47 matches
-
i-a decernat, în 1999, un premiu. Traduceri: Antologie de poezie romanșă - Antologia dalla poesia romontscha, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1980 (în colaborare cu Augustin Maissen); Toni Halter, Călărețul de la Greina, București, 1991; Omul de la fereastră. Proză romanșă, introd. trad., București, 1992; Gion de Crap Sais, Misterul din Palasecca, București, 1995; Gion Deplazes, Destine, București, 1995, Bârlogul vulturilor. Teribil de suspect, București, 1998; Georg Simmel, Cultura filosofică, București, 1998 (în colaborare cu Nicolae Stoian); Iso Camartin, Reflecții de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria, București, 1999; Das Spiel von Leben und Tod ..., Zürich, 2002 (în colaborare cu Beat A. Föllmi); Françoise Choquard, Iarna lucidă, București, 2002; Silvio Camenisch, Dulcea mea Laura, București, 2002. Repere bibliografice: Al. Graur, O antologie romanșă, RL, 1980, 9; Bartolome Tscharner, Madleina Marin - l’ambassadura dil romontsch en Rumenia, „La Casa Paterna. La Punt” (Cuera), 1990, 10 august; Prosa romontscha en lungatg rumen, „Gasetta romontscha”, 1992, 31 iulie; Gion Deplazes, Madleina Popescu-Marin - ina sentupada, „La Quotidiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
spun de unde vin. Totuși, am învățat să iubesc Elveția, care nu este numai țara ciocolatei și a conturilor bancare, și mai cu seamă Cantonul Grison, situat în sud-estul acestei țări, la frontiera cu Austria și cu Italia, unde se vorbește romanșă - o limbă asemănătoare cu româna, ce s-a format din latina vorbită pe vremea lui Asterix -, germană și dialectul venețian. Dintre scriitorii elvețieni, îi prefer pe Charles-Albert Cingia (1883-1954), Nicolas Bouvier - un alt mare călător căruia îi plăcea Estul (Le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rar. Sunt singuratici, niște cactuși, după cum a spus un oarecare ungur, Gyorgy Konrad, care ne-a ținut un discurs la Berlin. Vorbirea a câtorva limbi naționale (germană, pe care o cunosc mai mult de două treimi dintre elvețieni, franceză, italiană, romanșă) ajută, fără îndoială, la depășirea obstacolelor. Dar și prietenia, curiozitatea, contactele non-virtuale, nu în ultimul rând și manifestațiile oficiale, deseori gigantice, cum ar fi Sărbătoarea Vierilor (cea din 1999) sau cum va fi, bănuiesc, Expo ’02 (pentru 2002), care, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
academic, literar, eseistic - și în funcție de asta îți selectezi și publicul. Pentru mine este important să citesc și literatura altor limbi, numai așa pot judeca literatura noastră. Fac critică literară pentru texte scrise în germană, franceză, italiană, engleză și, bineînțeles, în romanșă. În felul acesta pot face analogii și descoperi ce au în comun. Mă interesează, de asemenea, să deschid lumea minunată a artei și nespecialiștilor. Am făcut programe speciale la televiziune, în mod regulat pe această temă. M.P.M.: Ai scris și
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
anumit comportament. Văd lucrurile diferit de scriitorii din secolul al XVIII-lea, când era la modă literatura despre prietenie. M.P.M.: Ai fost foarte apreciat în calitate de profesor universitar, de ce ai luat hotărârea de a renunța la catedra de limbă și cultură romanșă de la universitate? I.C.: Am predat ca profesor 12 ani, căci am fost numit profesor plin la 40 de ani. La 52 de ani mi-am spus că-i momentul să mă opresc, fiindcă sunt destui tineri care pot face munca
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
menține catedra. Deși în momentul în care eu am renunțat aveam deja un înlocuitor cu pregătire corespunzătoare în domeniu, poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
domeniu, poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii și o experiență fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii și o experiență fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi bine câte limbi se vorbesc la Mustér (numele romanș al localității Disentis). Alături de romanșă, germana este prezentă peste tot. Dincolo de pasul Lukmanier din apropiere începe teritoriul de limbă italiană. Am trăit în plurilingvism și nu pot concepe lumea decât ca pe o multitudine de posibilități de exprimare. Normalitatea e plurilingvismul, nu monolingvismul. M.P.M.: Ce
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
capitala cantonului Graubünden, cu un prilej fericit pentru mine. Am avut amândoi răgazul să stăm pe îndelete de vorbă în casa lui primitoare de pe străduța Buchenweg. Pe fiecare din străduțele paralele locuiește un scriitor, un om de cultură de expresie romanșă: Carmenaweg, Arnold Spescha, Weinberg, Alfons Maissen etc., un cartier de intelectuali, aș spune. Deși noiembrie, Cuera era ninsă, iar căsuțele tipice, acoperite de zăpadă, sugerau atmosfera de Crăciun din povești. Am stat o dimineață întreagă la taifas în biroul cald
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
