85 matches
-
produs natural este bine susținută de aura poziționării geografice, dar și de o campanie publicitară bine adaptată pieței românești. Implicarea firmei în susținerea celei mai populare echipe de fotbal se pare că a îmbunătățit valoarea brandului. Parametru. Acesta este numele românizat al subsidiarei locale a firmei elene Parametros. Aceasta a fost înființată în 1992 și folosește experiența grecească în domeniul iaurturilor. Compania deține mai multe fabrici, iar în patru dintre ele produce o gamă largă de iaurturi. Pe plan local, în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
înapoi macazul, se cunoaște "RESICZ" din inscripția "Reșița 1898". Zoologica alteritate, prima dată cînd am intrat la maimuțe mi-am scos pieptenele, buha mare iepure cald, păpușă-buhă udă, șarpele șarpespațiu odrăslește zoo Tîrgu Mureș, al doilea frate, "pirana" piranha, tot românizat pronunță și bucureștenii, șerpăria în anaconda, caiman, papagalul-capră, nu se adună cît în grădina călătoriei, soare vuietul bolii de oraș, Tatăl Meu pînă acum lucrează! trei tigri siberieni prea mari de salivă, linge gardul, cască pînă apucă aer cu colții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
decât că „...își duce munca greu din lipsă de fonduri financiare”. Până aici nu a fost nimic sau aproape nimic dar ce a pățit tov. Sergiu Florian (să nu vă lăsați înșelați de nume deoarece acesta era evreu cu numele românizat, strategic) nu a pățit-o nimeni: „Resortul presă și propagandă; foarte slab condus de tov. avocat Sergiu Florian. Neglijent. Se mulțumește pentru a trimite reportaje. Pentru răspândirea ziarului <<Unirea>> nu a produs decât pagube (oare, delapidări?, n.a.). Nu are colectiv
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
57,6%, maghiarii 29,1%, iar germanii 7,9%. La orașe, românii erau Încă minoritari, deși ponderea lor crescuse după 1918: 35,9%, față de maghiari — 39,8% și germani — 12,7%. Chiar acum, când orașele Transilvaniei sunt În măsură apreciabilă românizate, arhitectura lor lasă să li se Întrevadă originea. Clujul (Kolozsvár) și Târgu Mureș (Marosvásárhely) au fost orașe ungurești, iar Sibiul (Hermannstadt), Brașovul (Kronstadt) sau Sighișoara (Schässburg), fondate de sași, păstrează Înfățișarea tipică a unor burguri germane. Divizările religioase aduceau un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși și din toate domeniile de creație intelectual-artistică. Această percepție era destul de răspândită În epocă, astfel Încât nu este de mirare faptul că, la sfârșitul deceniului patru, scriitorul evreu F. Aderca Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acțiunea aceea n-a fost nici destul de puternică, nici destul de trainică”. Pentru a-și susține punctul de vedere și pentru a arăta importanța culturii și a instrucției, a dat un exemplu concret, acela a lui Anghel Saligny, fiul unui francez românizat, care a realizat podul de peste Dunăre, dar nu cu români și produse românești, ci cu străini și produse străine. Susținându-și punctul de vedere, declara „eu sunt de părere și acu ca și atunci (1879) de a se da cât
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Universității spre strada Academiei, acolo unde a fost tăiată mai târziu strada Nouă (Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doctorul Alexianu etc.291 magazine: Cine mai poate recunoaște Bucureștiul? Comerțul său a luat cu totul altă înfățișare. Lipscanii, unde astăzi domină aproape exclusiv firmele evreiești, pe acea vreme era al firmelor românești sau al firmelor bulgarilor și ale grecilor românizați. Îmi mai amintesc numele: Stancu Bechianu, Radulianu, Martinovici, Păun Popescu, Dancovici, Fundescu, Coemgiopolu.292 Cele mai mari magazine cu articole de mode erau române sau franceze. Pentru pălării era Madame Volays. Pentru mătăsuri magazinele „Aux villes de France“ și „À
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
