10,383 matches
-
date mai cu grijă, numai celor care nu instiga insistent la utilizarea claxonului. Eu cred că problema bucureștiului este lipsa de civilizație a șoferilor, nu numărul de mașini. Și în alte țări sunt orașe aglomerate, mai ales orașele vechi, paris, romă, atena, istambul și nicăieri nu am văzut lipsa de bun simț pe care o văd aici. Bunul simț se formează prin moștenirea unor reguli, pe care statistic românii nu au de unde să le aiba.In afară de indiferență carcateristica, în 89
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
din dotare. La un moment mi se părea că e la nivel de Caragiale dar mă tem că s-a ajuns la nivel de Emir Kusturica. Bun, pentru că momentan nu Cezar e problema noastră, nu insist nici pe de ce era Romă o democrație, nici pe “vremelnic”. În schimb poate facem un referendum că Dragoș să își schimbe blogul pe WordPress. Nu de alta, dar mi-ar plăcea să fiu anunțat pe e-mail dacă se scriu comentarii după mine. Cum ai tupeul
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
uitati-va pe comentariile de pe acest blog (cele de dupa 19 martie 2007) și încercați să rămâneți în spiritul lor. Nici o carte de bune maniere și nici un document de bune practici nu poate suplini bunul simț. Pe scurt, (când ești la Romă, fă ce fac Românii!) Iată câteva dintre lucrurile care nu au ce căuta aici pe blog: Nu mi-am propus să fac un inventar exhaustiv al tipurilor de comentarii care nu-mi plac. Pe masura ce ele apar, am sa incerc, totuși
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
vine să le crezi pe maici când îți vorbesc despre minunile care li se întâmplă zilnic. Dar adevărată minune este pictură tavanului unei biserici care n-are tavan. O pictură care se rotește o dată cu ceasurile, lunile și anotimpurile. Dacă la Romă Michelangelo a pictat metaforă creației, la Colelia Dumnezeu a pictat creația însăși. Minunea nu va mai dura, însă, mult. Pentru a-și împlini misiunea, măicuțele, împreună cu maica stareța Renata, vor reconstrui sfanțul lăcaș. Rămân cu bucuria că am văzut cu
Unde Dumnezeu si-a pictat singur biserica by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83053_a_84378]
-
se întâmplă la ora actuală în politica românească e “țigănie”. Ca să vezi de unde sare iepurele, nu Traian Băsescu sau vreun grande liberal ori din Opoziție ar fi sursa actualei crizei politice, ci Mădălin Voicu ori vreun cetățean necunoscut de etnie romă. Păcat de vorbă proastă, Majestate... Radu Umbres mi-a semnalat și el o vorbă proastă de-a lui , într-un interviu pe Metropotam. “E o prejudecată că Giulestiul e un cartier rău plin de țigani. Nu sunt mai mulți decât
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
asta tot la coșul de gunoi ajunge. @ lector, si nu numai NU știu ce spune DEX-ul, dar dacă spune ce ai scris tu, e greșit. Toate dicționarele serioase - în primul rând din spațiul anglo-saxon - pun semn de egalitate între gipsy and romă. Limba este denumită romany. Termenul de gipsy a fost introdus din greșeală - s-a crezut că țiganii veneau din Egipt, în loc de Nordul Indiei, cum este corect. Nevertheless, dicționarele se mișcă în câmpul real al limbilor vorbite, nu ar trebui să
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
nelimitată de regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit. Avertizările lor au fost totuși binevenite pentru specialiștii în Ecologia Industrială, căci au constituit punctul de plecare al analizelor ce au condus la conceptul ‚surplusului de energie’ (pe care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit Atanasie Marian Marienescu în Academia Română, căci în răspunsul său la discursul de recepție, V.A. Urechia îl întâmpina cu aceste cuvinte: "Recolta d-
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
