38 matches
-
Eminescu (ca gânditor politic), despre Liviu Rebreanu, Eugen Ionescu și alți scriitori, lucrări despre soarta politică, limba și literatura basarabenilor (articole grupate în volumul Limbă și politică în Republica Moldova, 1998), contribuții lexicografice și nenumărate recenzii completează lista de publicații ale românistului H. În cartea Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (2000), scrisă în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu, demonstrează, între altele, înrâurirea baladei germane (Goethe, Schiller ș.a.) asupra tipului nordic, cavaleresc de baladă cultivat de cerchiști. Apropierile unora
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
material sensibil sufletului actual. Esențialmente poetică. (...) Ce imbecil a spus că literatura și arta românească nu trebuie înglobate încă în arta contemporaneității?”. Atentă - ca și Contimporanul - la activitatea externă a colaboratorilor săi, revista unu nu îi atribuie însă nici o conotație „românistă”. O notă din nr. 14 (iunie 1929) informează - neutru - că Notre ami Benjamin Fondane, l’auteur de Trois Ciné-Poèmes (en collaboration avec Man Ray) va partir tres prochainement pour Buienos Ayres (sic!), pour y tenir une conférence sur les destinées
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face cunoscută cititorilor cultura și literatura țării sale. Pe linia programului inițial se întocmesc numere speciale consacrate culturii armene și literaturii sașilor, „poetelor de sânge românesc din Franța” Elena Văcărescu și Anna de Noailles, reginei Maria. După
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
spirit și cultură românească, cea mai mare parte a intelectualității românești din Basarabia nu a renunțat la valorile naționale. Acest lucru dă speranțe pentru generația următoare. Iată cum exprimă speranțele românismului basarabean Charles King: „printre principalii susținători ai partidelor pan-româniste se numără profesori universitari și de liceu, astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg la studii cu burse în România, explorând punctele comune
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești, iar atitudinea guvernului român în ceea ce îi privește a fost mereu de superioritate afișată. Totuși, pan-româniștii, abandonând speranța de a influența generația prezentă, își concentrează atenția asupra trezirii sentimentului românității în copiii lor. În timp, e posibil ca eforturile lor să își arate roadele”. Se conturează așadar nu o identitate, ci o intraductibilitate națională a moldovenilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
decât fericit de concluziile dvs.1 (Cunoașteți studiul lui D. Tudor despre „cavalerul danubian”, Ephemeris Daco-Romania, Roma, vol. (?) V...VIII?!) 2. Am primit o scrisoare din partea decanului și am răspuns imediat. Aștept „detaliile tehnice”. De asemenea, am răspuns afirmativ propunerii „românistului” dvs. pentru ședințele Seminarului. Sper să vă găsesc la Lund, în jur de 15 noiembrie. Aș fi foarte fericit să pot propune la Payot cartea dvs. despre misterele lui Mithra. Ce credeți? Puteți folosi aceste patru fascicule și adăuga încă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
studenție au avut un impact foarte puternic asupra formării mele. În afară de Dragoș Protopopescu și de doamna Cartianu, de care m-ați întrebat, am avut șansa să-i mai prind pe Basil Munteanu la franceză, pe Nina Façon și pe cunoscuta românistă de origine italiană Rosetta del Conte la italiană (eu am urmat engleza, franceza și italiana), pe profesorul George Oprescu la istoria artei și, da, pe Tudor Vianu la estetică. În plus, participam regulat la cursurile lui G. Călinescu. Dragoș Protopopescu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe parcursul ultimului sfert de secol de când ne scriem și cunoaștem personal, că, de câte ori revine în România, universitarul Sumiya Haruya, eseist, istoric și critic literar, traducător hărăzit din limba noastră, ne aduce câte o veste nouă privind activitatea lui de neobosit românist. Căci Sumiya Haruya nu este doar un mare traducător, ci și un românist de întâia mărime. Așa a fost, anul acesta, atât cu ocazia vizitelor sale la noi, cât și cu a noastră ( a poetei Adela Popescu și a mea
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
în instituțiile de învățămînt superior unde lucrează (sau au lucrat) valorile poporului nostru. Și, în același timp, avem în vedere și volumul recent de memorii (Trecut-au anii...) al domnului Virgil Ierunca. Ce constatăm? Că cea mai mare parte dintre româniștii din străinătate își întemeiau (unii dintre ei, după cîte am citit - își întemeiază și astăzi!) studiile lor numai pe materialul bibliografic sau pe operele scriitorilor români dinlăuntrul hotarelor României. Constatările noastre vin dintr-o experiență îndelungată de cercetător al limbii
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
Orientales (cu suplinire la Sorbona), Alain Guillermou, care, sărbătorind împreună cu Ambasada "RSR" pe Eminescu, a crezut de cuviință să interzică intrarea în sală - sau să-i alunge - pe românii exilați la Paris! Fără îndoială, privite, azi, în perspectiva timpului trecut, româniștii străini din ceea ce se numea, atunci, "lumea liberă", aveau și o scuză: aprovizionarea - gratuită! - cu cărți din România, ce veneau, prin Ambasadele "RPR" și "RSR" de pe tot mapamondul - la care se adăugau invitațiile simandicoase pentru ca aceștia să cunoască "realitățile" din
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
acești româniști străini nu puteau avea succes la "dedesubturile", la colțurile întunecate ale istoriei noastre culturale. Rezultatul: Moromeții lui Marin Preda erau mai "la îndemînă" decît Dieu est né en exil, capodopera lui Vintilă Horia (chiar să nu fi auzit româniștii din străinătate de scandalul parizian din jurul acestui autor?...). Da! Au existat pe lume DOUĂ Românii! Cine a avut "ochi de văzut" le-a cunoscut, în România și în afara granițelor ei - și, bineînțeles și-a putut întregi, în ansamblu, perspectiva. Cine
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
aminti de lupta culturală dusă, prin tastaturi și ecrane, de „moldoveniști" în cadrul enciclopediei interactive Wikipedia, pentru a instaura o versiune în „limba moldovenească" deosebită de cea în limba română. Tentativa a eșuat, nu pentrucă administratorii Wikipediei au luat poziție pentru „româniști" împotriva „moldoveniștilor", ci din motive tehnice și practice : acceptând o versiune „moldovenească", s-ar fi ajuns, pentru orice subiect, la existența a două serii de articole diferite în aceiași limbă (din aceleași motive nu s-a acceptat nici instaurarea unor
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
poeta Christine de Luca, protagonista unei întâlniri literare ce va avea loc la Vicenza, Gallerie d’Italia - Palazzo Leoni Montanari (Contra’ Santa Corona 25, Vicenza). Marta Petreu va fi însoțită la ambele evenimente de traducătorul poeziei sale în limba italiană, românistul Roberto Merlo, conferențiar de limba și literatura română la Universitatea din Torino. Festivalul de poezie Incroci di poesia contemporanea este organizat de Departamentul de Studii lingvistice și culturale comparate al Universității Ca’ Foscari. Festivalul internațional de muzică și poezie contemporană
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]