61 matches
-
Balzac et Proust. Quelques aspects, în Actes Journées de la francophonie, V-ème édition, Editura Universității "Al.I. Cuza, Iași, ", 1999, p.128-134 CURTIUS, E. R., Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter, Bern, 1961 CZYBA, Lucette, Mythes et Idéologie de la femme dans leș romanș de Flaubert, Presses Universitaires de Lyon, 1983 DAHHAN, Philippe, Guy de Maupassant et leș femmes. Essai, Bertout, Luneray, 1996 DAVEY, Lynda A., La croqueuse d'hommes: images de la prostituée chez Flaubert, Zola et Maupassant, în Romantisme. Rebue du dix-neuvième siècle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la ville, Actes du 23e Colloque d'Albi Langages et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
littéraires, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1988 * * *, Dictionnaire encyclopédique de la littérature française, Robert Paris, Laffont, 1999. * * *, Dicționarul de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989 * * *, Ecrire Paris, Seesam et Fondation Singer-Polignac, Paris, 1990 * * *, Elle: héroines de romanș, miroire de leur temps, Editeurs français réunis, 1975 * * *, Encyclopaedia universalis, France Ș.A., Paris, 1992 * * *, Espaces romanesque, études réunies par Michel Crouzet, P.U.F., 1982 * * *, Femmes dans la cité. 1815-1871, Créaphis, Gran, 1997 * * *, Figures féminines et român, P.U.F.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Paris, Întreg Parisul) definește un univers compozit, mișcător, a cărui unitate ține de sentimentul superiorității sale și de convingerea că are de îndeplinit o functie definitorie" [Muchembled, p.241]. 135 Walter Hasenclever subliniază: "la grande signification des femmes dans leș romanș français. (...) Quiconque se promène leș yeux ouverts dans leș rues de Paris comprendra pourquoi Balzac interrompt brusquement une conversation savante: c'est seulement pour voir comment une femme descend de voiture. Cela explique aussi l'absence de succès des drames
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
voir comment une femme descend de voiture. Cela explique aussi l'absence de succès des drames de Strindberg à Paris: ici, le type de la femme intellectuelle, de la femme qui analyse n'a guère de prestige. (...) Chez nous, on écrit des romanș, ici, on leș vit" [p.129]. 136 În atmosferă Parisului și americancă Dobson se molipsește de capacitatea singulară a intrigilor românești: "cette petite femme avait la passion de la passion, le goût des intrigues romanesques" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este obosită de lectură. Astfel, autorul stabilește un raport între cauza (lectură românului sentimental) și efect (adulterul), un aspect sordid al actului sexual comis fără dragoste (lăudată în românul sandian) și fără plăcere, într-un cadru banal. 288 "Comme ces romanș mentaient! Elle avait bien raison de ne jamais en lire. C'était des fables bonnes pour leș têtes vides, qui n'ont point le sentiment exact de la vie. Et elle restait séduite pourtant, elle songeait invinciblement au chevalier Ivanhoe, si
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o perioadă limitată de timp; aculturarea bilaterală, presupunând conviețuirea ândelungată a unor populații într-un anumit spațiu, ca de pildă conviețuirea în Elveția a romanșilor cu elvețienii de limbă germană, a musulmanilor cu creștinii în Liban; aculturare multilaterală, presupunând contacte constante și de lungă durată între grupuri etnice înrudite aparținând aceluiași stat, ca de pildă diversele triburi din India sau Zair. Globalizarea este o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au deprins moduri de viață americane; soldații români participanți la conflictul din Irak au dobândit obiceiuri americane de viață). c) Aculturarea bilaterală. Se produce în cadrul contactelor stabile între grupuri naționale inegale (de pildă, contactele dintre elvețienii de limbă germană și romanșii din Elveția) sau egale demografic (de pildă, musulmanii și creștinii din Liban). Membrii culturilor în contact se influențează reciproc, în grade diferite. d) Aculturarea multilaterală. Are loc în cadrul contactelor stabile dintre numeroase grupuri etnict înrudite în cadrul aceluiași stat (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formă interesantă și bogată de schimb cu tot ce se află în vecinătate. De aceea, pentru mine, granița e un loc de întâlnire între vecini și nu unul de separare. Când granița e nepenetrantă, ceva nu este în ordine. Pentru romanși, frontiera este punctul de convergență între lumea germanică și cea latină, între cultura locală și cea universală, într-un cuvânt un loc unde se întrepătrund diversitățile. M.P.M.: După părerea mea, Reflecții de la Sils-Maria este o operă incitantă, arzătoare, modernă... Există
