16,823 matches
-
a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 313) Prigonirea creștinilor „Creștinii ... sunt în trup, dar nu trăiesc după trup (Rom. 8, 12-13). Locuiesc pe pământ, dar sunt cetățeni ai cerului (Fil. 3, 20; Evr. 13, 14) ... Iubesc pe toți, dar de toți sunt prigoniți. Nu-i cunoaște nimeni, dar sunt osândiți. Sunt omorâți, dar dobândesc viața ... sunt înjosiți, dar sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 520) „Celor care îl sfătuiau (pe mucenicul Gordie - n.n.) să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire (...) (Rom. 10, 10)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 531) „Atunci a poruncit (împăratul prigonitor Antioh - n.n.) să fie dus la cazne cel mai mare dintre frați, dar acesta a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a înțeles că în răspunsul dumnezeiesc se cuprinde crucea sa. Căci nu putea fi răstignit iarăși Hristos Care, primind moartea, Se despărțise de pătimirea trupului. Ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu (Rom. 6, 10). A înțeles, așadar, Petru, că Hristos a doua oară va trebui să Se răstignească prin slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse. Disprețuind toate aceste suferințe, ei se grăbeau spre Hristos arătând cu adevărat că pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi (Rom. 8, 18)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 6, în PSB, vol. 13, p. 181) „Ce-i drept trupul lui (al lui Sanctus - n.n.) era o mărturie a ceea ce i-au făcut; era numai rană și vânătăi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fim duși spre moarte, atunci să rostim înaintea lui Dumnezeu ceea ce se spune numai de către martiri: pentru Tine suntem uciși toată ziua, socotiți am fost ca niște oi de junghiere (Ps. 43, 24). Iar dacă vreodată, izvorâtă din cugetarea cărnii (Rom. 8, 6) se va năpusti peste noi frica de judecătorii care ne amenință cu moartea, să le spunem atunci cuvântul din Pilde: Fiule, cinstește-L pe Domnul și te vei întări și, afară de Dânsul, nu te teme de altul <footnote
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Romă, 15 iulie 2014 - Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Rom âniei în Italia (CCIRO Italia) s-a întrunit în data de 12 iulie 2014 și a luat următoarele decizii: - În urmă comunicatului a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) din data de 3 iulie prin care CCIR a
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
și umbre despre Cuba, țara lui Fidel Castro, renumită pentru exotismul și contrastele sale. După un periplu în mall-urile de la Timișoara, Cluj și Suceava, expoziția poposește la Iași, fiind găzduită de etajul unu al Iulius Mall. Povestea despre patria romului și a havanelor este cuprinsă într- o colecție de fotografii reunite în volumul de călătorie omonim, apărut în acest an la Editură Heliopolis. Autorii cărții „Cuba”, Ancuța Abrudan (text) și Sandu Cutureală (fotografii), au surprins ipostaze inedite din viața și
Iulius Mall [Corola-blog/BlogPost/94373_a_95665]
-
Primăria Municipiului Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11.00, Chișinău Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - inaugurarea plăcii memoriale realizate de sculptorul Romi Adam (Albă Iulia) pe zidul casei unde a locuit poetul Grigore Vieru Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
prize! Adică mai pe înțelesul tuturor, Cafepedia Iași (situată la parterul Moldova Mall, str. Palat nr. 1) va invita vineri, 23 aprilie începând cu ora 22:00 la o petrecere cu pirați, femei sexy și comori ascunse, cu muzica jamaicana, rom concursuri și multe altele. Citește tot... Desperate Housewives Party @ Cafepedia Iași, 6 martie Sâmbătă, 6 martie, ora 21:00 la Cafepedia Iași se desopera povești misterioase și personaje contradictorii prin „Desperate Housewives Party”, o petrecere incendiară care dă frâu imaginației
Cafepedia Iasi [Corola-blog/BlogPost/94688_a_95980]
-
prize! Adică mai pe înțelesul tuturor, Cafepedia Iași (situată la parterul Moldova Mall, str. Palat nr. 1) va invita vineri, 23 aprilie începând cu ora 22:00 la o petrecere cu pirați, femei sexy și comori ascunse, cu muzica jamaicana, rom concursuri și multe altele. Vezi cele mai tari Restaurante Nunți în Iași, click pentru detalii
Night with pirates @ Cafepedia, 23 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94694_a_95986]
-
Primăria Municipiului Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11.00, Chișinău Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - inaugurarea plăcii memoriale realizate de sculptorul Romi Adam (Albă Iulia) pe zidul casei unde a locuit poetul Grigore Vieru Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
ei, afară: norii nu s-au rărit. E încă furtună. Imi dați voie?, întreabă hindusul. Se apleacă spre noi, ținând două pahare înalte de coca-cola. Mi-l întinde pe al meu, și-mi spune: coca-cola asta e amestecată cu un rom cum n-ați băut niciodată. Dar dacă nu vă place, vă fac alta fără rom. Mersi. Iau paharul și sorb. Amestecat cu zahărul și cafeina, simt un tăiș de alcool cald, bine distilat, parfumat, delicios (ia uite ce beau ei