naționalo-fanariote.306 Fiindcă, dacă, precum am spus, vechile familii boierești din neam băștinaș erau încă puternic reprezentate în înfățișarea de suprafață a Bucureștilor, înalta societate era împănată cu foarte multe familii de origină greacă și fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent rătăcitor la tronul Spaniei, aflat în vizită în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum improbabila Zoia Kosmodemianskaia, model absolut pentru tinerele fete), dar și figurile "sfinte" ale comunismului, ca Marx, Engels, Lenin și Stalin însuși (pe măsura naționalizării, începută de către Dej, aceștia lasă treptat locul liderilor români, rescriindu-se până și istoria partidului, "românizată").867 Istoria comunistă se rescrie însă permanent de către puternicii zilei, ieșirea din politică marcând totodată și ieșirea din istorie (sau invers): Lucrețiu Pătrășcanu în 1948, trioul Pauker-Luca-Georgescu în 1952, Dej rămânând, precum Bălcescu, unicul deținător al căii drepte (se păstraseră
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau, cum se spunea în epocă, în termeni consacrați, "rumeni" sau "rumuni") într-un bloc teritorial românesc sau, direct, chiar în afara țării. În continuare, avea în vedere mutarea într-un teritoriu absolut unguresc a vreo 40-45 de mii de maghiari românizați, ai căror străbuni, judecând după nume, fuseseră maghiari - de preferință dincolo de Dunăre (Dunántúl) -, în timp ce, în locul lor, ar fi trebuit împământeniți (în valea Someșului) aproximativ 75 de mii de maghiari aduși din Țara Secuilor, pe pământuri luate de la români, respectiv de la
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ALECSANDRI, Vasile (14.VI.1818, Bacău - 22.VIII.1890, Mircești, j. Iași), poet, prozator și dramaturg. Părinții lui A. sunt medelnicerul Vasile Alecsandri și Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare și deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o creștere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, A. învață mai întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
2004), mirosul de papaie verde (CineMagia, 2005), secureștii lui Ceaușescu nu urăsc. [...] Colectează informații și le sintetizează cu răceală. [...] sunt aduși la un soi de paranoie. Paranoie sau istețime. (Rlit, 31, 2008: 31), substantivele în discuție nu prezintă și pluralul "românizat"(*păpăi/*papai, *paranoi). Numărul mic de împrumuturi și, mai ales, absența împrumutului de dată foarte recentă și a celui englezesc sunt edificatoare pentru poziția "slabă" în sistemul actual. 2.2.5. În cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl. -le
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
română, având o trăsătură fonetică specială, numită “vorbirea siflantă” (adică înlocuirea șuierătoarelor ș, j cu siflantele s, z.), în vreme ce vorbitorii din a doua categorie sunt bilingvi. Nu poate fi acceptată nici ipoteza unor specialiști unguri, potrivit căreia ceangăii sunt maghiari românizați. Dar acest fenomen nu se putea produce în aria geografică locuită de secui, unde românii, până în zilele noastre, au fost cei asimilați. Desigur, este regretabil că teza originii maghiare a ceangăilor a fost acceptată și de istorici de marcă precum
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
studii (liceeale, bacalaureat, superioare). De exemplu: dacă Beleaev prin românizare a devenit Belu, Dalacov - Dalacu, Hagiculev - Hagiculea, etc, în actele de stare civilă au numele de familie real. Proveniența teritorială Indiferent de numele de familie dacă a fost sau nu românizat, toți absolvenții liceelor bolgrădene, în actele de stare civilă și de studii eliberate de România și-au păstrat identitatea teritorială (județul, localitatea, Basarabia). De exemplu: Hagiculev Nicolae provine din com. Congaz, județul Cahul; Dalacov Petre - din com. Sichirlichitai, județul Izmail
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
bocancii în marea literatură. De ce nu mi-am dat demisia? V-ați pomenit vreodată în situații limită, domnule Paraschivescu? Știți ce înseamnă, la propriu, cuțitul la os? În timpul războiului, tata a fost scos din direcția băncii, făbricuța a fost rechiziționată, românizată, casa ni s-a luat, iar noi am fost mutați într-o locuință mică, la periferia orașului. În toți anii răz boiului, am trăit numai din vânzarea lucrurilor din casă, din vânzarea a ceea ce ar fi trebuit să fie zestrea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și aceeași persoană. Dar să-mi continui ideea. Mama ne vindea comorile din casă ca să poată cumpăra zahăr, ulei, făină și ca să avem ce mânca. După război, ni s-a dat înapoi casa. În scurt timp, fosta casă și făbricuță românizate au fost națio nalizate de comuniști. Mama a murit de inimă, tata nu mai dispunea de nici un fel de venit. A avut loc stabilizarea și a pierdut și bruma de bani pe care-o mai avea. Eu eram proaspăt măritată