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
ei, la tradițiile ei. În această carte eram un apărător al bunurilor noastre spirituale. Ideile din Reflecții de la Sils-Maria sunt mai europene, ca să zic așa. Aici sunt mai detașat, pot privi totul prin comparație. Nu e destul să te simți romanș și să te lamentezi, trebuie, la rândul tău, să fii un bun cunoscător al culturilor vecine, pe care să le poți îmbogăți cu experiența ta, deci să participi activ la cultura europeană. În lumea de azi, acest fundamentalism de identitate
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
te lamentezi, trebuie, la rândul tău, să fii un bun cunoscător al culturilor vecine, pe care să le poți îmbogăți cu experiența ta, deci să participi activ la cultura europeană. În lumea de azi, acest fundamentalism de identitate - eu sunt romanș și basta - nu mai e de susținut. Noi toți aparținem unei culturi universale, care e în aceeași măsură a noastră ca și a altora. Vecinătatea e o problemă de viziune socială. Pentru mine, a fi vecin înseamnă să nu-ți
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
tale și, de ce nu, și de opera ta. I.C.: Viața e formată din cercuri de activitate foarte diferite. Sigur, instrucția culturii retoromane în universitate ar putea constitui un domeniu unic. Pe mine m-a interesat diversitatea însă, iar un text romanș l-am privit în conexiunile lui cu alte culturi. Am dat mai multă importanță universalului decât specificului. Există și diferite moduri de a te exprima în scris: academic, literar, eseistic - și în funcție de asta îți selectezi și publicul. Pentru mine este
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
și așa mai departe. Sigur că cineva trebuie să se ocupe și de asta, dar după 12 ani mi-am putut permite să pun punct. M.P.M.: Gion Deplazes mi-a scris îndurerat în momentul renunțării tale la catedră considerând că romanșii au pierdut forța lor cea mai importantă. I.C.: Înțeleg reacția lui Gion Deplazes, problema e că noi suntem puțini la număr și forțele noastre sunt limitate. Pe urmă, a avut întrucâtva dreptate, căci s-a pus problema organizatorică a oportunității
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii și o experiență fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi bine câte limbi se vorbesc la Mustér (numele romanș al localității Disentis). Alături de romanșă, germana este prezentă peste tot. Dincolo de pasul Lukmanier din apropiere începe teritoriul de limbă italiană. Am trăit în plurilingvism și nu pot concepe lumea decât ca pe o multitudine de posibilități de exprimare. Normalitatea e
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
în somn, căci regresiunea în timp presupunea mutații de ritualuri și simboluri. Bătrânii își croiră drum printre pacienți, purtând luminile pe deasupra celor lungiți pe iarbă sau căzuți în genunchi și murmurând ceva nedeslușit într-un registru monoton. Textul aparținea graiului romanș, sau reprezenta un amestec, cu cuvinte preluate de la toate rasele prezente pe paltou. După ce străbătură cam jumătate din incinta cetății, încrucișară de câteva ori făcliile. Vocile lor puternice, amplificate de rezonanța locului, puseră stăpânire pe montagnarzi. Aceștia căzură cu toții în
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
pe care istoria nu-i mai putea omite. În clipa următoare, oamenii văzură zborul unui trup omenesc, ca și cum ar fi avut aripi. Prima care înțelese ce se întâmpla fu alpinista. Ea mai asistase la o asemenea scenă, cu un protagonist romanș în munții Bucegi, care-și dorea cu ardoare moartea. Încercă să facă ceea ce nu reușise atunci: să-i sară victimei în ajutor. Era însă prea târziu s-o mai oprească din drumul ei ușor de anticipat. Se aruncase de una
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