au mizat mereu pe fanatizarea unor populații cărora le promiteau o viață mai bună și respectarea drepturilor fundamentale. Ei aparțin epocii noastre într-o măsură mai mare decît dictatorii fasciști, care par, ei, mai degrabă epigoni ai tiranilor din vechea Romă decît contemporani cu mișcările pentru drepturile omului, pentru libertăți sindicale ori de opinie. Stalin e, nici vorbă, mai modern decît Trujillo. Această modernitate, în care cărțile cele mai urîte s-au jucat cu respectarea, fie și aparentă, a regulilor jocului
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
puncte distincte de vedere. Ce aduce nou: colaborarea lui Caragiale la Telegraful", ignorată de Șerban Cioculescu și evidențiată abia de I. Cremer în 1964, deși semnalată răuvoitor de Al. Macedonski, încă din 1896; adevărata imagine a receptării tragediei în versuri Roma învinsă de D. Parodi; riposta cotidienelor ale căror pagini ar fi rămas îngropate dacă nu ar fi fost solicitate de pasiunea investigării și a nevoii de verificare a tuturor celor antrenați în asemenea activitate anevoioasă și responsabilă. Și mai ales
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog, ca pretext poate, pentru că Rusia obținuse deja această respectabilitate, atît din partea europenilor, care l-au întîlnit pe Puțin încă în vara lui 2000, la Berlin, Madrid și Romă, cît și din partea lui Bush, care l-a privit în ochi în ranch-ul sau și a zis că e vorba de un om foarte onorabil. Sigur, 11 sept. a complicat lucrurile, dar cred că, în esență, democrațiile occidentale dau
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
stradă, educați cu toții, cunoscători de ei înșiși, iubitori de semeni, nu vor mai avea nevoie de sfaturi; fiecare om își va fi propria călăuză pe propriul drum (care va decurge în armonie cu toate miliardele de alte căi spre aceeași Romă). Numai că deocamdată numai unul din zece locuitori ai planetei știe să citească. Rătăcirea, neîncrederea și lipsa de cunoaștere duc milioane la moarte în fiecare zi, iar alungarea "intelectualului laic" de pe soclu nu are alt rezultat decât că sporește dezorientarea
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
facă un bine miresei și s-o interneze în raiul pe pămînt al unui orfelinat. Anchete, declarații, puncte de vedere pro și contra, împăratul Iulian le intrzice supușilor săi să-și mai căsătorească odraslele de la vîrste fragede, regele ortodox al romilor de pretutindeni, adică bulibașa Stănescu de la Costești, îl condamnă într-un aspru comunicat pe omologul său de la Sibiu, penticostalul Cioabă. Mădălin Voicu e de părere că nunta ascunde împerecherea a două averi și declară că tradiția pe care o invocă
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
averi și declară că tradiția pe care o invocă încolțitul Cioabă nici măcar nu e o tradiție țigănească get-beget, ci o rămășiță feudală preluată de țigani, la care ar trebui să se renunțe. Vasile Ionescu, unul dintre liderii de opinie ai romilor, îl contrazice. Pe vremea cînd țiganii erau robi, adică pînă pe vremea lui Cuza, aceștia își căsătoreau copiii la vîrste mici, fetele de îndată ce deveneau nubile, pentru ca stăpînii să nu profite de fecioria lor. Spre sfîrșitul săptămînii, Emma Nicholson se mai
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
pentru a nu mai întreține relații sexuale, Cioabă își păstrează drepturile de părinte, iar despre anchetarea mirelui sub acuzația de viol nu se mai suflă nci un cuvînt. Probabil că baroana Emma Nicholson habar n-avea de această cutumă a romilor căldărari cînd și-a formulat protestul. Oricum, Florin Cioabă, socrul mic, i-a adresat o foarte demnă scrisoare deschisă, care cu siguranță n-a fost redactată de el, dar care mi s-a părut impecabilă. Cioabă i-a reproșat baroanei
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
asemenea calitate intelectuală, jos pălăria. Emma Nicholson poate că n-a știut de cutuma invocată de Cioabă. Dar autoritățile române știau de ea. Fiindcă până săptămîna trecută nimeni nu s-a sinchisit de nenumăratele nunți de același fel din etnia romilor. E adevărat că mirii nu trec pe la biserică, de cele mai multe ori. Iar aceste căsătorii între minori se întîmplau și pe vremea lui Ceaușescu. Autoritățile închideau și atunci ochii. Am fost profesor într-o comună din județul Dîmbovița, Ciocănești. Mai exact
