63 matches
-
-i câștige încrederea și să se întoarcă în Italia cu suficient material pentru monografia plănuită: Mircea Eliade (1978). După obținerea summa cum laude a titlului de dottore al universității milaneze, în 1976 i se oferă un post de profesor de românistică la Universitatea din Groningen (Olanda), la Catedra de limbi romanice, unde va profesa până în 1986. Își va completa concomitent palmaresul cu un doctorat, troisième cycle, la Sorbona, în specializarea științele religiilor, avându-l conducător pe profesorul Michel Meslin, președintele Sorbonei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
de imaginea distorsionată a României în Finlanda, Bossy va organiza manifestări culturale cu specific românesc, dorind să prezinte țara noastră într-o lumină corectă: întâlniri cu presa locală, o "oră românească" la radio, cuvântări ale unor profesori pe teme de românistică, expoziție de artă românească 45. Diplomatul român va avea șansa să cunoască diferite personalități locale care îl vor introduce în stilul de viață finlandez, patriarhal, în special prin călătoriile în mijlocul naturii, la conacuri care-i amintesc autorului de cele boierești
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Doina Ruști Cartea lui Roberto Merlo, profesor la Universitatea din Torino, doctor în românistică, tratează un subiect fundamental pentru cultura noastră: rădăcinile preromantice ale mitului dacic. Preocupat de amploarea pe care i-au dat-o pașoptiști, Merlo alcătuiește o adevărată „hartă” a elementelor unui mit de construcție cultă. Nu atât mesajul literar interesează în
Un italian despre pașoptiștii români by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/3451_a_4776]
-
un alt pasionat de folclor, Grigore Tocilescu. Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai mult, încât în 1888, îi scria lui Ion Pop Reteganul: ,Ce bine mi-ar părea dacă aș putea
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Brătianu, Scarlat Lambrino și mulți alții deveniseră un bun european. Utilizarea tuturor ocaziilor și instituțiilor pentru realizarea acestui obiectiv este o datorie națională. La lectoratele românești din universitățile străine să fie trimiși tineri cu competențe și în alte domenii decât românistica, spre a putea participa cu contribuții reale la activitatea științifică din centrele respective, iar institutele culturale românești să' organizeze dezbateri și conferințe care să dovedească forța intelectuală a unei Românii care s-a reașezat pe coordonata europeană. Hotărârea de a
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
masă, de o perioadă mai mult decât decenală. Sunt convins că începând din ianuarie 2007, schimburile culturale, fluxurile din România spre Italia, integrarea noilor cetățeni europeni în structurile noastre vor fi din ce în ce mai simple și binevenite (chiar dacă și nouă, profesorilor de românistică, ne revine sarcina de a clarifica și îndepărta echivocurile și neînțelegerile pe care presa le folosește în continuare, atunci când se referă la realități mai puțin sau prea superficial cunoscute, prin sintagme care au devenit automatisme) Pe plan universitar, programele europene
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
al limbii țintă, limba în care traduci. Am avut apoi șansa de a accede, de mai mulți ani, la fonduri de la Bruxelles prin programele Uniunii Europeane destinate editării traducerilor. 6. Care sunt proiectele Asociației Româniștilor din Italia? Asociația Italiană de Românistică, care va împlini în curând 10 ani de la înființare, avându-l în momentul de față ca președinte pe colegul Lorenzo Renzi de la Universitatea din Padova, se întrunește anual și depune efortul de a menține și răspândi învățământul limbii române în
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
văzut interferențe între culturile română și cehă (română și slovacă) sau fenomene și evoluții care prezintă asemănări și afinități. înainte însă de toate, profesorul Sorin Alexandrescu, care a și monitorizat secțiunea literară, a ținut să lămurească unele aspecte care privesc românistica și perspectivele ei, propunând totodată dezbaterii noțiunea însăși de românist. Despre cine se poate spune că practică această îndeletnicire? Numai străinii care studiază româna ca idiom romanic sau și acei români care, în afara granițelor României, predau limba și literatura română
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
Padova, pe 19 octombrie la Universitatea din Bari și pe 20 octombrie la librăria Bibli din Roma. Cele trei lansări s-au constituit în evenimente de înaltă ținută intelectuală, cu participarea unor reprezentanți de marcă ai filologiei romanice și ai românisticii din Italia: Corrado Bologna, Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Alexandru Niculescu, Lorenzo Renzi, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Luisa Valmarin. Iubitorii și traducătorii italieni ai poeziei Anei Blandiana sunt Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni, doi profesori universitari și cercetători italieni care trudesc
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a Româniștilor (AIR), condusă, acum, de profesorii Marco Cugno (Torino) și Bruno Mazzoni (Pisa). Au participat, nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
luat cuvântul în reuniunile științifice nu are, bineînțeles, prea multă însemnătate. Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
că, după șaisprezece ani de când a fost introdusă predarea limbii și literaturii române la Universitatea din Udine absolvenți ai acestor cursuri, prieteni iubitori ai culturii românești și ai României au prezentat la colocviu unele rezultate ale cercetărilor lor personale în românistică, au devenit traducători cunoscuți și recunoscuți - este fără îndoială o realizare însemnată pentru că ceea ce a fost într-adevăr o îmbucurătoare noutate față de întîlnirile științifice precedente a fost prezența la lucrări a foștilor studenți ai cursurilor Catedrei de limbă și literatură
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
literar în Maitreyi și realitatea pe care o acreditează, după ani și ani, veritabila eroină a romanului. în Italia, ca și în România, va trebui să se țină seama de existența unui grup de tineri cercetători care constituie școala de românistică din Udine. Ei au numele mai sus menționate și, de bună seamă, despre ei vom auzi, în curând, vești care ne vor da speranțe în perspectivele românisticii italiene. De la ei se așteaptă realizări demne de tradiția studiilor românești din Italia
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
țină seama de existența unui grup de tineri cercetători care constituie școala de românistică din Udine. Ei au numele mai sus menționate și, de bună seamă, despre ei vom auzi, în curând, vești care ne vor da speranțe în perspectivele românisticii italiene. De la ei se așteaptă realizări demne de tradiția studiilor românești din Italia.
