47 matches
-
întruna, pipăind trunchiul de bază, bătându-l ușurel, mângâietor..., vorbea cu copacul înainte de a-l pune la pământ cu un glas blând și amăgitor, ca pentru a-i încânta sufletul înainte de a-l răpune...” <footnote *** (1992), Omul de la fereastră - proză romanșă, Editura Univers, București, pp. 307-309. footnote> . În comuna Prundu, județul Argeș, la sfârșitul secolului XIX, gospodarul încă își amenința cu un topor pomii fructiferi, fiecărui copac spunându-i: „dacă nu dai roade anul acesta, te tai”, iar în balada Miorița
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
perspectiva elaborării strategiei de dezvoltare durabilă, Editura ASE, București, pp. 235-240 Vădineanu, A. (2004), Managementul dezvoltării - abordare economică, Editura Ars Docendi, București Wjkman, A., Rockstrom, J. (2012), Falimentarea naturii. Negarea limitelor planetei, Editura Compania, București *** (1992), Omul de la fereastră - proză romanșă, Editura Univers, București, pp. 307-309 *** (2003), Constituția României, Editura Monitorul Oficial, București *** CNN.com/Asia - 2 ianuarie 2008, BBC Noticias, 21 august 2002, Planet Sore.com - 16 februarie 2008, Boston Globe 20 mai 2007 *** (2013), Curentul, 25 februarie Swedish Today
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
au existat în Elveția, Belgia, Olanda (1917 anii 1970) și Austria (1945-1966). Pattern-urile culturale și aranjamentele politice pentru obținerea consensului sînt (au fost) diferite în fiecare țară. Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în esență latină și că numai unele elemente legate de viața materială musulmană au influențat mai puternic filonul spaniol. Dar chiar și în acestă privință influența a fost superficială. Cea mai mare parte a populației a continuat să vorbească proto-spaniola romanșa chiar și atunci cînd se scria cu caractere arabe în spațiul musulman cît și în cel creștin deopotrivă; înșiși califii și nobilii de origine arabă și-au hispanizat limbajul și chiar modul de gîndire. În orice caz însă, superficială sau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limbă oficială, observă autorii amintiți, de multe ori se referă la realități diferite, în special cînd e vorba de state cu mai multe limbi oficiale. De pildă, limbile oficiale ale Belgiei sînt de fapt limbi oficiale regionale; în Elveția statutul romanșei (dialect al limbii retoromane) nu este egal cu cel al celorlalte trei limbi oficiale, germană, franceza și italiană; în Olanda, frizona este limba oficială, dar în plan secund, după neerlandeza. În unele situații, unele limbi sînt proclamate de foruri locale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vulg.) fromage formaggio queso formatge formatge queijo cas kasu chaschiel În unele situații diferențele dialectale pot fi mai mari decît între limbi diferite. De exemplu, bovus (= bos, bovis) > port. boi; sp. buey; cat. bou; occit. buou/bueu, fr. boeuf, retoromana - romanșa bov, ladina bouv, friulana bo; sarda boe/boi, it. bove (dialectal: bo, beu, vove, voi, goi etc.); rom. bou. Datorită fenomenului de schimbare lingvistică, limbile evoluează în timp, ajungîndu-se la mari diferențe chiar între limbile care provin din aceeași limbă-mamă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cinci vocale și zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe teritoriile fostelor provoncii române Raetia și Noricum. Unitatea acestei limbi a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și cel italo-romanic. Astăzi dialectele retoromane separate între ele de vorbitori ai altor limbi se vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe plan local. Friulana și ladina dolomitica nu au acest statut, datorită politicii lingvistice promovate de statul italian, dar sînt protejate prin legi reginale. Primele texte: grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
îmbogățit cu cuvinte din neopersană, armeana și greacă bizantina; după 1381 se răspîndesc în Balcani și apoi în întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador America de Sud Quito spaniolă; quichua (quechua de nord), shuar Egipt Africa Cairo arabă El Salvador America Centrală Șan Salvador spaniolă Elveția Europa Berna franceză, germană, italiană, retoromana (romanșa) Emiratele Arabe Unite Asia Abu Dhabi arabă Eritreea Africa Asmara de facto: tigrinya, arabă, engleză, italiană; tigré Estonia Europa Tallin estona Etiopia (Abisinia) Africa Addis Abeba amharica; oromo, tigrinya, somali, sidama Falkland (Malvine) (Insulele ~) America de Sud Stanley engleză Feroe (Faroe) (Insulele ~) Europa Tórshavn feroeză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
159, 160, 226, 228, 229, 239, 244, 249, 251, 252, 253, 258, 261, 262, 263, 270, 271, 272, 280, 286, 289, 290, 294, 296, 297, 300, 301, 305, 313, 339, 340, 346, 351, 355, 358 romanistica 18, 19, 154, 160 romanșa 107, 147, 296, 297, 322 română 19, 21, 29, 30, 55, 65, 79, 88, 90, 91, 98, 101, 102, 108, 111, 113, 117, 118, 129, 131, 132, 142, 143, 145, 147, 148, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
