1,470 matches
-
a/ dus demult demult și numai/ cîntecul și ploaia absolvă/ mîinile copilăros de goale/ glasul cerul aurora// ceea ce ne spunem azi s-a/ tras în depărtări stinghere/ între munți și între stele/ între noi și între vorbe/ glasul cerul aurora” (Romanță). Amplificîndu-se, vidul biografic se arată a fi un vid al Destinului: „Iar e luni/ și nu m-am mai născut/ iar mă voi naște din cînd în cînd/ și pînă să-mi crape ochii/ văd stele vezi...// Numai în copilărie
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
mimetice în bună măsură - cu un reper în Bacovia și peisajele sale în descompunere ori în mai apropiatul ca vârstă Camil Baltazar -, într-un discurs al lamentației de elev singuratic pălind nu atât în vreun “liceu-cimitir” cât în peripluri de romanță, - “plimbări bolnave” - sub ferestrele iubitei ori pe cheiuri cu lumini stinse, înviorat totuși de o imaginație destul de îndrăzneață, care n-a trecut neobservată de exigentul E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventa de pe vremea liceului și care îl va caracteriza
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
care însă ar trebui să lipsească dintr-un volum tipărit: partea introductivă, cu salutul prezenței în studio a personalității respective, aluziile la emisiunile anterioare, unele elemente de oralitate. Elocventă este în acest sens discuția despre calitățile vocale, de interpret de romanțe, ale lui Andrei Pleșu. Din context, reiese că în emisiunea care l-a avut ca invitat, a fost difuzată o casetă cu Andrei Pleșu cîntînd romanțe în acompaniamentul lui Johnny Răducanu. În situația respectivă discuția despre performanța interpretativă a fostului
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
de oralitate. Elocventă este în acest sens discuția despre calitățile vocale, de interpret de romanțe, ale lui Andrei Pleșu. Din context, reiese că în emisiunea care l-a avut ca invitat, a fost difuzată o casetă cu Andrei Pleșu cîntînd romanțe în acompaniamentul lui Johnny Răducanu. În situația respectivă discuția despre performanța interpretativă a fostului ministru de Externe putea avea un sens, dar ea este complet deplasată la nivelul unui volum. O carte (mai ales în condițiile în care este publicată
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
nu cumva această probă ar fi putut fi trecută și altfel. Prin editarea unor dvd-uri sau casete video care să restituie întreaga atmosferă din studio, mimica invitaților (care, în anumite situații, poate spune mai multe decît cuvintele), ambianța sonoră, inclusiv romanțele cîntate de Andrei Pleșu. Un astfel de document ar fi fost chiar mai valoros decît o carte, mai ales că este vorba de interviuri filmate. Unul dintre lucrurile din propria mea bibliotecă la care țin enorm este caseta video a
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
din opera sa (în germană, franceză, italiană etc.) ca și cărți care i-au fost consacrate de-a lungul timpului. Mai greu era de interzis eminescianismul , asimilat ireversibil de cultura română și evocat de statui, de nume de străzi, de romanțe, de ritualuri ale iubirii și chiar de teii din parcuri. Constituirea fondurilor D și S ale bibliotecilor Campania de identificare și interzicere a cărților necomuniste a continuat după 1948. Între anii 1950-1956 sunt trimise bibliotecilor publice noi și noi variante
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Bădiliță nimic nu este ceea ce pare a fi. Întotdeauna, dincolo de aparenta simplitate a versurilor se ascunde altceva, o mică șaradă, un joc al inteligenței, o punte de comunicare către poezia unei alte epoci. Unele versuri par a fi extrase din romanțele lui Minulescu, fără a fi însă din Minulescu ("De-un an de cînd mă arzi pe jar/ cu ochii tăi de ametist,/ sunt cel mai punctual acar/ și cel mai tragic navetist" - p. 28). În altele recunoaștem parcă vocea lipsită
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