e vizibilă. Mi-am zis totdeauna că a scrie în mod direct confesiuni, nu ține de proza literară. Ai fi avut posibilitatea să-ți scrii opera în germană, o limbă foarte răspândită, de mare tradiție literară, de ce ai ales totuși romanșa ca mijloc de exprimare în scris? Toată viața am fost profesor secundar de germană, e-adevărat. La începutul carierei mele didactice am predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă la Școala
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
scrii opera în germană, o limbă foarte răspândită, de mare tradiție literară, de ce ai ales totuși romanșa ca mijloc de exprimare în scris? Toată viața am fost profesor secundar de germană, e-adevărat. La începutul carierei mele didactice am predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă la Școala normală de fete și la universitate, unde aveam un curs de limbă și literatură romanșă prezentat însă tot în germană. Ca scriitor, romanșa îmi
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
e-adevărat. La începutul carierei mele didactice am predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă la Școala normală de fete și la universitate, unde aveam un curs de limbă și literatură romanșă prezentat însă tot în germană. Ca scriitor, romanșa îmi venea din stomac, nu din cap și oricât de bine știu germana, ea este doar o limbă învățată. Pentru mine, un limbaj de lemn pe care trebuie să-l controlez din
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă la Școala normală de fete și la universitate, unde aveam un curs de limbă și literatură romanșă prezentat însă tot în germană. Ca scriitor, romanșa îmi venea din stomac, nu din cap și oricât de bine știu germana, ea este doar o limbă învățată. Pentru mine, un limbaj de lemn pe care trebuie să-l controlez din când în când în Duden. Scriind literatură în
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
în germană aș fi dat la iveală un "produs fabricat." Eram la început conștient și de faptul că în germană erau mulți scriitori consacrați și că ar fi fost mai greu să mă afirm. De fapt am scris pentru lumea romanșă și nu m-am străduit să fiu tradus în germană, ca mulți alți scriitori romanși. O parte din opera ta științifică e scrisă în germană? Da, de exemplu, Retoromanii. Identitatea lor în literatură. Ești un scriitor foarte fecund, când ai
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
la masa de scris. Ce idei te-au chinuit ca scriitor, ce-ai urmărit prin scrisul tău? Direcția ideilor mele a fost trasată într-un anumit fel de profesorul meu, Raymond Vieli (1906-1953). Pentru el era foarte important ca lumea romanșă să pătrundă în literatură. Pe vremea aceea se scria foarte puțin și, mai ales, se publica foarte greu. Pe urmă, am avut o idee clară în ce privește misiunea mea de scriitor: să fiu martorul existenței etniei mele, să las posterității o
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
vremea aceea se scria foarte puțin și, mai ales, se publica foarte greu. Pe urmă, am avut o idee clară în ce privește misiunea mea de scriitor: să fiu martorul existenței etniei mele, să las posterității o probă, o mărturie de viață romanșă. Chiar și romanele istorice sunt axate pe viața reală. Prof. Arnold Spescha, lingvist, scriitor, muzician, mi-a fost elev. El mi-a furnizat o serie de documente și fotografii pentru romanul meu istoric Bârlogul vulturilor. Acțiunea romanului se petrece în
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
cuvertură. Fiecare pătrat este o poveste personală sau de familie. Romanul se întinde de-a lungul a trei generații și conține multă ficțiune, pornind de la o istorie reală: viața unui unchi de-al meu. Este tot un crâmpei de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
în răceala unui muzeu stingher și gol, a cărui părăsire nu mai poate fi mascată de fastul întipărit în decorul ei impozant. Cam în acest fel poate fi caracterizat, în cîteva cuvinte, jurnalul lui Toni Halter, scriitor elvețian de expresie romanșă, autorul unuia din cele mai impresionante mărturii despre declinul Bisericii Catolice. Paginile jurnalului au fost scrise între 1970 și 1974, într-o perioadă cînd autorul prinsese obiceiul ca, după terminarea slujbei religioase, să-și pună pe hîrtie impresiile. În privința stofei
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
în esență latină și că numai unele elemente legate de viața materială musulmană au influențat mai puternic filonul spaniol. Dar chiar și în acestă privință influența a fost superficială. Cea mai mare parte a populației a continuat să vorbească proto-spaniola romanșa chiar și atunci cînd se scria cu caractere arabe în spațiul musulman cît și în cel creștin deopotrivă; înșiși califii și nobilii de origine arabă și-au hispanizat limbajul și chiar modul de gîndire. În orice caz însă, superficială sau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
au existat în Elveția, Belgia, Olanda (1917 anii 1970) și Austria (1945-1966). Pattern-urile culturale și aranjamentele politice pentru obținerea consensului sînt (au fost) diferite în fiecare țară. Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]