39 matches
-
la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai rar decât a fușeri și fușereală. Nu a ieșit însă din uz; texte disponibile on-line ilustrează atât sensul restrâns, cu care fusese deja înregistrat cuvântul în jargonul
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
Uniunea Europeană și, după o opinie foarte răspândită, relațiile dintre cehi și slovaci nu au fost niciodată atât de bune ca în prezent. Această experiență generală se confirmă și în domeniul cooperării între diversele instituții științifice și de învățământ. În cazul româniștilor, colaborarea este de lungă durată și parcă din ce în ce mai intensă în ultimii ani. Acum câteva luni ne-am bucurat primind de la Bratislava un număr monografic al revistei trimestriale Revue svetovej literatúry (Revista de literatură universală), dedicat aproape în întregime literaturii române
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
nu se poate altfel fac și treaba asta, dar mă întreb totuși dacă nu s-ar putea reveni la metoda veche, cu B.C.U., care funcționa și avea avantajul că ne înțelegeam direct, nu prin intermediari. O altă problemă a româniștilor din străinătate știu că o reprezintă informarea nu doar în privința noilor apariții, ci și a valorii lor. E adevărat. Au apărut o mulțime de nume noi, văd în revistele literare, iar cînd vin în România găsesc în librării sumedenie de
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
prezentare, datorată unui specialist. în ultima secțiune, singura care pune alături patru și nu doar trei creatori - Iosif Brodski, Izet Sarailic, Milo de Angelis și Ana Blandiana - sînt găzduite trei poezii ale acesteia din urmă împreună cu versiunea lor italiană datorată românistului Bruno Mazzoni și poetei Biancamaria Frabotta. În afara unei foarte bine venite fișe biobibliografice, consistentă și deloc aseptică, Bruno Mazzoni prezintă sintetic creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
în instituțiile de învățămînt superior unde lucrează (sau au lucrat) valorile poporului nostru. Și, în același timp, avem în vedere și volumul recent de memorii (Trecut-au anii...) al domnului Virgil Ierunca. Ce constatăm? Că cea mai mare parte dintre româniștii din străinătate își întemeiau (unii dintre ei, după cîte am citit - își întemeiază și astăzi!) studiile lor numai pe materialul bibliografic sau pe operele scriitorilor români dinlăuntrul hotarelor României. Constatările noastre vin dintr-o experiență îndelungată de cercetător al limbii
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
Orientales (cu suplinire la Sorbona), Alain Guillermou, care, sărbătorind împreună cu Ambasada "RSR" pe Eminescu, a crezut de cuviință să interzică intrarea în sală - sau să-i alunge - pe românii exilați la Paris! Fără îndoială, privite, azi, în perspectiva timpului trecut, româniștii străini din ceea ce se numea, atunci, "lumea liberă", aveau și o scuză: aprovizionarea - gratuită! - cu cărți din România, ce veneau, prin Ambasadele "RPR" și "RSR" de pe tot mapamondul - la care se adăugau invitațiile simandicoase pentru ca aceștia să cunoască "realitățile" din
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
acești româniști străini nu puteau avea succes la "dedesubturile", la colțurile întunecate ale istoriei noastre culturale. Rezultatul: Moromeții lui Marin Preda erau mai "la îndemînă" decît Dieu est né en exil, capodopera lui Vintilă Horia (chiar să nu fi auzit româniștii din străinătate de scandalul parizian din jurul acestui autor?...). Da! Au existat pe lume DOUĂ Românii! Cine a avut "ochi de văzut" le-a cunoscut, în România și în afara granițelor ei - și, bineînțeles și-a putut întregi, în ansamblu, perspectiva. Cine
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
și în limba cehă) din I. L. Caragiale, I. Creangă, M. Eminescu și M. Sadoveanu. În cursul deceniului al șaptelea, atmosfera culturală din Cehoslovacia începe să dea semne de liberalizare, de altfel ca și cea din România, iar noua generație de româniști slovaci (Milota Bagoňová, Vladimír Dudá�, Milan Resutík) lansează în reviste literare din Slovacia pe acei scriitori români care introduc teme nonconformiste și formule artistice experimentale, precum D. R. Popescu, I. Băieșu, G. Bălăiță, N. Stănescu, Șt. Bănulescu, Nina Cassian. Imaginea
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
material sensibil sufletului actual. Esențialmente poetică. (...) Ce imbecil a spus că literatura și arta românească nu trebuie înglobate încă în arta contemporaneității?”. Atentă - ca și Contimporanul - la activitatea externă a colaboratorilor săi, revista unu nu îi atribuie însă nici o conotație „românistă”. O notă din nr. 14 (iunie 1929) informează - neutru - că Notre ami Benjamin Fondane, l’auteur de Trois Ciné-Poèmes (en collaboration avec Man Ray) va partir tres prochainement pour Buienos Ayres (sic!), pour y tenir une conférence sur les destinées
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spirit și cultură românească, cea mai mare parte a intelectualității românești din Basarabia nu a renunțat la valorile naționale. Acest lucru dă speranțe pentru generația următoare. Iată cum exprimă speranțele românismului basarabean Charles King: „printre principalii susținători ai partidelor pan-româniste se numără profesori universitari și de liceu, astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg la studii cu burse în România, explorând punctele comune
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești, iar atitudinea guvernului român în ceea ce îi privește a fost mereu de superioritate afișată. Totuși, pan-româniștii, abandonând speranța de a influența generația prezentă, își concentrează atenția asupra trezirii sentimentului românității în copiii lor. În timp, e posibil ca eforturile lor să își arate roadele”. Se conturează așadar nu o identitate, ci o intraductibilitate națională a moldovenilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
, A.[leksandr] I.[vanovici] (30.VIII.1873, Bairamcea, j. Cetatea Albă - 12.II.1925, Rostov pe Don, Rusia), românist rus. Fiu al lui Ivan Grigorievici Iațimirski, învățător rus, căsătorit cu o româncă din Basarabia, I. a copilărit în satul Hâncești, unde a urmat clasele primare. După absolvirea gimnaziului din Chișinău (1893), a studiat la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face cunoscută cititorilor cultura și literatura țării sale. Pe linia programului inițial se întocmesc numere speciale consacrate culturii armene și literaturii sașilor, „poetelor de sânge românesc din Franța” Elena Văcărescu și Anna de Noailles, reginei Maria. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
să-și trimită gimnastele la Jocurile Olimpice de la Los Angeles), americanii și Occidentul În general au trecut sub tăcere crimele lui din țară28. Românii, În schimb, au plătit cumplit pentru statutul privilegiat al lui Ceaușescu. Pentru creșterea populației - o tradițională obsesie „românistă” -, el a interzis În 1966 avortul la femeile sub 40 de ani cu mai puțin de patru copii (În 1986, bariera de vârstă avea să fie ridicată la 45 de ani). În 1984, vârsta minimă a căsătoriei a scăzut la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]