158 matches
-
specifice unei civilizații rurale; sînt subliniate consecințele lingvistice ale lipsei contactului cu latină că limba de cultură, caracterul predominant oral al dezvoltării limbii române. Discursul limpede articulat al cărții are și un dublu mesaj de subtext pentru specialiști: amintindu-le romaniștilor că nu pot izola interpretările lor de contextul romanic - si romaniștilor că nu se pot lipsi, în discuția fenomenelor din celelalte limbi romanice, de exemplele oferite de română. Chiar dacă par evidente, aceste condiții nu sînt din păcate totdeauna respectate în
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
cu latină că limba de cultură, caracterul predominant oral al dezvoltării limbii române. Discursul limpede articulat al cărții are și un dublu mesaj de subtext pentru specialiști: amintindu-le romaniștilor că nu pot izola interpretările lor de contextul romanic - si romaniștilor că nu se pot lipsi, în discuția fenomenelor din celelalte limbi romanice, de exemplele oferite de română. Chiar dacă par evidente, aceste condiții nu sînt din păcate totdeauna respectate în cercetările lingvistice.
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
și aducînd, în reexaminarea temelor fundamentale, o gîndire proaspătă și idei sclipitoare. Sărbătorirea sa nu se poate face mai bine decît în același spirit al actualității vii, în mișcare: nu atît trecînd în revistă impresionanta sa activitate de românist și romanist - cărți, articole, conferințe care au marcat decisiv evoluția lingvisticii românești și au contribuit la afirmarea ei în lume -, cît vorbind despre cartea sa cea mai recentă: L'altra latinita. Storia linguistica del romeno tra Oriente e Occidente (Verona, Edizioni Fiorini
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
de lectorul editurii, Richard Kisling), iar interesul cercurilor de specialitate este foarte scăzut. Dimpotrivă, literatura începe să fie mai cunoscută și datorită reluării traducerilor de literatură română contemporană în ultimii ani, nu numai în mediile de „Rumänisten” (cum sînt denumiți romaniștii specializați pe limba română), ci și în cercurile austriecilor cu interes mai general pentru cultura și societatea română. Din filosofie erau cunoscute pînă acum doar două nume: Cioran și Eliade; sperăm ca, odată cu traducerile recente și altele viitoare, această situație
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Occidente (Verona, Edizioni Fiorini, 2007), de Alexandru Niculescu, profesor emerit la Universitatea din Udine - având că principali referenți, în această vie și interesantă dezbatere, pe Alberto Varvaro, de la Universitatea din Napoli, reputat profesor de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică, ci devine tot mai mult
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
și interesantă dezbatere, pe Alberto Varvaro, de la Universitatea din Napoli, reputat profesor de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică, ci devine tot mai mult un obiect interdisciplinar de studiu, în urma deschiderii României spre ceea ce înseamnă apartenența să la Uniunea Europeană. Nu mai este nevoie să subliniem
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
escrocherie, din orice unghi l-ai privi și oricâte zâmbete onctuoase ai arunca spre tribune. În haosul comunicatelor și contracomunicatelor, nimeni n-a observat un lucru: ușurința cu care AS Roma a acceptat să se despartă de Chivu. Deși săraci, "romaniștii" au dat drumul baierelor pungii când au dorit să păstreze, cu orice preț, un fotbalist. Nu mă refer doar la jucătorul-cult al echipei, Francesco Totti, o veritabilă piesă de patrimoniu, pentru care s-au pus la bătaie sume colosale. Strategii
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
acțiunile tale sunt dictate de contaminarea cu arghirofilia "patronilor". E limpede, însă, că blazonul lui Chivu a fost murdărit. Nu împărtășesc deloc opinia unui fotbalist care afirma că o serie de jocuri bune ale lui Chivu va topi gheața suporterilor romaniști. Orice alt club va sufla de sute de ori în iaurtul transferărilor înainte de a se gândi să intre cu el în negocieri. Probabil că una din condițiile puse de cluburi va fi ca discuțiile pentru transfer să se desfășoare fără
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