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
oferite multe exemple de galerii care se mișcă extrem de dinamic și la un remarcabil nivel profesional, unele dintre ele înființate și coordonate de către oameni foarte tineri, cum sînt: Matei Caltia, Oana Tănase, Nicu Ilfoveanu (acum plecat cu o bursă la Romă), Dan Popescu etc. Apoi, sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum ar fi Zamfir Dumitrescu, Alexandru Ghildus, Maria Magdalena Crișan, Ovidiu și Marie-Jeanne Bădescu de la Timișoara, proprietarii galeriei Brancoveanu 28, casele de licitație Alice și Monavissa, si, evident, că
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
cu foști și actuali securiști, legionari, protocroniști și agenți secreți, romanul mai conține și o bizară trecere în revistă a istoriei românilor, văzută din perspectiva dihotomiei ortodoxie-naționalism. După câteva zeci de pagini de divagații despre a doua și a treia Romă, antisemitismul lui Hasdeu, influența ideilor lui Eminescu asupra mișcării legionare, colaborarea lui Mircea Eliade cu un ipotetic guvern legionar în exil, implicarea legionarilor în Revoluția din 1989 și multe alte năzdrăvănii prea încurcate pentru a fi relatate aici, e foarte
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
Romă, 15 iulie 2014 - Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Rom âniei în Italia (CCIRO Italia) s-a întrunit în data de 12 iulie 2014 și a luat următoarele decizii: - În urmă comunicatului a Camerei de Comerț și Industrie a
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
în Italia a sistemului cameral românesc. CCIRO Italia este persoană juridică italiană, înregistrată în 21 iunie 2013, cu titulatura de „Cameră di Commercio e Industria della România în Italia”, cod fiscal 97763350580, cu sediul în Via Cola di Rienzo 212, Romă și constituită conform obiectivelor statutare ale Asociației Românilor din Italia din anul 2003. - CCIRO Italia va acționa în continuare pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre Italia și România și va încheia acorduri de colaborare cu instituții românești și italiene. În următoarea
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
din presa”, de fapt articole denigratoare apărute într-un singur „instrument” de presă antiromânesc din Italia. Pe de altă parte există zeci de articole „cu tentă pozitivă” în numeroase publicații din țară și din străinătate. Patrimoniu CCIRO Italia: - 3 birouri Romă, 1 birou Perugia, 1 birou Torino, 1 birou Bologna, 1 birou Milano. - revista “Info Cameră Italia” http://www.cciro.it/doc/1402496754.pdf - televiziunea românilor din Italia CCIRO-TV (disponibilă pe DDT Italia de la 1 septembrie 2014). - primul birou de turism
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
Popescu - CCIRO Italia/Lombardia (validat de CCIR) Ana Maria Irimia - CCIRO Italia/Piemonte (validat de CCIR) Elisabeta Cocoloș - CCIRO Italia/Emilia Romagna Robert Cristian Nuc - CCIRO Italia/Umbria În numai un an, CCIRO Italia a reușit să deschidă birouri la Romă, Perugia, Torino, Bologna și Milano, având filiale în Lombardia, Piemonte, Emilia Romagna și Umbria. Biroul de presă al CCIR
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
pus mai multe întrebări legate de fiscalitatea românească, de oportunități, dar și de siguranță investițiilor străine, birocrația instituțională din România. Investitorii prezenți nu au primit doar răspunsuri, ci și disponibilitatea unor întâlniri cu experți din cadrul Camerei de Comerț, atât la Romă, cât și la București. Președintele ICEPS, Fausto Capalbo, a contribuit cu o prezentare și un istoric al schimburilor economice bilaterale România - Italia. Experiență președintelui ICEPS, peste 50 de ani de activitate, a fost prezentată pe scurt în cadrul Forumului din Sân
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]