoarea inscripție: În dreapta intrării se află o placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați. După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Cipariu declara în 1867 următoarele: "„Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”" În timpul
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]