Ion Vinea sau avangardismul bine temperat "Instinctul tropic" remarcat de G. Călinescu la Ion Vinea este cît se poate de limpede de la debutul său în revista Simbolul din 1912: s-a vorbit de minulescianism, deși nu e nimic din faconda Romanțelor pentru mai tîrziu, putem de asemenea vedea în cele cîteva sonete înrîurirea lui Petică și Anghel, în alte locuri o atmosferă pillatiană ori reminiscențe macedonskiene. Foarte repede, Vinea abandonează maniera simbolistă. Un căscat în amurg din 1915 e deja plină
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
înfiora cântând Sara pe deal. Al cui era glasul și cine a transpus pe muzică versurile lui Eminescu n-am aflat nici până acum. Toate încercările mele de a face rost de un disc sau de o casetă cu acea romanță au eșuat. C.B.: Sunt mulți traducători de literatură română la ora actuală în Rusia? Care ar fi procentul de basarabeni și ruși între aceștia? Există vreo societate a traducătorilor din limba română? A.S.: Din câte știu eu - am verificat special
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
coerență posibilă între ființa mea intimă și cea socială, să nu-mi ascund umbra sub preș. Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța. Sunt, hélas, lacom, echivoc, ușor de atras spre lejerități de tot soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, Ťrețetať mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. Frumos mi-ar ședea să iau o poză de teoretician famelic, să strâmb de nas înaintea iahniei
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
Geo Dumitrescu pornește ca un flăcău whitmanian, aselenizează pe Dâmbovița și absoarbe tot ce fertilizează apele ei în adâncul mâlului și pe maluri: ironie cruntă, autoironie până la autobagatelizare, vigoare a derizoriului, neseriozitate, dezabuzare, bosumflare și iar patetism, iar generozitate, iar romanță, iar revoltă și iar fleoșc în deziluzie. De la oda adusă jocului de biliard ("sub al păcii stindard!") până la blestemul proferat către cartoful putred, de la cântarea câinelui de sub pod până la contemplarea iubitei din starea ei de minune a lumii și până la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
să prezinte "scenele ce se petrec într-un salon șdin Iașiț elegant, mare, împodobit cu tot luxul parisian", poetul introduce și provocarea la duel ca fiind ceva uzual. Alături de etalarea toaletelor și a bijuteriilor, de interpretarea la clavir a unor "romanțe noi", de "dănțuitul" pe muzica unui "orchestru", de bîrfirea celorlalți șezînd "pe jîlț sau canapé", de mînuirea cărților în "salonul de gioc", de răsucitul și fumatul țigărilor etc., provocarea la duel pare că ține de mondenitatea ieșeană a epocii. Eticheta
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde, doine, idyle..., Bucureșci, Editura culegătorului, 1885; Idem Poesia populară pusă în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sursă de inspirație trimite și delicatețea unor momente ca cel din actul al II-lea în care Rodolfo o prezintă pe Mimi prietenilor săi, în tumultul Cartierului latin (Questa e Mimı, gaia fioraia/Aceasta e Mimi, floare fericită), o scurtă romanță într-un balans ambiguu major-minor, cu o primă secvență delicată (ex. 4) Rapelurile la creația verdiană sunt numeroase în Boema. Chiar și celebrul început - și sfârșit - al actului III, cele două acorduri mușcate, fac trimitere la celebra sortita a lui
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
tradițională irlandeză, care se adresează celor dezrădăcinați sau celor trimiși pe câmpurile de luptă. În prelucrarea lui, Bîzga îmbină sinceritatea lirica bucovineana cu patosul irlandez și bluess-ul american. „Acacia Flower”, piesa care a dat titlul albumului, este la origine o romanța românească din perioada interbelică, transformată acum într-un hit pe ritm de rumba. Considerat unul dintre cei mai buni trompetiști români, Emil Bîzgă s-a născut la Iași, într-o familie de muzicieni. A urmat studii muzicale de trompeta clasică
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