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947, răstimp în care a fost și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
prin participarea la cenaclul "Sburătorul" și la viața Academiei Române), Ortiz și-a valorificat întinsa operă științifică publicînd în Italia și România peste 200 de studii și volume, așadar mii de pagini, interesînd filologia romanică, istoria și critica literară italiană sau românistica. Între acestea și volumul mai-sus citat, impresionant prin rigoarea și polimorfia documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
În fine, a fost prezentă la lansare (ca, de altfel, la aproape orice manifestare culturală cu subiect românesc) și a contribuit la reușita acesteia doamna Libuse Valentova, care a citit versiunea în limba cehă a poemelor românești. Șefa Secției de Românistică de la Universitatea Carolină din Praga, admirabila doamnă Libuse Valentova, merită din plin să fie elogiată pentru devotamentul, pentru competența cu care se dedică literaturii române, limbii române. Aș fi fericit să știu că și în alte locuri din lume aveam
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
a zis: «Te numesc Draculea». L-am întrebat de ce, și mi-a răspuns : «Toate le faci și le desfaci ca Dracu»“. Nu doar lingviști români întâlnim în evocările lui Marius Sala, ci și lingviști din alte țări dedicați romanisticii și românisticii, cum au fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel că dna Valentova drept ar fi fost să se bucure în carte de mai mult decât de
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
Percorsi rumeni, 1999; - studii și articole despre literatura feminină, Școala Ardeleană, Eminescu, literatura veche; - în curs de apariție: o carte despre apocrife, L'arca, il diavolo e Noe. În privința cărților, e complicat Stimată doamnă profesoară, numele dvs. e cunoscut în românistică de mulți ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am știut că ne vorbiți limba chiar atît de bine, de nuanțat, și în orice caz mai corect decît destui români. Cum ați ajuns să deprindeți româna în toate subtilitățile ei
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
au cum să ne intereseze pe noi, în schimb lipsesc titluri despre care am citit prin reviste și pe care mi le-aș fi dorit. Corespondența inedită Eminescu-Veronica Micle în ediția Christinei Zarifopol-Ilias, care ar interesa precis toate catedrele de românistică din străinătate, a figurat pe ultima listă de oferte? Deocamdată nu, deși vă închipuiți cît îmi trebuie. Știți ce facem ca să putem avea cărțile necesare? Cînd venim în România, trecem prin toate librăriile să vedem ce se mai găsește , să
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
fost și sînt foarte buni româniști, care au contribuit la difuzarea culturii noastre. În afara activității didactice, contribuția dvs. în ce constă? Să încep cu partea la care țin cel mai mult: acum 12 ani, în 1988, am înființat revista de românistică "Románia Orientale", din care au apărut 12 numere și se află în pregătire al 13-lea. Revista conține articole, traduceri, critică, studii, acte ale unor colocvii organizate de noi. De pildă, în 1991, am ținut un colocviu cu tema Intelectualul
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
un colocviu interesant de lexicografie și actele lui pot fi găsite în "Románia Orientale"... Dacă la început revista avea o tematică strict filologică, după aceea am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate textele în italiană. E un efort considerabil, dar și satisfacția e pe măsură. De cine e finanțată "Románia
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Románia Orientale"? Revista e proprietatea Universității "La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut de seriozitate academică și chiar e așa. Nu știu dacă mai există în Occident și altă revistă de românistică în afară de a mea. Ce mă necăjește e că "Románia Orientale" e prea puțin difuzată și am decis să mă ocup de acum înainte și cu treaba asta, fiindcă editorul e cam leneș și e păcat ca revista să nu fie
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se găseau filologi, istorici literari și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg aveau faimă internațională. Românistica (ceh. Rumun"tina) era de dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus, încadrate în fostul Imperiu austriac - nu a putut
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat scrisorile dintre cei doi romaniști). La Praga, sub conducerea Mariei Kavkova (1921-2000) a luat ființă, în anii comunismului, o bună școală de românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai ieri, profesorul J. Felix și Jiřina Smrčková. În România, Smrčková a ales însă alte căi: pe cele ale slavisticii și ale filologiei slavo-române - ceea ce a îndreptat-o spre slavistică
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]