20, Trei tigri triști e scrisă - de fapt, rescrisă - la ani buni după ce criza se instaurase și-i determinase autorului său un hotărît exil european. Am găsit un rezumat al avatarurilor cărții într-o „notă către editor” trimisă de un romanist cititor al „NY Review of Books” în 1971, ca reacție la o recenzie apărută în bilunarul newyorkez, care pare să fi conținut o serie de imprecizii. Din notă - ca și, probabil, din orice istorie literară a Americii de Sud, la care eu
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
franțuzește. El predomină (sau „predomnește”) astăzi, s-a banalizat, e deci de un efect stilistic mai redus. Multe din neologismele ereticului academician, mai ales italienisme, au rămas și-i caracterizează stilul, ceea ce în comunism îi era îngăduit, deși câte un romanist titrat ca Iorgu Iordan i-l reproșa în sfera lor academică, uneori și în presă. Tov. acad. G. Călinescu era un personaj criticabil, dar nu așa, de oricine. Gloria lui este azi trâmbițată mai ales de generația ‘60, după ce nici
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
a-i fi comentată personalitatea, cu amânări și distorsiuni până dincolo de moartea sa. A trebuit să vină un „revizor”, un iscoditor din afară, este vorba de profesorul francez Jean Boutière care să cerceteze cazul - ideea i-a fost inspirată de romanistul Mario Roques -, să și-l aleagă pe Creangă drept subiect pentru teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (susținută la 24 mai 1930) - și să constate cât de puține lucruri se știau la acel moment despre ingeniosul „povestitor popular
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
scriitoarei Nora Iuga. Tot la standul românesc am aflat cu plăcere de includerea în programul unor edituri străine a creațiilor cîtorva autori români, în contextul anului francofoniei sau independent de acesta. L-am reîntîlnit și pe profesorul universitar Klaus Heitmann, romanist și românist, autorul unor memorabile cărți de imagologie. Reușita din acest an a prezenței românești se datorează, cred, unei benefice cooperări dintre Ministerul Culturii, Asociația Editorilor Români și Institutul Cultural Român, cît și sprijinului special, inclus în program, acordat de
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
domniei sale este că a combătut, și atunci când acest lucru era periculos, existența "limbii moldovenești" pe teritoriul Republicii Moldova și al unei părți din Ucraina. Academicianul basarabean Silviu Berejan spunea, pe bună dreptate, că profesorul Piotrowski "ne-a susținut cu înflăcărare, ca romanist notoriu, în momente cruciale de renaștere națională, de revenire la valorile autentice, prin articole, luări de cuvânt la radio și TV, la conferințe și la întrevederile cu potentații care puteau fi convinși numai de la Moscova și Leningrad" (apud Vințeler, op. cit
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
noțiuni despre cultura și limba poporului român. - Ulterior, în anul 1941, deci în plin război, ați început, în mod sistematic, studiul limbii române. Care au fost motivațiile? - Cred că au fost trei motivații inițiale: primo, eram conștient că, pentru un romanist calificat (cum doream eu să fiu), era o necesitate stringentă de a cunoaște materialul românesc; secundo, exista și un motiv patriotic: pentru noi, polonezii, România, poporul român constituie un aliat vechi, un prieten din copilărie, un amic ,din a vechimei
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
pulemiotnoie gnezdo?". ,Probabil autoblindat, cazemată, cuib de mitralieră" - am tradus eu. Am spus deja mai sus că restituirea veșmântului firesc al limbii române - alfabetului latin, a fost intrepretată de intelectualii și patrioții din Republica Moldova și România, ca și de noi, romaniștii, ca un pas decisiv pe calea eliberării de dictatul cultural sovietic. S-a aflat că, de fapt, cătușele de terminologie sunt mult mai tari decât lanțurile ortografice! În iulie '95, am avut prilejul să particip la Conferința științifică din cadrul Parlamentului
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
de la cea primară și terminând cu facultățile universitare. - În anul 1939, ați fost admis la Facultatea de Filologie a Universității din Leningrad, unde i-ați avut profesori, între alții, pe V.F. Șișmariov, L.V. Scerba, R.A. Budagov, V.I. Propp, E.A. Referovskaia, romaniști celebri în toată lumea. Îmi puteți spune ce ați învățat de la acești mari savanți? - Eu am avut marele noroc de a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F.
