2,158 matches
-
ceea ce le asigura o puternică influență asupra restului lumii. Europa, considerată leagănul culturii și al civilizației, era modelul de urmat, era visul omenirii”. „Pe cărările vieții” poate fi privit și ca un roman, ca și cum autoarea ar aduce o nouă tehnică romanescă. Pe parcursul lecturii cititorul, împreună cu autoarea, evocă evenimente, scene de viață și de istorie care se petrec în Canada, sau acasă în România.. Aceste scene de viață, descrise admirabil, comunică între ele străbătute fiind de firul epic care este însăși sufletul
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
2013 și „Viața o deziluzie”, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2013. Ne vom opri asupra ultimelor două cărți, apărute în același an, la aceiași editură, anul trecut, pe care le-am lecturat, și despre care credem că sunt reprezentative pentru creația romanescă a autorului. Este vorbe despre două romane, complementare aș spune, în aceleași timp motivele epice și filozofice ale celor două cărți se completează într-o continuitate și viziune perspectivală, astfel că la sfârșitul lecturii ai impresia că ai citit cele
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
anunța infatuat că supărarea cu Harnagea (S.I.E.) se datorează faptului că el (Bittner) este prieten și mai apropiat de șefii contraspionajului românesc (directorii S.R.I. Mircea Gheordunescu și Costin Georgescu), încercând astfel mimarea sau chiar declanșarea unui conflict între serviciile secrete romanești. De fapt, prin ieșirea sa, Bittner își acuza proprii colaboratori de până atunci: "Domnii Dorin Marian și Cătălin Harnagea încearcă să-mi forțeze mâna să vând acel procent unui alt acționar, Dan Fischer [fost Frâncu]. Concret, joia trecută am asistat
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
al cincilea său roman, urmând după foarte cunoscutele Chipul din oglindă, Insula viscolului, Orbul din Muzeul Satului și Geamănul din oglindă - apărut cu mai puțin de un an în urmă. Așa cum ne-a obișnuit, Al. Florin Țene își construiește scrierea romanescă folosindu-se ca temelie pentru edificiul artistic de câteva motive/ simboluri/ metafore care îl definesc: geamănul, oglinda, creatorul, iubita, dușmanul din umbră. Subiectul romanului urmărește anii de maturitate ai lui Dorin Moisescu. El este, asemenea lui Florin/ Constantin, eroul (mai
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_este_dumnezeu_al_florin_tene_1372338359.html [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
găsească iubirea (perechea), este descoperit mort în casă de amici, aproape dintr-o întâmplare. (A se vedea, în carte, modul în care romancierul Al. Florin Țene se joacă cu numele: Constantin, Costi, Costel este „geamănul“ protagonist al precedentei sale opere romanești, Netea este anagrama lui Țene A., „celălalt“ eu narativ.) Observăm, din această scrută trecere în revistă a cărții din carte (marcată grafic cu ajutorul literelor cursive), că romanul lui Al. Florin Țene Inelul de iarbă are ca subiect căutarea împlinirii individuale
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Intelepciunea_este_dumnezeu_al_florin_tene_1372338359.html [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
com Drum bun, Dacia Eternă! Hristos a înviat! Din Munții Orăștiei, de Sfintele Paști 2014 Constantin LUPEANU ---------------------------------------------------------- Va oferim revista Dacia Eterna nr 1 Aprilie 2014. Din Cuprins: 1. Secțiunea TRADITII - Istorici romani despre daci, Elemente dacice in portul popular romanesc 2. Secțiunea ROMAN FOILETON - Vecinul el bun de CORNELIU LEU 3. Secțiunea MEMORII - ION ANDREITA 4. Proze scurte de CAMELIA PANTAZI, IULIANA CHIHAIA, ELENA E. NAPOLI 5. Un poet chinez de exceptie - JIDI MAJIA 6. Sectiunea EVENIMENT - Alegeri la ACADEMIA
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioan_paunescu_1398126565.html [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
momentele cheie ale acțiunii. Ex. “Este interesant de observat acest carusel al vieții în care oamenii urcă și coboară, intersectându-se atât de diferit “. Își comunică aceste reflecții, pentru a-l ajuta pe cititor să pătrundă mai ușor în universul romanesc pe care îl propune. Ori, mai curând, o dedublare a vocii povestitorului care-l terțează cu reflecțiile sale pe autor. În felul acesta, se poate spune că autorul devine eroul principal care-și comunică gândurile și trăirile emoționale. După care
