KorAP: Find »[drukola/base=româno-chinez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

129 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

premierului R.P.Chineze, Zhou Enlai, la a cărei pregătire și desfășurare am participat nemijlocit, împreună cu colegul Romulus Budura, referentul de spațiu, care avea să devină ambasador al României la Beijing. Între obiectivele acestei vizite, pe lângă trecerea în revistă a relațiilor româno-chineze și trasarea direcțiilor pentru dezvoltarea lor, partea chineză avea în vedere și criticarea vehementă a pozițiilor PCUS și partidelor satelite în diverse probleme internaționale. Dacă convorbirile pe tema consolidării raporturilor dintre cele două țări au decurs fără probleme, în privința pozițiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
fost exprimat de autor în dezbaterea "Ucraina și Georgia la porțile N.A.T.O.", organizată de Fundația Europeană Titulescu din București, la 15 mai 2008. Textul expunerii a fost înaintat, spre informare, Ministerului Afacerilor Externe. Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)* ROMULUS IOAN BUDURA, SINOLOG AMBASADOR Summary In 1963-1964, Gheorghe Gheorghiu-Dej, assisted by Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaras and other Romanian leaders, started a special dialogue with the then leadership of the People's Republic of China. The reason was

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
ce va conduce dezvoltarea viitoare a Chinei este Deng Xiaoping, iar Deng Xiaoping este un prieten credincios al României". Între cele două texte expuse mai sus, volumul înserează un șir de documente elocvente pentru demonstrarea adevărului istoric că făurirea solidarității româno-chineze în anii democrațiilor populare a fost un proiect inspirat, înfăptuit cu perseverență și măiestrie, în vederea afirmării și apărării independenței de stat și suveranității naționale, a protejării și sporirii avuției țării, a asigurării prosperității și bunăstării, a câștigării libertății de mișcare

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
urmează să se refere, atât la problema relațiilor dintre noi, partide și state, cât și la problemele care interesează mișcarea comunistă și muncitorească internațională". Diplomatul, care l-a însoțit pe ambasador, relatează mai apoi în memoriile sale că inițiativa dialogului româno-chinez, vis-à-vis de problematica internațională a vremii, aparține României***. În acel timp, și conducerea chineză potrivit constatării redactorului șef al ziarului Renmin ribao, Wu Lengxi ajunsese la concluzia că este oportun a iniția sau a accepta dialoguri cu partidele dispuse să

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest dialog a consacrat solidaritatea româno-chineză, se înregistrează următoarele contacte importante: audiența la Gheorghe Gheorghiu-Dej a noului ambasador chinez, Liu Fang, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (10 aprilie 1964); convorbirea, prilejuită de dejunul oferit de Gheorghe Gheorghiu-Dej ambasadorului Liu Fang, la Snagov (5 iunie 1964

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
măsurile de eliminare a fenomenului de rusificare a societății românești și de deschidere a acesteia spre Occident; confruntarea din C.A.E.R și opoziția României față de intențiile de promovare a concepției valeviste; disponibilitatea Chinei de a favoriza schimburile comerciale româno-chineze, spre a ajuta România să facă față presiunilor sovietice; demiterea lui Nikita S. Hrușciov și viitoarea politică a noii conduceri sovietice; obstrucționarea de către URSS și alte țări socialiste a efortului Chinei de a deveni o putere atomică și apoi nucleară

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
să exprime problemele la nivelul situației actuale, a situației din anul 1964 sau 1965, nu la nivelul situației din 1960-1961, conform rezoluțiilor Adunării generale a ONU Prin aceasta vrem să scurtăm puțin aripile celor care vor să restabilească hegemonia*****." Solidaritatea româno-chineză este alimentată, în ultimele luni ale anului 1964 și primele luni ale anului 1965, de interesul comun față de identificarea orientării noii conduceri a P.C.U.S. și URSS după demiterea lui Nikita S.Hrușciov, față de încercarea Uniunii Sovietice de a pune sub

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
acceda la arma nucleară, ca și față de încheierea intervenției americane din Vietnam, conform năzuințelor legitime ale poporului vietnamez. Participarea delegației Partidului Comunist Chinez, condusă de Deng Xiaoping, la Congresul al IV-lea al P.M.R., în iulie 1965, consacră relațiile speciale româno-chineze și demonstrează menținerea de relații normale între România și Uniunea Sovietică, de vreme ce delegația P.C.U.S. este condusă de Leonid I. Brejnev. Noua conducere a României cultivă solidaritatea chineză, însă se arată mai încrezătoare în posibilitățile sale de a-și promova punctele

