38 matches
-
mai recunoaște. Fenomenul a dat roade monstruoase în Basarabia, unde românul nu se mai recunoaște pe sine, nu mai știe cine este, crezându-se "maldavan", adică un hibrid etnic slavo-român a cărui misiune istorică este să-și nimicească rădăcinile prin românofobie. Și astfel ajungem din nou la Basarabia lui Eminescu: "Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde și rămășița unei prețioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult de atâta, încrederea în trăinicia poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
înainte, de acad. Eugen Simion, Editura Timpul, Iași, 2010). 265 Cazurile izolate ale unor fapte comise de jandarmi mai zeloși au devenit componentă a "legendei negre" împotriva României în arsenalul propagandistic al NKVD și KGB, legendă care slujește și astăzi românofobiei cultivate în Basarabia, după 1989. Cee ce este odios e că o parte dintre intelectualii actuali ai României s-au lăsat contaminați de "legenda neagră" propovăduită de KGB. Doar un singur exemplu: Neagu Djuvara, care a reușit să-și creeze
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost numită ea până la un punct) a fost prea des invocat pentru a mai insista acum. - Într-un interviu din 1991, domnul Mihai Cimpoi spunea că scriitorii basarabeni ar trebui să își asume rolul de vindecători ai populației moldovenești de românofobie. Au făcut acest lucru? Au găsit leacul bolii sau afecțiunea s-a dovedit a fi una incurabilă? - Nu despre românofobie ca stare de "ignoranță ingenuă" este vorba între Prut și Nistru. Basarabia este un ținut sub ocupație - asta trebuie înțeles
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
1991, domnul Mihai Cimpoi spunea că scriitorii basarabeni ar trebui să își asume rolul de vindecători ai populației moldovenești de românofobie. Au făcut acest lucru? Au găsit leacul bolii sau afecțiunea s-a dovedit a fi una incurabilă? - Nu despre românofobie ca stare de "ignoranță ingenuă" este vorba între Prut și Nistru. Basarabia este un ținut sub ocupație - asta trebuie înțeles foarte clar. În caz contrar, independența Republicii Moldova nu s-ar fi transformat dintr-un fruct al libertății redobândite pe ruinele
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
umanist care făcea - și încă face în mare măsură - farmecul scrisului său. P.S. În volumul Cronica unei dezamăgiri este reprodus și un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem românofobia în lume, măcar să nu permitem ca harta limbii române să ajungă mai mică decât harta României!" Eu scrisesem "românofonia", nu "românofobia". De altfel, în România liberă din 3 septembrie 1997, de unde a fost preluat textul, era scris corect, "românofonia". George
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
un articol al meu în care apare o nefericită greșeală de tipar: Dacă nu suntem în stare să extindem românofobia în lume, măcar să nu permitem ca harta limbii române să ajungă mai mică decât harta României!" Eu scrisesem "românofonia", nu "românofobia". De altfel, în România liberă din 3 septembrie 1997, de unde a fost preluat textul, era scris corect, "românofonia". George Pruteanu, Partidul și partida (Atitudini politice), București, Ed. Universal Dalsi, 2000. 170 pag. George Pruteanu, Cronica unei mari dezamăgiri (Politică între
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
introducă în programul școlar două discipline distincte: Istoria Universală și Istoria Românilor. "Experiență tragică a populației din Republica Moldova, care în perioada sovietică a suferit vitregiile unui profund și copleșitor proces de deznaționalizare, iar ulterior, în timpul dictaturii comuniste din anii 2001-2009, românofobia și antiromânismul au constituit politică oficială de stat, impun astăzi dezideratul rostirii clare și fără ambiguități a adevărului despre identitatea națională, despre istoria, limba și cultura noastră", se arată într-un comunicat de presă al PL, citat de rfi.ro
Studiul Istoriei Românilor provoacă tensiuni la Chişinău - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/59856_a_61181]
-
al CE este una binevenită și la timp. Ziariștii din Republica Moldova care au foist finanțați în ultimii zeci de ani (?) de guvernul României au promovat ideea rasismului și xenofobiei. Acestea sunt atitudini dictate de interesul politic sau, mai grav de românofobia unor conducători ai Republicii Moldova. Citind însă articolul vizat din "Literatura și arta", vom observa că este vorba doar de dezvăluirea unei practici promovate de Rusia, pe termen lung, de deznaționalizare a republicii, prin trimiterea în Moldova a unor contingente de
Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2260]
-
Basarabiei. Din trupul Basarabiei au fost rupte trei județe (Hotin, Cetatea Albă și Ismail) care au fost incorporate Ucrainei. Tot Ucrainei i se mai atribuiau șase raioane din fosta republică autonomă moldoveneasca, plus întreaga Bucovina de nord și ținutul Hertei. Românofobii care, acum (că Lazarev, Stați, Setnic etc.) vorbesc de "dreptul istoric al Moldovei", ca țară independentă, ignoră, cu bună știință, faptul că nu au parte în întregime nici de acel ținut denumit din 1812 de ruși Basarabia sau, cum preferă
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de specificul regional (p. 293-294). În postfață, Ion Bogdan Lefter remarcă pe bună dreptate sincronizarea firească a tinerilor
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
lui Vitalie Ciobanu (n. 1964, la Florești, în județul Soroca, localitate de unde se trage și familia paternă a subsemnatului). Fără complexe, confratele nostru pornește de la constatarea treptei celei mai de jos a pervertirii conștiinței de neam a basarabenilor, care este românofobia. Indicînd o criză profundă de identitate, ea a fost indusă de către ocupantul sovietic. Acesta a practicat o politică de deznaționalizare, sugerînd popoarelor ținute într-un regim colonial sui generis că unica modalitate de-a se salva fizic ar fi obediența
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
Astfel, în plin proces de dezagregare a Imperiului, s-a format o mică republică, condusă de un mare clan. Nostalgic, omul sovietic vântură în continuare teza despre ”superioritatea intelectuală a elitei” de la Tiraspol. Astfel își alimentează rezervele de vanitate și românofobie. În 1992, mass-media separatiștilor titra ostentativ: ”Наши ушли, а мы держимся!” (”Ai noștri au plecat, dar noi rezistăm!”). Comparau astfel situația orașului Tiraspol cu un episod din primele zile ale războiului ruso-german, când cetatea Brest rămăsese în spatele frontului și se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fi de acord”. Ca urmare a politicii „agresive” șovine a României, statul totalitar sovietic a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]