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1397580382.html [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚI ROMANEȘTI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eminescu, vârf de lance al spiritualități romanești "Vremea trece, vremea vine", totul moare și iar se naște, el "biet chip de lut", a trecut pragul
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚI ROMANEȘTI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eminescu, vârf de lance al spiritualități romanești "Vremea trece, vremea vine", totul moare și iar se naște, el "biet chip de lut", a trecut pragul eternității rămânând unic. Viața, timpul, iubirea devin la Eminescu un strigăt, o recunoaștere a imposibilității de a trăi cu gândul la împlinirea
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
a fermecat prin poezia sa, prin înălțătoarele ei idei, sentimente, prin mesajul ei de adâncă umanitate, prin sublima și inegalabila ei frumusețe artistică. Eminescu va străluci de-a pururi, căci el este însuși "Luceafărul nemuritor". Vârf de lance al spiritualități romanești! Eu cred că visurile nu se vor sfârși. De ce? Pentru că atâta timp cât visăm, nu ne este indiferent ceea ce se petrece în jurul nostru. Cei ce nu știu să viseze sau cărora visele le pier, înseamnă că nu depun nici un efort în a
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
poeziei acestei minunate planete, ci și al universului. Cred în potențialul spiritual al acestui popor căruia încă nu ia venit timpul să dovedească și să i se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. Mă înclin iubirii lor, 1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaște la Viena pe iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
din viață. Veronica Micle scrie poezia dedicată lui Mihai Eminescu și care este intitulată Raza de lună, o poezie de rămas bun. Va fi publicată în ziarul România din 20 iunie. GȘerbănescu Referință Bibliografică: Eminescu, vârf de lance al spiritualități romanești / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Doamne, ce mă fac! Cheamă repede chirurgul! A fost operată in cele din urmă! Puțin a lipsit să nu dea ortul popii! Este fericita posesoare a unei tăieturi, viitoare cicatrice, de vreo 20 de cm, semnul trecerii prin calvarul medicinii romanești de înaltă clasă! Un dr. chirurg a salvat-o: dr. Pxxxx. A scăpat datorită colaborării a trei medici: Pxxxxxxx, Cxxxxxxx si Pxxxx. Diagnosticul: - icter mecanic cu abces hepatic; - septicemie; - pancreatită nodulară; - fierea extirpată; Asistenta reformistă merită un amendament, sau un
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
este vorba despre electoratul român, doar mai e până la alegeri. Dar, probabil că noi, romanii, ne-am cam obișnuit cu așa ceva; parcă ar face parte din specificul național. Obișnuința cu răul mi se pare unul dintre cele mai mari păcate romanești. Probabil că ne-am obișnuit cu umilință, adică să fim umiliți de cei care se prefac a conduce precum Papură Vodă. Doamne ferește să te îmbolnăvești în țara asta „scumpă”! Viața e prețioasă; pleci acasă sănătos tun numai dacă ai pile
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
află lansarea cărților:“Nebănuitele fețe ale secundei “ de Mihaela Rașcu, “Gustul cenușii “ de Mariana Cristescu,”Alianța diavolilor. Pactul lui Hitler cu Stalin “ de Roger Moorbouse și romanul “Răzbunarea gemenelor “ de Al.Florin Țene, roman ce face parte din marea frescă romanescă format din volumele “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “, “Orbul din Muzeul Satului “, “Geamănul din oglindă “, “Inelul de iarbă “ și ” Un ocean de deșert “. Romane ce descriu răul și crima ridicată la nivelul politicii de stat în timpul ciumei roșii. Despre aceste
LA PUNȚI DE LUMINĂ DIN TÂRGU MUREȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442861455.html [Corola-blog/BlogPost/373780_a_375109]
-
culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
adevărată este Biblie. Rar în literatura română poți găsi un roman cu prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă este “Planeta insulară” de Mircea Pavel Morariu, apărut în anul 2013, la Editura “ Napoca Nova”. Acesta face parte din specia romanescă ce are o mitologie proprie și fragmente livrești cu substanță epică genuină. Autor al romanului de succes “Catacombe”, ce abordează fenomenul transcendentalului, scriitorul de data aceasta vine în fața cititorilor săi cu un roman ce ne surprinde prin forma textuală și
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
