1,376 matches
-
Din cei doi - cine e... un foarte oarecare? Referitor la acribia exegeților ar trebui să mai amintesc o întâmplare dramatică, generatoare de confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în contact cu aceste articole ale lui Eliade în 1981, în sala 3 a Bibliotecii Academiei Române. Când am scris cartea Mircea Eliade - rădăcinile românești am apelat în unele cazuri la acele traduceri făcute
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a atâtor popoare” (,,se bucura de simpatia tuturor, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea pe stradă, era înconjurat de mulțime”, ,,avea un farmec cuceritor de povestitor și toți îl ascultau cu gura căscată”; ,,...întrebat de ce face atâta paradă de românism - pictează, în exclusivitate, țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă deseori costumul popular românesc... - când, de fapt, nu-i decât un străin, aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă, a răspuns: ”; s-a născut la
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași ai lui Zamolxe, Zalmoxe și Deceneu, ai lui Burebista și Decebal, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu. Toate aceste scântei de românitate și românism se regăsesc, din plin, în volumul Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți. Până la pagina 453, unde începe capitolul din urmă, putem compara mirabila carte de identitate cultural-românească aidoma urcușului lui Iisus pe Golgota, spre Dealul Căpățânii, unde urma să fie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să cred că dl Nițu, în afară de misiunea sa oficială, mai are una, ascunsă, fiindcă Belgradul ar începe demersurile de declare a sa persona non grata și ar solicita expulzarea sa. Există indicii potrivit cărora domnia sa dirijează campania de distrugere a românismului în Serbia de Nord-Est, el fiind permanent întâlnit în grupurile deocheate din zonă care sunt infestate de morbul puterii, persoanele ce le compun, inși fără carte, suspect de dubioase, fiind hotărâte în octombrie să ajungă, cu orice preț, în Consiliul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
ei am promovat și apărat limba română, dar și istoria românilor, falsificată grosolan de regimul comunist. Acolo mi-am dat deama că, înafară de Bucovina și Maramureș, Basarabia este una din cele mai curate zone din punct de vedere al românismului, atunci când ne referim la România de la Nistru până la Tisa. Tot acolo scriam : Mă preumblu printre semeni și mă simt mai bogat ca ei, deoarece port în suflet chipuri de basarabeni aleși, dar și întâmplări cu ei, ca pe niște icoane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
au fost străine nici anumitor intelectuali deja formați: scriitori, profesori, medici ș.a. Un prim exemplu ar putea fi Organizația Națională din Basarabia „Arcașii lui Ștefan”, înființată de un grup de cadre didactice din județul Soroca în 1945 care apăra cauza românismului și, prin urmare, limba română. Un alt exemplu: marele medic Nicolae Testemițanu, ex-ministru al Sănătății din RSSM, în 1968 a fost destituit din funcție pentru încălcarea „principiului leninist de selectare și repartizare a cadrelor”, adică pentru iubire de neam și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
scârbit, a ales calea „exilului” la Craiova. Și acestea au produs efecte devastatoare asupra sănătății sale. Apoi, a fost munca extenuantă de cercetare, iar după 1989 a fost și suferința permanentă pe care a avut-o datorită eroziunii dirijate a românismului, la care a ținut atât de mult și pe care îl va sluji și în continuare, nu numai dintre îngeri, dar și prin opera colosală pe care o lasă urmașilor, pe pământ. Personal, încerc multe și diverse sentimente. Am amintirile
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
unor documente din arhivele străine poate completa, eventual, opera sa, dar nu mai poate modifica nucleul vital al interpretărilor sale magistrale. În al doilea rând, după evenimentele din decembrie 1989, Gheorghe Buzatu a fost un intelectual militant activ pentru cauza românismului. Acestei activități i-a consacrat mult din prețiosul său timp. A crezut că poate să influențeze în bine decizia politică privitoare la românism. S-a raliat mișcării naționale românești, atâta cât a fost ea lăsată să se dezvolte, înscriindu-se
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
doilea rând, după evenimentele din decembrie 1989, Gheorghe Buzatu a fost un intelectual militant activ pentru cauza românismului. Acestei activități i-a consacrat mult din prețiosul său timp. A crezut că poate să influențeze în bine decizia politică privitoare la românism. S-a raliat mișcării naționale românești, atâta cât a fost ea lăsată să se dezvolte, înscriindu-se în Partidul România Mare. În anul 2000, președintele partidului, Corneliu Vadim Tudor, a renunțat la funcția de vicepreședinte al Senatului României, pentru a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mijloace banditești, impuse din afara țării, a ajuns să fie promovată tacit, procedeu introdus prin modificarea Constituției din 2003, act profund ilegal. A suferit mult din cauza politicii impuse României nedemocratic, din afara țării. A înțeles că prin politică nu poate sluji cauza românismului și s-a repliat, dedicându-se integral cercetării istoriei, sprijinirii tinerilor istorici, publicării operelor sale, dar și a operelor unor istorici valoroși care i-au cerut sprijinul. Faptul că a făcut politică, deținând și o funcție înaltă, l-a afectat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
este prea mare. Singura noastra consolare este că Profesorul a plecat acum la regăsirea cu marii săi colegi, N. Iorga, V. Pârvan, P.P. Panaitescu, C. Daicoviciu, Gh. I Brătianu, Florin Constantiniu... Dumnezeu să-l odihneasca în pace, alături de toți cavalerii românismului din opera sa! La Revedere, Dom’ Profesor! Apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român - Ion Petrescu Ultima oară l-am văzut pe profesorul Gheorghe Buzatu - apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român, așa cum a fost, în cel de-Al Doilea Război Mondial