celelalte limbi din familie. Aspecte conservatoare atestă și dalmata (vorbită în trecut pe coasta Mării Adriatice), atestată în scris în secolul al XIV-lea și dispărută în veacul al XIX-lea, limbă care are multe concordanțe cu româna. Retoromana (sau romanșa), deși are un număr redus de vorbitori (în jur de 830000 de vorbitori în cantonul elvețian Graubünden și în nord-estul Italiei) este lipsită de unitate, dialectele ei occidentale marcînd pluralul cu desinența -s, iar cele orientale uzînd și de -i
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spun de unde vin. Totuși, am învățat să iubesc Elveția, care nu este numai țara ciocolatei și a conturilor bancare, și mai cu seamă Cantonul Grison, situat în sud-estul acestei țări, la frontiera cu Austria și cu Italia, unde se vorbește romanșă - o limbă asemănătoare cu româna, ce s-a format din latina vorbită pe vremea lui Asterix -, germană și dialectul venețian. Dintre scriitorii elvețieni, îi prefer pe Charles-Albert Cingia (1883-1954), Nicolas Bouvier - un alt mare călător căruia îi plăcea Estul (Le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rar. Sunt singuratici, niște cactuși, după cum a spus un oarecare ungur, Gyorgy Konrad, care ne-a ținut un discurs la Berlin. Vorbirea a câtorva limbi naționale (germană, pe care o cunosc mai mult de două treimi dintre elvețieni, franceză, italiană, romanșă) ajută, fără îndoială, la depășirea obstacolelor. Dar și prietenia, curiozitatea, contactele non-virtuale, nu în ultimul rând și manifestațiile oficiale, deseori gigantice, cum ar fi Sărbătoarea Vierilor (cea din 1999) sau cum va fi, bănuiesc, Expo ’02 (pentru 2002), care, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a cantonului elvețian . Este un orășel pitoresc, situat la colțul nord-estic al lacului Zug, la poalele muntelui Zugerberg (1039 m). Are o populație de 25.000 de locuitori (2010), de la 6.508 în 1900, în special vorbitori de germană și romanșă. Regimul de taxe, extrem de favorabil firmelor dar și particularilor, a făcut din Zug un oraș extrem de dinamic din punct de vedere economic, cu cel mai ridicat venit pe cap de locuitor din Elveția. Conform datelor publicate de Oficiul Federal de
Zug () [Corola-website/Science/297734_a_299063]
-
și sudul Valoniei se pronunță ca în Ardeal. Verbele terminate în '-ște' și chiar anumite substantive terminate în '-scă' devin în limba valonă '-exhe'. De pildă, 'a crește', 'a cunoaște', etc., devin 'crexhe', 'conexhe'. Limba valonă, împreună cu italiana, româna și romanșa, a păstrat cele două consoane din limba latină, "ce-ci, ge-gi", însă scrise 'tch' și 'dj'. În cazul participiilor, "z" din limba română devine "y" în valonă: Iată o listă neexhaustivă de cuvinte române și valone, având același înțeles sau
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
de film, dar care a avut o fertilă carieră de fotograf și sculptor. Printre alte filme, diva italiană a jucat în filmul de aventuri Fanfan la tulipe. S-a căsătorit cu un soț de origine bavarezo-retoromană, care vorbește ladina, bavareza, romanșa și friulana. Lollobrigida a câștigat de 6 ori premiul David di Donatello, de 2 ori premiul Nastro d'Argento (în 1954 și 1963)și de 6 ori Bambi Awards; de asemenea a fost nominalizată de trei ori pentru Golden Globe
Gina Lollobrigida () [Corola-website/Science/309194_a_310523]
-
fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o populație probabil de origine celtică, care conserva ca limbă retoromana, formată după crearea provinciei romane Raetia. Retoromana (cu varianta ei romanșa) este una din limbile actuale din canton, fiind o limbă romanică retică sau rețiană. Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord și la est, Italia (Lombardia și Trentino-Tirolul de Sud) la sud și sud-est, Cantonul Sfântul Gall
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
În văile Mesolcina/Misox și Poschiavo se cultivă porumb și castane comestibile. Localități mai importante, cu peste 5000 de locuitori la recensământul din 2009: Limbile vorbite în Cantonul Grisunilor sunt: germana în nord-vest (54%), limba retoromană, numită și rumância sau romanșa în Engadina, Valea Monastero și în apropiere de Disentis/Mustér (31%), precum și italiana în văile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, și Poschiavo/Puschau (15%). Populația romanică reproșează autoritaților că nu fac nimic pentru a se evita extincția limbii retoromane, predominantă
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
ziua de astăzi, ceea ce include și statutul său de limbă oficială a Vaticanului. Limbile romanice nu au derivat din latina clasică, ci mai degrabă din latina vulgară ("latina vulgaris"). Latina și retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor și accent
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
de la marea Nordului (insula, azi olandeză, Walcheren) la marea Neagră (țările române), trecând prin Belgia (Valonia în Ardennes), Franța (Welschii din munții Vosges) și munții Alpi (unde numeroasele toponime cu "Walchen" le atestează și unde mai dăinuiește până azi Limba romanșa). În sensul restrâns, privitor la istoria Românilor, Româniile populare se referă cu precădere la țările și cnezatele locuite de Români, Aromani, Istro-români și Megleno-Români. Româniile populare europene au apărut în majoritatea lor, în Evul Mediu timpuriu, ca obști rurale creștine
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]