extraordinare. Dovedind un hâr scriitoricesc excepțional. Asta îmi sună mie în cap, după ce Malraux devenise ministrul lui De Gaulle, la cultura. Să reproduc și pe franțuzește, limba celor doi: "Malraux, au contraire de Gide, est incapable d'independance morale. Șes romanș șont tout impregnés d'héroïsme, mais lui-même ne possede cette qualité au moindre degré. Îl est officieux de naissance." * Ce bărbat de stat român ar fi capabil de atâta franchețe?... Dacă am avea, ca scriitori, un asemenea exemplu, am lasă
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
de faptul că în germană erau mulți scriitori consacrați și că ar fi fost mai greu să mă afirm. De fapt am scris pentru lumea romanșă și nu m-am străduit să fiu tradus în germană, ca mulți alți scriitori romanși. O parte din opera ta științifică e scrisă în germană? Da, de exemplu, Retoromanii. Identitatea lor în literatură. Ești un scriitor foarte fecund, când ai avut timpul necesar să scrii atâta? Nu scriam niciodată în timpul școlii, pentru că nu aveam vreme
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
lemne. S-a dus repede acasă, l-a pus într-o cutie și l-a îngropat. El credea încă în învierea trupului și nu voia să renunțe la un deget. Abia după aceea s-a legat la rană. Ești scriitorul romanș cu cele mai multe lucrări traduse în românește (cinci romane, nuvele, poezii), ce știi tu despre România și ce legături ai cu ea? Când eram student la Fribourg se făceau procesiuni în anumite zile de sărbătoare. La una dintre procesiunile studențești s-
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
de viață romanșă. Mai am pe masa de scris o lucrare de istorie literară La spina ella spatla (Spinul dintre omoplați). Spinul reprezintă meseria de scriitor. Încerc să deduc motivația de a scrie pentru unii dintre cei mai reprezentativi autori romanși: G.G. Muoth, G.A. Huonder, P. Placi a Spescha, P. Lansel și alții. Ce i-a îndemnat să scrie și în ce scop. În fine, am și un volum de schițe cu tematică variată, vreo 70 de "short stories", intitulat
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
l'acteur est un imposteur qui cache șes intentions criminelles sous une apparence hypocrite" [p.177]. A fost consemnata în mod special și teatralitatea românului lui Flaubert: "le théâtre de Flaubert n'est pas dans șes pièces, mais dans șes romanș, disséminé sous la forme d'une théâtralité insistante qui contamine l'écriture à plusieurs niveaux" [Aurégan, p.92]: intrarea personajelor flaubertiene în universul românesc 169, construcția polinivelară a scenelor 170, dialogul personajelor. Personajul flaubertian nu mai are un rol tradițional
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictoire en tânt qu'identité moderne, la Parisienne est cohérente comme personnage littéraire, étant une constante de la littérature française, qui figure dans leș physiologies et leș romanș du XX-ième siècle. Comme type littéraire distinct, la femme parisienne devient un nucleus contagieux qui implique de nouvelles dimensions dans le champ esthétique et des réinterprétations dans l'univers romanesque. De la perspective phénoménologique, la parisienne est un événement, parce qu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Balzac et Proust. Quelques aspects, în Actes Journées de la francophonie, V-ème édition, Editura Universității "Al.I. Cuza, Iași, ", 1999, p.128-134 CURTIUS, E. R., Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter, Bern, 1961 CZYBA, Lucette, Mythes et Idéologie de la femme dans leș romanș de Flaubert, Presses Universitaires de Lyon, 1983 DAHHAN, Philippe, Guy de Maupassant et leș femmes. Essai, Bertout, Luneray, 1996 DAVEY, Lynda A., La croqueuse d'hommes: images de la prostituée chez Flaubert, Zola et Maupassant, în Romantisme. Rebue du dix-neuvième siècle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș langages de la ville, Actes du 23e Colloque d'Albi Langages et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
littéraires, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1988 * * *, Dictionnaire encyclopédique de la littérature française, Robert Paris, Laffont, 1999. * * *, Dicționarul de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989 * * *, Ecrire Paris, Seesam et Fondation Singer-Polignac, Paris, 1990 * * *, Elle: héroines de romanș, miroire de leur temps, Editeurs français réunis, 1975 * * *, Encyclopaedia universalis, France Ș.A., Paris, 1992 * * *, Espaces romanesque, études réunies par Michel Crouzet, P.U.F., 1982 * * *, Femmes dans la cité. 1815-1871, Créaphis, Gran, 1997 * * *, Figures féminines et român, P.U.F.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]