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
teamă că nu! Neamul Românesc se desparte de un mare Român, un mare OM, un mare Istoric, un mare Patriot! Avem însă, Opera sa, care rămâne - cel puțin, pentru o lungă vreme - o inegalabilă lecție de istorie adevărată și de românism. Singura „recompensă” prin care îi putem cinsti eforturile este prețuirea armei defensive și drepte a adevărului istoric pe care ne-a lăsat-o moștenire, a muniției generoase pe care marele cercetător a adunat-o cu perseverență de-a lungul deceniilor
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a mentalului românesc la nivelul imaginarului lingvistic violent". În ciuda subiectului tare (în sensul publicisticii de senzație), declarația de intenții a Ruxandrei Cesereanu pare ingenuă, autoarea asumându-și, pe cât posibil, o anume obiectivitate a perspectivei de interpretare asupra definițiilor emoțional-resentimentare ale românismului. Însăși selecția operată de astă dată asupra materialului publicistic și, pe alocuri, literar, respectiv opțiunea deliberată pentru a ilustra imaginarul "românilor" exclusiv prin dimensiunea sa violentă, este doar în aparență o metodă de cercetare care presupune neutralitatea științifică. Dimpotrivă, această
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
asemenea dezgust ", mărturisiește el la 31 martie 1942; a considerat scrierea drept o "datorie de război ". Rezultatul: "...o carte care nu era a mea ", ibid.). Treptat, autorul se îndepărtează, încet dar sigur, de țara lăsată în urmă. Naționalismul naiv și "românismul " perioadei în care-l admirase pe Codreanu se spulberă complet. Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
sigur, de țara lăsată în urmă. Naționalismul naiv și "românismul " perioadei în care-l admirase pe Codreanu se spulberă complet. Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar căteva luni, la 25 noiembrie în același an, ajungea la concluzia că "Am încheiat " " pe planul științific
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Am încheiat " " pe planul științific și eseistic " etapa românească. E riscant, dar și rezultatele vor fi considerabile. Cred că am de spus ceva mare. Ideile și metodele mele ar putea avea o rezonanță și consecințe în ansamblul găndirii ". Lunile trec, "românismul " se transformă în amintire. Cănd va fi chemat insistent să revină la București, cel puțin căteva săptămăni, pentru a ocupa prin concurs postul de conferențiar de Istoria culturii la Universitate (situație care, cu doar trei ani în urmă, ar fi
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
sub demnitatea lui să candideze contra lui Ion Zamfirescu (vezi însemnarea din 25 noiembrie 1943). De parcă ar avea vreo importanță pe cine învingi într-un concurs! |n realitate, filozofului nu-i mai surădea o carieră românească, nu mai credea în "românism " și în celebritatea de tip provincial. La Lisabona, caută compania celor mai străluciți europeni pe care-i poate întălni: ăl cunoaște, prin António Ferro, ministrul portughez al propagandei, pe Ortega y Gasset (27 martie 1942), căruia ăi vănează intens tovărășia
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
ocolește studiul mai amplu, de sinteză, precum Evoluția noțiunii de roman în literatura română (de precizat, în sec. XIX), sobrietatea expunerii capătă uneori inflexiuni lirice, ca în articolul Nefericitul Artur Enășescu și accente polemice, ca în Panait Istrati și „Cruciada românismului”. El proiectează asupra literaturii române o viziune „caleidoscopică”, unele texte au largi „reverberații” și afecte „prismatice”. Sunt câțiva din termenii recurenți ai limbajului său critic. Sumarul se compune din două categorii: cronici de ediție, pe de o parte, și ale
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
roman în literatura română. Trebuie să adaug seria de articole despre Sainte-Beuve și unii critici interbeliici: Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu. De obicei „cuminte”, istoricul nostru literar știe să fie și polemic, precum în articolul Panait Istrati și „Cruciada românismului”, demostrând că textele publicate de autorul Chirei-Chiralina în amintitul periodic nu pot fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
cu certitudine că personajul analizat în cercetarea de față a fost un om de mare calitate intelectuală și de înaltă ținută morală, ce a știut mereu să fie la înălțimea vremurilor și să îmbine trăirea ortodoxiei cu munca în ogorul românismului transilvănean. O carte necesară cu privire la care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului afirma în cuvântul care o prefațează: ,,Prezentul volum ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
cu certitudine că personajul analizat în cercetarea de față a fost un om de mare calitate intelectuală și de înaltă ținută morală, ce a știut mereu să fie la înălțimea vremurilor și să îmbine trăirea ortodoxiei cu munca în ogorul românismului transilvănean. O carte necesară cu privire la care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului afirma în cuvântul care o prefațează: ,,Prezentul volum ne pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
și ar trebui să fim ca romani. Vasile Tarateanu are stilul său inconfundabil: plin de precizie și gata să scoată aurul din zgură. Jovial În Întâlnirile cu tinerii și, apoi, Întristat din cauza desțărării, iar mai apoi luptător și Îndurător pentru românismul din nordul țării. La Izvorul Mureșului, la ediția din 2004 a Universității de Vară, organizate de către Fundația Națională pentru Romanii de Pretutindeni, cuvântul, intervențiile lui Vasile Tarateanu ne-au dezmorțit din cotidianul pe care-l trăiam (trăim) mulți În România
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin a ne mândri cu românismul ('iac-așa se joacă pe la noi!'/ „Mai frumos decât la voi” - deși chiar și acest argument ar fi suficient pentru Institutele Culturale ROMÂNEȘTI), ci În primul rând prin dimensiunea poetului român ca homo faber universalis. Repet ceea ce nu pare să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]