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Scerba, R.A. Budagov, V.I. Propp, E.A. Referovskaia, romaniști celebri în toată lumea. Îmi puteți spune ce ați învățat de la acești mari savanți? - Eu am avut marele noroc de a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F. Șișmariov, membru-corespondent al Academiei Sovietice, R.A. Budagov (ulterior devenit și el academician), prof. E.A. Referovskaia ș.a. Aflându-mă la aspirantură, în 1944-47, i-am avut, în calitate de conducători științifici, tot pe acad. Șișmariov și
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
termenul comun beci și Beci (numele turcesc al Vienei)? Ce origine are terminologia tutunului (tutun, tabac, duhan, petun), ori cea a jocului de table (table, pul, zar, marți)? Marele avantaj al autorului e că dublează perspectiva etimologului prin cea a romanistului: în aproape toate cazurile cuvîntul românesc este pus într-un context comparativ larg, descriindu-se situații similare din alte limbi și dialecte romanice, ca și din limbile balcanice. Nuanțările sînt esențiale: franceza nu este numai cea din Franța, ci și
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
Nișcov, ea însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de documente, definitivând unele note rămase incomplete și adăugând altele extrem de laborioase. Toți acești corespondenți erau distinși romaniști și româniști, filoromâni, personalități culturale importante, interesați de limba și literatura română pe care s-au străduit s-o facă, într-un fel sau altul, cunoscută în țara lor. Cel mai prodigios în cadrul acestui intens dialog epistolar ceho-român a fost
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
despre istoria, limba și literatura noastră". Din aceeași familie spirituală face parte și Hertvik Jarnik. El a învățat românește de la tatăl său, în compania căruia a întreprins mai multe călătorii în România, căreia îi face o susținută propagandă în Cehoslovacia. Romanist și românist, a scris un studiu despre Creangă, a tradus în cehă din opera lui, ca și din aceea a lui Sadoveanu și din cehă în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
tradusă în mai multe limbi europene... și, totuși, mai tânărul Niculescu (pe care studenții îl porecliseră Ursul, din cauza aerului lui poate cam ursuz!) - pasionat de tot ce descoperise în Occident și îndeosebi în Italia, fascinat probabil de marele filolog și romanist Gianfranco Folena și de confrații lui - venit într-o zi întâmplător la Catedră în timp ce eram eu în vizită la Iordan, a început o pledoarie pentru cercetarea pur filologică, susținând că cercetarea din țară trebuie să se deschidă către direcții noi
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
comemorarea (50 de ani de la moarte) la Academia Română. în 1927 intră în corespondență cu Jean Boutičre, care-i cerea informații și material bibliografic pentru teza lui de doctorat Viața și opera lui Ion Creangă, sub conducerea lui Mario Roques, reputatul romanist și românist. Mult mai târziu, același lucru îl va face și Vladimir Streinu, care-l va și vizita la Piatra Neamț. Pe alte subiecte, îl solicită și-i cercetează biblioteca A. Gorovei, Gh. Ungureanu, Adrian Fochi, Virgil Cândea ș. a. Retras la
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
spiritului, spirit de care acești oameni sunt puși să se ocupe în fiecare zi, de la 8 la 16. De ce e bine să faci latină la școală, ia să ne aducem puțin aminte. Pentru că e limba mamă a românei (argument pentru romaniști), pentru că are o structură clară și te ajută să gândești (argument pentru matematicieni), pentru că e limba identității noastre istorice (argumemt pentru istorici), pentru că e limba care a fundamentat spațiul cultural european (argument pentru istoricii de idei), pentru că e limba culturii
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină () [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
asimilat desigur mai multe neologisme, aduse de romani, dar în natura și în structura ei ea a rămas aceeași limbă dacă ce și-a continuat evoluția prin timp, fiind astăzi româna pe care o vorbim cu toții. Adevărul în disputa dintre romaniști și daciști este evident de partea daciștilor. Timpul va confirma deplin această concluzie a noastră. Ne oprim din lectură emoționați și ne bucurăm că Elisabeta Iosif este dacistă, este un om patriot, o ființă iubitoare a acestui pământ și a
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
nu poate fi vorba de popor român înainte de absorbirea elementelor slave de către populația autohtonă romanică". Influența slavilor a fost considerabilă și ei sunt un element constitutiv (component) al poporului român, alături de cel autohton, dacic și cel roman. Sub raportul limbii, romanistul Ovid Densușianu afirma că "influența slavă a fost mult mai intensă și mai variată decât aceea germanică asupra limbii italiene sau franceze" (vezi cap. VII).28 În privința năvălirii lor, este posibil ca, în grupuri mici, prin infiltrări, constituind insule sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]