alt oraș decât Brașov. Îi place libertatea pe care i-o oferă acest oraș, Brașovul e relaxat, liniștit, la polul opus față de Johannesburg - un oraș mare, în care totul se mișcă foarte repede și competiția este acerbă. Ce înseamna bucătăria romanesca pentru tine? Lui Shaun îi este greu să dea o definiție bucătăriei românești... este o bucătărie bazată pe sezonul rece, cu multe supe, pe care le-a gustat cel mai mult în bucătăria soacrei lui. Multe dintre felurile de mâncare
Shaun Bucătarul Chef de la Terroirs Boutique Du Vin by http://www.zilesinopti.ro/articole/8975/interviu-cu-bucatarul-chef-de-la-terroirs-boutique-du-vin [Corola-blog/BlogPost/99100_a_100392]
-
Iată alte denumiri ale lupului: - eskimo amarok (amarug) cf. amari „soare“ în melanez., amra în abhază; arab dib, ebr. zib seamănă cu dob, dab „soare“, dawa „luna“ în tibetana, Nzambi, astrul diurn în Africa. - bascul otzo ar putea proveni din romanescul hoț (cel ce fură) cum e ar. dib „lup“ față de germ. Dieb cu aceeași pronunție, cu sensul „hoț“. - țig. ruw și jap. rou (haitianul creol lou) se aseamănă cu ruwa „soarele“ în limba chaga de lângă Kilimandjaro. - welsh blaidd < bel, beil
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1467107691.html [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
unde mă simt atât de liniștită! Dar ... deși sunt onorată de cuvintele Domniei Voastre, simt că nu le merit. Prin micimea mea, nu fac decât să transmit mai departe, cititorilor, mesajul domniei voastre, verbal și prin cuvintele lăsate moștenire culturii romanești! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Să fiți Binecuvântată! Binecuvântez toți cititorii revistei dumneavoastră , le urez „La multi ani”, sănătate, liniște și pace! Doamne Ajută! A consemnat, Ligya DIACONESCU Director al revistei Starpress www.valcea-turism.ro ----------------------------------------- Din scrierile Arhiepiscopului Ramnicului, Înalt Preasfințitul
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
însă doar forma preliminară a comprehensiunii și interpretării unei opere literare. Universul imaginar (diegeza) impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții de față ne instalează în perimetrul larg al spiritualității, al tradiției, al culturii rurale, al obiceiurilor și al gândirii țărănești actuale. Fondul de adâncime al romanului îl reprezintă spiritualul. Pe suprafața discursivă, această profunzime este
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a epicului îl constituie ruptura urmată de împăcare. Centrul lumii romanești se află în comuna Rudari, situată la 10 km de orașul Coveia. Vasile Geambașu și Ioana Magură, locuitori ai satului, studenți în Coveia, sunt prieteni și au plănuit să se căsătorească în toamnă. Acum, în a doua zi de după Rusalii
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
tusului, peniței, creionului și a acuarelelor. Cei patru elevi talentați vor participa alături de alți doi elevi Ecaterina și Flavius Petruca, la sfîrșitul lunii iulie, la un stagiu de documentare în Cehia, Praga unde vor creea momente artistice, vor interpreta muzică romanesca și vor expune pictură, grafică și fotografie. Prin acest mijloc vor promova imaginea orașului lor, ca și în expoziția de la Ceainăria Teaz. Cele două activități sunt parte a proiectului CONEXIUNI ARTISTICE ȘI CULTURALE: PIATRĂ NEAMȚ - PRAGA, proiect realizat cu sprijinul
Expozitie de arte vizuale „Piatra Neamt: My Roots and My Wings” by http://uzp.org.ro/expozitie-de-arte-vizuale-piatra-neamt-my-roots-and-my-wings/ [Corola-blog/BlogPost/92774_a_94066]
-
suprarealist? Nu, nici pe departe, mi-am dat seama, după ce am terminat romanul, pentru că în romanul acesta Dostoievski și Nichita Stănescu sunt personaje principale. Amândouă sunt veridice, uimitor de vii și de autentice, le vezi în fața ochilor, sunt pilonii universului romanesc, ai lumii literare și ai epocii din timpul lui Ceaușescu descrise în acest roman. Abia după a doua lectură am înțeles semnificația titlului romanului, Dostoievski, ca și Nichita, sunt două chei, două vizoare, prin care pătrundem în lumea fastuoasă, grotescă
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/liviu_rus_1423454258.html [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
Acasa > Orizont > Opinii > O LADY "D" A SCRISULUI ROMANESC - MARIA DIANA POPESCU Autor: Laurențiu Bănuț Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Cărțile, revistele de cultură sunt printre puținele oportunități oferite pentru a dezbate și a schimba opinii despre spirit, pentru a picta cu
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/O_lady_d_a_scrisului_romanesc_maria_diana_popescu.html [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]