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
Se apleacă spre noi, ținând două pahare înalte de coca-cola. Mi-l întinde pe al meu, și-mi spune: coca-cola asta e amestecată cu un rom cum n-ați băut niciodată. Dar dacă nu vă place, vă fac alta fără rom. Mersi. Iau paharul și sorb. Amestecat cu zahărul și cafeina, simt un tăiș de alcool cald, bine distilat, parfumat, delicios (ia uite ce beau ei, ia uite cum trăiesc ei!). Hindusul zâmbește de lipsa mea de sofisticare și se așază
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
se mai pare atât de evidentă, e ceva neclar în aer, ceva confuz... Beau din nou. Mi se prelinge în trup o dorință caldă. Alcoolul și altitudinea. Și n-am mâncat nimic de ieri seară. Incerc să ghicesc dacă e rom și în băutura Zoiei -nu cred că e, prea soarbe cu ușurință. Imi explică acum că are doi frați, Valentin si Nicușor. Au făcut fizica, amândoi. Turtit, de la paharul de rom și coca, mă înclin spre ea: pot să te
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
nimic de ieri seară. Incerc să ghicesc dacă e rom și în băutura Zoiei -nu cred că e, prea soarbe cu ușurință. Imi explică acum că are doi frați, Valentin si Nicușor. Au făcut fizica, amândoi. Turtit, de la paharul de rom și coca, mă înclin spre ea: pot să te întreb ceva personal? Ingustarea caldă a ochilor, licărind de curiozitate: sigur. Fac un semn cu bărbia spre scaunul din față - ea dă din cap liniștitor, n-ai grijă, n-are cum
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
cu toate organele dar nimic nu se deschide în ascuns nici măcar un por nici măcar ușa atunci când e întuneric și gura ta gândește la rodii iată prada mea cu sânge de rodie iar eu îmi mestec opera sârguincios politicos cafea cu rom buzele supte ca niște baloane dezumflate crețe roșii ochii tăi sunt ciudați experimentăm plăcerea de a-l citi pe jaques prevert ceea ce vreau să-ți spun este că se lasă peste oraș noaptea cu aripi puternice înfipte ca niște gâturi
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
aiurea. După cină coborâm în barul hotelului la propunerea lui Juan. Enrique nu bea. Luăm câte un "mogito" cu Juan, șoferul... La o măsuță distanță de noi, N. și un negru de dimensiuni impunătoare își toarnă dintr-o sticlă de rom. Negrul vorbește ceva foarte aprins, N. îl ascultă absent. Face impresia să nu ne fi văzut. Nu ne ia în seamă nici când plecăm. Adormind în patul imens (mai degrabă conceput pentru sex în grup - 12 persoane!), sub o dună
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
strigat: -Mă, bade, e fericită și-i bunul meu - nu te băga!... ...Domnul președinte continua să urle "în direct" spre mulțime asemenea unui viteaz căpitan de cursă lungă aflat pe coverta unui vas în derivă 1), spre echipajul duhnind a rom "Jamaica"... Dar cine mai avea timp să se teamă de-un eventual naufragiu? Păi, ce? La noi dădeau năvală tsumanele asiatice? Din reportajele tv, aflam că pe plaiurile Mioriței (cu mii de hectare lăsate în pârlogire), lumea era fericită, țăranii
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
maniera de execuție?", ""muzică țigănească" e același lucru cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
țigănească" e același lucru cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
cu "muzică lăutărească". Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim în paginile cărții " atât
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
fi un handicap de imagine căruia nici chiar Președintele Teo, manager beton și clown infatigabil, nu i-ar putea face față. Maniera neantului existențial Pe prima pagină a revistei Caligraf, care apare la Turnu Severin, numărul din iunie 2004, profesorul Romul Munteanu face o mărturisire cutremurătoare. ,, Am convingerea, spune dominia sa, iar această personalizare a credinței îi conferă frazei anvergura unei confesiuni majore, că de la Eminescu și Bacovia o asemenea manieră a neantului existențial nu am mai întîlnit în poezia românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braț-brațe"), similar cu româna pînă și în ceea ce privește acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la lista concordanțelor cu italiana ar merita adăugat pronumele feminin cu sens neutru, deopotrivă prezent în registrul popular-colocvial al celor două limbi (rom. a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la lista concordanțelor cu italiana ar merita adăugat pronumele feminin cu sens neutru, deopotrivă prezent în registrul popular-colocvial al celor două limbi (rom. a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere, așteptându-și izbăvirea din robia stricăciunii (Rom. 8, 20-22). Trebuie să distingem între ideile înrudite (dar diferite) de „simpatie” și „empatie”. „Simpatia” este situația de a fi trecut prin aceeași experiență ca altcineva. Ai trecut prin suferințe similare și acum suferi împreună cu el. Totuși, în consilierea profesională
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]