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
avea puternice tendințe pro-sovietice, specifice acelor timpuri În care rușii infectaseră cu sâcâitoarea lor prezență toate reședințele de județ, sub forma „comisiilor aliate de control a aplicării Convenției de armistițiu”. Din colectivul de redacție mai făceau parte profesorii Isidor Kremer (românizat: Cremer) și Vasile I. Cataramă, ultimul ajuns În pușcăriile comuniste la sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut pentru niște delicte politice imaginare sau atât de insignifiante Încât, analizate astăzi cu calm și cap limpede, oricine Își poate da seama de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mic imperiu și a redus națiunea politică la etnie -, chiar și românii care nu proveneau din Regat. S-a discutat mult despre românizarea forțată a minorităților din provinciile alipite în 1918, dar proiectul era mai vast și mai urgent: trebuiau românizați potrivit noilor norme și românii care trăiseră în alte ordini politice, economice, sociale, culturale. V. N. : și care erau mai apropiați de Occident. S. A.: Da, fiindcă trăiau în dinamica civilizațională, politică, socială și economică a Europei Centrale, legată mai strâns
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cu clădirea Universității Lomonosov din Moscova, motiv pentru care nu poate fi agreat și admis de "specialiștii" noștri de teapa Popeștilor, Ioneștilor, Dumitreștilor și mulți alții americanizați, oameni cu vederi superioare neamului nostru ca Tismăneanu, Teokeș sau alții cu nume românizate, dar care nu simt deloc românește. Am citit undeva, că această clădire este lăsată în mod intenționat să se deprecieze, ca să poată fi cumpărată de vreun multimiliardar indian, pachistanez, arab, sau de altă nație, la fel cum s-a întâmplat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-lea situația internă din șările Române era favorabil marilor boieri care s-au organizat în partide boierești, impunând domni din partida lor. Vechile familii boierești din țară s-au încuscrit cu familiile grecești, venite cu unii domni, iar aceste familii românizate - Cantacuzinii, Ghiculeștii, Duca, Mavrocordații, au ajuns domni, fiind schimbați de turci dintr-o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românii care au făcut istorie pentru Budapesta, și câți sunt maghiarii care au marcat istoria pentru români? Câți sunt românii al căror nume a fost maghiarizat și se fălesc azi cu ei toți maghiarii, și câți sunt maghiarii cu nume românizat? Și profesorul consideră că trebuie să ne coborâm la nivelul cerebral al acestei nații gregare care ne agresează, agasanți și insistenți cu orice ocazie! Să ne coborâm și să vorbim, așadar, pe înțelesul minții lor, și așa mult împuținată de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
luni în urmă, la 13 martie, în Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupându-se de problema Universității maghiare din Cluj în perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948 ale cadrelor. Numele sunt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tânărul Jako Zsigmond se spunea că “își găsește cu greu drumul în aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
are nicio perspectivă, nicio idee de îmbunătățire fizică sau morală. Aparținând unei rase de elită și de origine antică, a căzut într-o stare de degradare și de descurajare dintre cele mai deplorabile. Altădată cetățean roman, astăzi serv al grecilor românizați!... Mai există pe undeva un contrast atât de frapant? Contrastul se află peste tot, o repetăm până la saturație; peste tot doar splendoare și mizerie, lux rar și sărăcie hidoasă, suprafață strălucitoare, interior corupt. Pe ale orașului capitală, de unde scriem toate
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]