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
făcut-o în favoarea normalizării relațiilor dintre P.C.U.S. și P.C.C., insistând asupra greșelilor săvârșite de partea sovietică. Cultivarea dialogului cu conducătorii chinezi este marcată de invitarea în audiență a ambasadorului Chinei, 28 octombrie 1965, la Emil Bodnăraș. Audiența readuce în dialogul româno-chinez, cu date substanțiale, problema nediseminării nucleare, raportată la inițiativele sovietice și la dezbaterile din ONU, problema războiului din Vietnam, raportată la intențiile americane de a ieși din conflict prin negocieri și dorința Washington-ului de a fi încunoștințat de eventuale

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
venite din partea Hanoi-ului, ca și problema Kashmir-ului, raportată la ambițiile inacceptabile ale Indiei. Audiența, a cărei tematică se lărgește considerabil și care face trimiteri la convorbiri cu oficialități americane, se va constitui ca un precedent care va favoriza extinderea dialogului româno-chinez la ampla problematică a lumii. De pe acum liderii români și chinezi se vor simți tentați să se consulte frecvent în definitivarea pozițiilor lor față de agenda internațională. O dovadă în acest sens o oferă oprirea la Beijing în mai 1966 a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
premierul Zhou Enlai o va efectua în România peste câteva săptămâni. Vizita premierului Zhou Enlai în România, avută în vedere de mai mulți ani, era concepută ca un eveniment cu o semnificație deosebită și de natură hotărâtoare în evoluția relațiilor româno-chineze. După mareșalul Zhu De, care întreprinsese o vizită în România în 1955, Zhou Enlai era a doua figură proeminentă din conducerea superioară a Chinei, care vizita România. Convorbirilor cu liderul chinez li s-au alocat șapte zile, iar oaspetelui i

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în evidență disponibilitatea și dorința părților de a se informa fără rezerve despre evoluțiile din propriile țări, situația internațională și perspectivele relațiilor bilaterale. Starea de spirit solidară, chiar dacă au fost constatate și câteva deosebiri de păreri, a dominat ansamblul contactelor româno-chineze. Partea română a informat oaspeții despre inițiativele și mutațiile din CAER și din Organizația Tratatului de la Varșovia, inclusiv despre acelea care aduceau atingere suveranității și independenței României. Deși a învederat simpatia Chinei cu România, liderul chinez a lăsat să se

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
oarecare nervozități, ce-și poate găsi explicația în evoluția ,,revoluției culturale", și a sublinia că liderii chinezi s-au dovedit, și în acele împrejurări particulare, a fi consecvenți în prietenia și solidaritatea cu România. Intrată în anul 1968, evoluția relațiilor româno-chineze înregistrează o creștere a schimburilor materiale dintre România și China, acceptarea de către România a reprezentării intereselor Chinei în Indonesia și Ghana și alte semne semnificative pentru consolidarea solidarității dintre cele două țări. Intervenția armată a celor cinci state membre ale

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
lungul frontierei, dar este greu de presupus ca vreuna din părți să fi fost dispusă în acele împrejurări să se ajungă la o extindere a acestora. Invadarea Cehoslovaciei s-a constituit într-un moment de reflecție mai amplă asupra solidarității româno-chineze. Chiar dacă documentele disponibile nu lămuresc reacția părții chineze la propunerea părții române de a se realiza imediat o întâlnire la nivel înalt, totuși, se poate constata o sporire a disponibilității Chinei de a sprijini România prin schimburile materiale. Nu lipsită

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
solidaritate față de România din partea Chinei. Astfel, delegația a avut șansa să mulțumească părții chineze pentru creșterea cu 30% a volumului schimburilor comerciale, creștere prevăzută a fi realizată în anul 1970. (La sfârșitul acelui an se va constata că schimburile comerciale româno-chineze vor fi crescut de 2,5 ori în ultimii cinci ani). Delegația, care prezentase părții chineze o listă de mărfuri necesare României pentru a diminua efectele inundațiilor o listă ce se adăuga ajutoarelor umanitare constând din echipamente medicale, medicamente etc.

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
este prezentă ideea bizuirii pe propriile forțe în lupta pentru apărarea atributelor statului, protejarea avuției naționale, asigurarea prosperității populației și exercitarea libertății de a acționa în consens cu interesele naționale. Același an înregistrează alte câteva momente semnificative în consolidarea solidarității româno-chineze. Premierul Zhou Enlai adresează mulțumiri României pentru activitatea fructuoasă a delegației române în favoarea restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite; ministrul român al Forțelor Armate este informat că toate solicitările României în contextul colaborării militare au

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
consens cu exigențele democrației participative. Rezistența la invadarea Cehoslovaciei sporește, de asemenea, prestigiul României peste hotare******. Or, în aceste împrejurări demersul conducerii României era firesc să se bucure de atenție. Vizita s-a constituit într-o demonstrație convingătoare a prieteniei româno-chineze și a solidarității dintre conducerile celor două țări. Deși liderul român a pledat pentru implicarea nemijlocită a Chinei în problematica CAER și a Organizației Tratatului de la Varșovia, inclusiv pentru a sprijini lupta României din interiorul organizațiilor date pledoarie la care