adevărat excepțional găzduit de eleganta sală a teatrului din Deva (unde cîndva ființa teatrul de revistă, din păcate azi instituția la care au cîntat Ovidiu Komornyik, Irina Soroiu, Florin Mureșan fiind doar o amintire...). Este, practic, un festival național al romanței, ajuns la ediția a III-a și inițiat de cunoscuta interpretă Mariana Deac, aceasta invitînd la actuala ediție nume de primă mărime ale genului. Organizată de Consiliul județean Hunedoara prin intermediul C. J. C. P. C. T., unde Mariana Deac este directoare din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
Valer Ponoran” de la Zlatna, doi dintre laureații ultimelor două ediții, ambii din județul Hunedoara, au evoluat în concertul de față - este vorba de tinerii Cristian Fodor și Lorena Pascu. Mariana Deac a adus în scenă cu desăvîrșită muzicalitate ”Parfumul de romanță”, cum a intitulat ea festivalul, cu o selecție impecabilă de patru cîntece celebre - ” Parcă ieri te-am văzut”, ” Pe sub fereastră curge-un rîu”, ” Călugărul din vechiul schit”, ” Te-aștept pe-același drum” - și a invitat alături de ea vedete de calibru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
transmite pe micul ecran? Bilă neagră pentru organizatori...), Matilda Pascal Cojocărița l-a reeditat parțial la Deva, împreună cu soțul ei, dirijorul și violonistul Ștefan Cigu, în repertoriu figurînd și titluri vechi, de pe albumul ”Melodii de-atunci, cîntate acum”, dar și romanțe noi, lansate în concursul de creație la Tîrgoviște. Adevărat recordman al ”Crizantemei” (din cele 46 de ediții a participat la 30!), tenorul Florin Georgescu a dominat scena cu vocea sa, abordînd și romanțe celebre, și canzonete (”O sole mio”), și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
Melodii de-atunci, cîntate acum”, dar și romanțe noi, lansate în concursul de creație la Tîrgoviște. Adevărat recordman al ”Crizantemei” (din cele 46 de ediții a participat la 30!), tenorul Florin Georgescu a dominat scena cu vocea sa, abordînd și romanțe celebre, și canzonete (”O sole mio”), și ”Traviata”, spre încîntarea unui public exigent și cunoscător. Gala de la Deva i-a făcut pe mulți cei din sală să lăcrimeze și să se emoționeze ascultînd ”Zaraza”, ”Frumoasa mea cu ochii verzi”, ” Îți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
o ținută scenică impecabilă au fost prezente și în celelalte piese interpretate de Dumitru Caulea. Cu toate că articulația mai lasă de dorit, s-a simțit din plin pregătirea academică a solistului și în piesele destul de complicate ale compozitorului Serghei Rahmaninow. În romanțele Не пой красавица при мне (Nu mai cânta în preajma mea, frumoaso), pe versurile lui Aleksandr Pușkin și Все отнял у меня (M-ai lăsat fără nimic) pe versuri de Tiutcev, ambele interpretate de solist în limba rusă, am putut urmări
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Vocal „Kvartet studio” din Zagreb. O trăire aparte a constituit-o prestația mea muzicală în fața președintelui țării Josip Broz Tito, în anul 1978, când acesta a petrecut Revelionul la Novi Sad. La cea de-a doua ediție a Festivalului de Romanțe Românești „Crizantema de Aur” de la Târgoviște am evoluat în recital. În anul 1995 am cântat în recital la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. În anul 1998 am interpretat cântece românești în programul realizat de Goran Bregović, intitulat „Tišina Balkana“, („Tăcerea
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Gaja, Ion Iancu, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Viorel Cosma și alții. Iată câteva titluri de emisiuni pe care le-a redactat: „Armonii sonore”, „Perle muzicale”, „Din lumea artei muzicale”, „Serenadă nocturnă”, „Medalion coral”, „Ecouri muzical-folclorice”, „Cu ansambluri de amatori”, „O romanță pentru fiecare”, „Ești tânără în suflet, romanță de demult” și altele. în colaborare cu Mircea Baba, care cu propuneri, sugestii, inclusiv lectura și interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale pe versuri de Eminescu și altele.
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
peste urâtul din minte măcar acum măcar în noaptea asta de oțet și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de romanță la tobă și cinele i-ai pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]