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
a avut convorbiri cu Zhou Enlai, în calitate de vicepreședinte al C.C. al P.C.C., asistat de Zhang Chunqiao, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C.C. Invocând drept argument dorința de a da o amplă și întinsă perspectivă relațiilor româno-chineze, Emil Bodnăraș a propus părții chineze: a. examinarea posibilității încheierii unui acord de colaborare economică pe termen lung, care să prevadă, atât colaborarea bilaterală, cât și colaborarea pe terțe piețe, și b. încheierea unui tratat de prietenie și colaborare și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de președintele Mao Zedong, a readus în vara anului 1974 în conducerea superioară a Chinei pe Deng Xiaoping, care fusese ostracizat de promotorii ,,revoluției culturale". Apariția sa în public este, între altele, prilejuită de două evenimente ce țin de relațiile româno-chineze: primirea delegației militare conduse de șeful Marelui Stat Major, Ion Gheorghe, și participarea la recepția oferită de ambasadorul român în ziua de 23 August. Preluând în fapt rolul lui Zhou Enlai a cărui boală se agravase -liderul chinez a apreciat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
comerț; lărgirea nomenclatorului de mărfuri; accelerarea contractărilor de mărfuri pe anul 1976; extinderea livrărilor de mașini și instalații în afara creditelor; examinarea unui program de cooperare de lungă durată. După cum se știe, propunerile părții române au fost luate în considerare. Dialogul româno-chinez la nivel înalt, inițiat și întreținut cu perseverență de liderii români, constată în 1975 o așezare statornică a solidarității și cooperării dintre România și China. De-a lungul anilor, între liderii celor două țări s-au consolidat raporturi de respect

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
statornică a solidarității și cooperării dintre România și China. De-a lungul anilor, între liderii celor două țări s-au consolidat raporturi de respect și simpatie, de încredere și solidaritate, stări de spirit ce s-au răsfrânt pozitiv asupra relațiilor româno-chineze, cum rareori a înregistrat istoria. Absența dintre protagoniștii acestui dialog a fostului președinte al Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer (eliberat din funcție), a vicepreședintelui Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș ( grav bolnav) a conferit primirii liderului român, Ilie Verdeț de către

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
între România și China în anii '50, '60 și '70 ai secolului trecut de raporturi solide relevante pentru independența și suveranitatea României, ca și priceperea și perseverența cu care conducătorii români, de-a lungul anilor, au știut să cultive dialogul româno-chinez la nivel înalt, urmărind implicit înfăptuirea unui proiect scump, și anume, acela de a dobândi libertatea de acțiune în vederea protejării avuției naționale, dezvoltării economico-sociale a țării și deschiderii acesteia spre relații rodnice cu toate statele lumii. Un moment inedit, de

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
alunga, a spus Stevenson. Mikoian i-a vorbit de relațiile cu chinezii. Românii ce poziție au? (Interesul în SUA pentru această poziție a țării noastre avea să crească neîntrerupt timp de un deceniu și jumătate). I-am spus că raporturile româno-chineze sunt bune, neafectate de nici una din disputele în care sunt implicați chinezii și am insistat asupra motivelor pentru care România crede că ar fi spre binele tuturor ca China să-și ocupe locul de drept la ONU. Spre surpriza mea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
cu pulbere a rămas Ioan Mărgineanu 132 Încă odată despre momente inedite din periplul meu diplomatic Prof. univ. dr. Ion Avram 143 Noi și candidatura Ucrainei la NATO (punct de vedere) Eminescu Dragomir 151 Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975) Romulus Ioan Budura 155 Un moment inedit, de mare succes al diplomației române Buzatu Ion 189 Prin culisele relațiilor româno sud-coreene Izidor Urian 198 Adevăr și ficțiune în relațiile româno nord-coreene Izidor Urian 208 Rolul diplomației române în negocierile

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Occidentală; structurile de securitate cu vocație europeană și euroatlantică. În anii 1990-1994, ambasador al României în Zair, Camerun, Burundi și Rwanda, cu reședința la Kinshasa. * Acest text reprezintă studiul introductiv la corpusul de documente "Politica independentă a României și Relațiile româno-chineze 1954-1975 Documente", apărut sub egida Arhivelor Naționale ale României 2008 București, a cărui editare a fost coordonată de semnatar. * Convorbirea era mijlocită ca interpret de semnatarul acestor rânduri. ** Delegațiile române au fost însoțite de un interpret de limba chineză, în

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]